3,501 matches
-
lua la revedere de la Robby? Ce căuta în ochii lui? De ce îl mângâia pe obraz până când Robby s-a tras înapoi și s-a încruntat, degetele lui Sarah încă agățându-se de ale mamei? Îi strânse pe amândoi într-o îmbrățișare, frunțile lor atingându-se, fațada casei înălțându-se deasupra lor cu un perete arătând ca o hartă care se dilată. Nu va lipsi decât o săptămână. Îi va suna în seara asta din camera unui hotel în Toronto. (Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ceva ud pe buze. Robby a trântit ușa și-am auzit zăvorul. M-am ridicat în picioare, clătinându-mă în întuneric, și mi-am șters sângele de pe buze. Am scos un strigăt atunci când Robby m-a ținut locului cu o îmbrățișare înspăimântată. Am ascultat atent. Era atât de întuneric în cameră încât ne-am forțat să ne concentrăm asupra sunetelor zgârieturilor. Brusc, zgârieturile au încetat. Strânsoarea lui Robby s-a relaxat. Am expirat. Dar destinderea n-a putut continua pentru că s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Știința Bucovinei activitatea colectivului Bibliotecii Județene. Ași vrea s-o cercetez și nu știu cum să intru În posesia ei. Motive de sănătate și circulația neregulată a mijloacelor de transport auto mă obligă să apelez la bunăvoința Dv. În așteptare, o caldă Îmbrățișare, M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”19.II.1983”> Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Mulțumesc din inimă pentru informațiile privind busturile S.Fl. Marian și C. Porumbescu din Suceava cât și pentru urgența cu care am primit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și Centrului județean de Îndrumare a creației populare - dar Încă nu am primit răspunsul așteptat. Cu sănătatea cam șubrezită, la vreme de iarnă, cu Înghesuiala la autobuz - nu mă Încumet să mă deplasez până la Suceava. De aceea primește o caldă Îmbrățișare! M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”22 septembrie 1986”> Stimate Domnule Eugen Dimitriu, O dată cu mulțumirile pentru plăcuta surpriză de a ne oferi Extrasul articolului-studiu ce ați publicat În vol. XI XII al Anuarului, țin să-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vol. IV - Știința În Bucovina figurează și soții Niculăiasa - și perspectivele apariției care mereu Întârzie . Ș-atunci nu e de mirare că lucrarea noastră Pagini din istoria Învățământului fălticenean Încă nu e luată În atenție. Deocamdată atât și o caldă Îmbrățișare, M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Vatra-Dornei)” data =”8.XI.1986” desc=”C.P. ilustrată color: Vatra-Dornei”> Prietenești salutări și doruri de sănătate din frumoasa stațiune unde s-a și prezentat iarna cu pătura albă de zăpada! Pentru soție
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
privitoare la lucrarea Folclor din Lămășeni ce urma să apară În 1990. Comunică-mi, te rog, tot ce m-ar interesa, bineînțeles dacă sănătatea și timpul Îți permit. Dorindu-vă amândurora multă sănătate și putere de muncă, primește o caldă Îmbrățișare de la sihastrul din Lămășeni. M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni)” data =”13 martie 1991”> Stimate prieten Eugen Dimitriu, La rândurile ce scrisesem imediat după primirea revistei „Ethos” nr. 2/1991 așteptam un răspuns. Se pare că binevoitorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
poate afli punctul de vedere al Consilierului șef cu privire la lucrarea de mai sus - eventual ce sprijin ar putea acorda. (Ziarul „Crai nou” a anunțat apariția volumului Arta În Bucovina, vol. II) . Încă mai nădăjduiesc. Încă o dată mulțumiri și o caldă Îmbrățișare. M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”22 martie 1991”> Stimate prieten Eugen Dimitriu, Mulțumesc călduros atât pentru informații cât și pentru volumul Arta În Bucovina, II. Ați avut mai multe exemplare? Ori l-ați luat din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Înmânat scrierea. Asta s-a Întâmplat În luna ianuarie. Sunt În așteptarea răspunsului - cunoscut fiind că de la intenție și până la o Înfăptuire e o cale lungă. Oricum eu m-am pregătit și cu un număr de fotografii. Cu o caldă Îmbrățișare M. Niculăiasa Cele cuvenite Doamnei Eug. Dimitriu P.S. Am dus lipsă de material poștal. </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni)” data =”17.I.1996”> Stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit documentul ce ai extras din Cronica Episcopiei de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fac să Întârzie venirea factorului poștal, iar material poștal - mărci - se procură anevoios. Apariția 1933 a Psaltirei În versuri ca dată nu-i suficientă să fie completare la Psaltirea În versuri a mitropolitului Dosoftei. Încă odată mulțumiri și o caldă Îmbrățișare, M. Niculăiasa P.S. V. Demciuc nici acum nu mi-a Înapoiat lucrarea manuscris pe care o depusesem la 3/ X.1994. Ce zici? </citation> <citation author=”NITU Teodor ” loc=”(Suceava)” data =”10.XI.1971”> Stimate domnule Dimitriu, V-am căutat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
multe mulțumiri și felicitări pentru interesantele D-tră publicații ce au constituit o plăcere deosebită pentru mine. Îmi cer scuze pentru Întârziere. La Iași am fost ocupați cu pregătirea și expedierea lucrărilor la o expoziție colectivă În Polonia. Multe mulțumiri, calde Îmbrățișări și sărutări, Cateluța și Ion Petrovici </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V. ” loc=”Buc.” data =”(26) mai 1973”> Stimate D-le Dimitriu, Conform dorinței matale am pus și s-au făcut două fotografii cerute, după tabloul lui Șoldănescu, pentru care