33,413 matches
-
său produs, în 1988, iar în anul 1990 au lansat o stație de lucru cu dimensiuni mai mici sub numele de NeXTstation. Vânzările calculatoarelor NeXT au fost destul de mici, aproximativ 50 000 de bucăți au fost vândute. Totuși, sistemul de operare produs de companie (NeXTSTEP) și mediul de dezvoltare orientat pe obiecte au fost foarte influente. NeXT a lansat o mare parte a sistemului NeXTSTEP sub forma unei specificații pentru un mediu de programare numite OpenStep. Compania s-a retras din
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
și software pentru calculatoare, în locul unei stații de lucru low-end. O echipă condusă de Avie Tevanian, care s-a alăturat companiei după ce a lucrat ca inginer pentru nucleul Mach la universitatea Carnegie Mellon, a fost desemnată să dezvolte sistemul de operare NeXTSTEP. Divizia hardware, în fruntea căruia era Rich Page unul din cofondatori care a fost șeful echipei Apple Lisa, a proiectat și dezvoltat hardware-ul. Prima fabrică NeXT a fost construită în Fremont, California în 1987. Era capabilă să producă
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
din magneziu. Prototipuri ale stației de lucru au fost arătate pe 12 Octombrie, 1988. Primele calculatoare au fost testate în 1989, după ce NeXT a început vînzarea unui număr limitat de calculatoare universităților, avînd instalate o versiune beta a sistemului de operare NeXTSTEP. Inițial NeXT Computer avea ca țintă doar învățămîntul superior, cu un preț inițial de 6 500 de dolari. În presa de specialitate au apărut multe articole despre calculator. Cînd Jobs a fost întrebat dacă era deranjat datorită întîrzierii datei
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
fără oprirea calculatorului. Operațiunile de memorare erau o provocare pentru primele calculatoare NeXT. Discurile magneto-optice erau relativ scumpe și aveau probleme de performanță și fiabilitate deși erau mai rapide decît dischetele. Drive-ul nu era suficient pentru a rulla sistemul de operare NeXTSTEP din punct de vedere a vitezei și capacității. În 1989, NeXT a bătut palma cu un fost distribuitor de produse Compaq, BusinessLand, pentru a vinde calculatoare NeXT în magazine pe tot teriotriul american. Vînzarea printr-un distribuitor a fost
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
1989, Canon a investit 100 de milioane de dolari în NeXT, primind 16,67% din acțiunile companiei, astfel mărind valoarea companiei la aproape 600 de milioane de dolari. Canon a investit în NeXT cu condiția de a vinde sistemul de operare NeXTSTEP împreună cu propriile stații de lucru, ceea ce ar fi însemnat mărirea pieței pentru software-ul NeXT. În cele din urmă Canon a lansat o variantă de NeXTstation care folosea procesorul Intel GX pentru piața japoneză. Canon a servit ca și
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
de dolari în 1992, încurajîndu-i pe cei de la Canon să mai investească 30 de milioane de dolari pentru a ține compania pe linia de plutire. În total firma a vîndut 50 000 de calculatoare. NeXT a început portarea sistemului de operare NeXTSTEP în anul 1992 pentru calculatoarele compatibile cu IBM PC ce foloseau procesorul Intel 486. Sistemul de operarea a fost portat pe arhitectura Intel datorită unei schimbări în strategia de afaceri a companiei. Pînă la sfîrșitul anului 1993 această variantă
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
a ține compania pe linia de plutire. În total firma a vîndut 50 000 de calculatoare. NeXT a început portarea sistemului de operare NeXTSTEP în anul 1992 pentru calculatoarele compatibile cu IBM PC ce foloseau procesorul Intel 486. Sistemul de operarea a fost portat pe arhitectura Intel datorită unei schimbări în strategia de afaceri a companiei. Pînă la sfîrșitul anului 1993 această variantă a fost terminată și versiunea 3.1, cunoscută și sub numele de NeXTSTEP 486, a fost lansată. Înainte de
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
din Fremont companiei Canon, cea din urmă refuzînd. Directorul executiv al companiei Sun, Scott McNealy a anunțat intenția companiei de a investii 10 milioane de dolari în NeXT pentru a folosi software-ul companiei în următoarele versiuni ale sistemului de operare Solaris. NeXT, în parteneriat cu Sun, a creat OpenStep care era practic o versiune de NeXTSTEP fără nucleul Mach. După ce au renunțat la divizia hardware, NeXT a început să comercializeze implementații ale specificației OpenStep pentru alte sisteme de operare. Noi
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
de operare Solaris. NeXT, în parteneriat cu Sun, a creat OpenStep care era practic o versiune de NeXTSTEP fără nucleul Mach. După ce au renunțat la divizia hardware, NeXT a început să comercializeze implementații ale specificației OpenStep pentru alte sisteme de operare. Noi produse bazate pe OpenStep au fost lansate, cum ar fi OpenStep Enterprise, o versiune pentru sistemul de operare Windows NT. Compania a mai lansat șî WebObjects, o platformă pentru construirea site-urilor web într-o manieră dinamică. Multe companii
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
nucleul Mach. După ce au renunțat la divizia hardware, NeXT a început să comercializeze implementații ale specificației OpenStep pentru alte sisteme de operare. Noi produse bazate pe OpenStep au fost lansate, cum ar fi OpenStep Enterprise, o versiune pentru sistemul de operare Windows NT. Compania a mai lansat șî WebObjects, o platformă pentru construirea site-urilor web într-o manieră dinamică. Multe companii mari cum ar fi Dell, Disney, WorldCom și BBC au folosit acest software. Apple încă îl folosește pentru magazinul
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
decembrie 1996. Apple a plătit 429 de milioane de dolari care au ajuns la investitorii inițiali și 1,5 milioane de acțiuni Apple către Steve Jobs. Principalul scop al achiziției era folosirea sistemului NeXTSTEP ca fundația unui nou sistem de operare menit să înlocuiască sistemul învechit Mac OS. Applea avut de ales între continuarea dezvoltării sistemului de operare Copland sau cumpărarea sistemului BeOS. Jobs s-a întors la Apple ca un consultant în 1997 și după 4 iulie în aceleași an
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
1,5 milioane de acțiuni Apple către Steve Jobs. Principalul scop al achiziției era folosirea sistemului NeXTSTEP ca fundația unui nou sistem de operare menit să înlocuiască sistemul învechit Mac OS. Applea avut de ales între continuarea dezvoltării sistemului de operare Copland sau cumpărarea sistemului BeOS. Jobs s-a întors la Apple ca un consultant în 1997 și după 4 iulie în aceleași an a devenit Director Executiv Interimar. În anul 2000 Jobs și-a recăpătat postul de Director Executiv. Cîțiva
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
a devenit Director Executiv Interimar. În anul 2000 Jobs și-a recăpătat postul de Director Executiv. Cîțiva directori de la NeXT au înlocuit omologii de la Apple după restructurarea consiliului de directori făcută de Steve Jobs. În următori 5 ani sistemul de operare NeXTSTEP a fost portat către arhitectura PowerPC, iar versiunile pentru Intel și OpenSTEP Enterprise au primit îmbunătățiri. Noul sistem de operare a primit numele de cod Rhapsody, iar mediul de dezvoltare pentru celelalte platforme a fost numit 'Yellow Box'. Pentru
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
înlocuit omologii de la Apple după restructurarea consiliului de directori făcută de Steve Jobs. În următori 5 ani sistemul de operare NeXTSTEP a fost portat către arhitectura PowerPC, iar versiunile pentru Intel și OpenSTEP Enterprise au primit îmbunătățiri. Noul sistem de operare a primit numele de cod Rhapsody, iar mediul de dezvoltare pentru celelalte platforme a fost numit 'Yellow Box'. Pentru a menține compatibilitatea, Apple a introdus 'BlueBox' pentru calculatoarele Macintosh, astfel permițînd aplicațiilor deja existente să ruleze fără modficări pe noul
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
numele de cod Rhapsody, iar mediul de dezvoltare pentru celelalte platforme a fost numit 'Yellow Box'. Pentru a menține compatibilitatea, Apple a introdus 'BlueBox' pentru calculatoarele Macintosh, astfel permițînd aplicațiilor deja existente să ruleze fără modficări pe noul sistem de operare. O versiune pentru server a noului sistem de operare a fost lansat sub numele Mac OS X Server 1.0 în anul 1999 și prima versiune destinată utilizatorilor de calculatoare personale a fost lansată în 2001 sub numele de Mac
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
celelalte platforme a fost numit 'Yellow Box'. Pentru a menține compatibilitatea, Apple a introdus 'BlueBox' pentru calculatoarele Macintosh, astfel permițînd aplicațiilor deja existente să ruleze fără modficări pe noul sistem de operare. O versiune pentru server a noului sistem de operare a fost lansat sub numele Mac OS X Server 1.0 în anul 1999 și prima versiune destinată utilizatorilor de calculatoare personale a fost lansată în 2001 sub numele de Mac OS X 10.0. OpenStep a primit numele Cocoa
NeXT () [Corola-website/Science/316602_a_317931]
-
Un hacker este un expert în informatică, care se ocupă cu studiul în profunzime al programelor informatice (sisteme de operare, aplicații), adesea folosind tehnici de inginerie inversă (demontare), cu scopul de a obține cunoștințe care nu sunt accesibile publicului larg. Cei ce folosesc aceste cunoștințe în scopuri ilegale, pentru a compromite securitatea sistemelor informatice sau a aplicațiilor, sunt de fapt
Hacker () [Corola-website/Science/316620_a_317949]
-
escortarea de convoaie și sprijin aerian pentru de operațiile urbane. Misiunile de interdicție aeriană se fac împotriva unor obiective care urmează a fi atacate de către alte forțe proprii. Misiunile de protecție a obiectivelor proprii includ apărarea bazelor aeriene, bazelor de operare și altele. Escadrilele de AC-130 sînt staționate la "Hurlburt Field" în nord-vestul Floridei și fac parte de AFSOC ("Air Force Special Operations Command"), care este o componentă a SOCOM ("United States Special Operations Command")
Lockheed AC-130 () [Corola-website/Science/315035_a_316364]
-
lectori în cadrul Institutului și membrii ai Colegiului Stiințific ai Institutului. - Capacitarea unor personalități științifice care să elaboreze și gestioneze programele; - Alocarea unui secretar tehnic, cu studii juridice finalizate, cunoscător de 1-2 limbi străine de preferință franceză și engleză și al operării pe calculator; - Asigurarea a minim două birouri și închirierea pentru modulele cursurilor, de săli de curs, pentru perioade de câte una-două săptămâni (toate cursurile și conferințele de stagiu urmând a avea loc în sistem modular); - Capacitarea, pentru perioada cursurilor sau
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești () [Corola-website/Science/315116_a_316445]
-
teritoriul României sau în orice alt colț al lumii. Caracteristicile de bază ale acestei componente sunt faptul că ea rulează într-un browser de Internet pe calculatoarele client fără să necesite instalare, se conectează la baza de date ASiSplus și operarea prin ASiSria direct pe serverul central da efect în timp real asupra bazei de date. ASiSria cuprinde în prezent două structuri cu funcționalități aparte și anume: ASiSria.POS - aplicație de tip front-office de vânzare și ASiSria destinată operării de documente
Alfa Software () [Corola-website/Science/318515_a_319844]
-
ASiSplus și operarea prin ASiSria direct pe serverul central da efect în timp real asupra bazei de date. ASiSria cuprinde în prezent două structuri cu funcționalități aparte și anume: ASiSria.POS - aplicație de tip front-office de vânzare și ASiSria destinată operării de documente primare la punctele de lucru ale unei companii.
Alfa Software () [Corola-website/Science/318515_a_319844]
-
Ministerului Transporturilor, unde funcționa că secție specializată în derularea containerelor și a materiilor prime siderurgice. Compania a fost privatizata complet în 1996. "" își desfășoară activitatea în Portul Constantă și Portul Constantă Sud - Agigea. Activitatea sa este structurată pe două terminale de operare distincte - terminalul de containere (300 000 TEU - capacitate de operare anuală) și terminalul de marfuri generale (3 milioane tone mărfuri generale unitizate și vrac - capacitate de operare anuală). Acționarii principali ai companiei sunt Celco SĂ, cu 12,8001%, "Grupul DD
Socep () [Corola-website/Science/318651_a_319980]
-
a materiilor prime siderurgice. Compania a fost privatizata complet în 1996. "" își desfășoară activitatea în Portul Constantă și Portul Constantă Sud - Agigea. Activitatea sa este structurată pe două terminale de operare distincte - terminalul de containere (300 000 TEU - capacitate de operare anuală) și terminalul de marfuri generale (3 milioane tone mărfuri generale unitizate și vrac - capacitate de operare anuală). Acționarii principali ai companiei sunt Celco SĂ, cu 12,8001%, "Grupul DD Ș.A"., cu 31,8473%, "Stere Samara", cu 10,5160
Socep () [Corola-website/Science/318651_a_319980]
-
și Portul Constantă Sud - Agigea. Activitatea sa este structurată pe două terminale de operare distincte - terminalul de containere (300 000 TEU - capacitate de operare anuală) și terminalul de marfuri generale (3 milioane tone mărfuri generale unitizate și vrac - capacitate de operare anuală). Acționarii principali ai companiei sunt Celco SĂ, cu 12,8001%, "Grupul DD Ș.A"., cu 31,8473%, "Stere Samara", cu 10,5160, "S.C. TRANSPORT TRADE SERVICES Ș.A. BUCUREȘTI " cu 14.1377%, "Alți acționari" cu 30,6990% . Titlurile operatorului portuar
Socep () [Corola-website/Science/318651_a_319980]
-
10,5160, "S.C. TRANSPORT TRADE SERVICES Ș.A. BUCUREȘTI " cu 14.1377%, "Alți acționari" cu 30,6990% . Titlurile operatorului portuar sunt listate la prima categorie a Bursei de Valori București, sub simbolul SOCP). Principalele servicii pe care le oferă compania sunt: Operare containere, Operare mărfuri vrac solide, Operare mărfuri generale unitizate, Încărcare/descărcare în/din container mărfuri generale, Depozitare containere, Depozitare containere frigorifice,Depozitare mărfuri vrac solide și unitizate în magazii și platforme descoperite,Depozitare fructe în magazie frigorifica, Amarare mărfuri, Sortare
Socep () [Corola-website/Science/318651_a_319980]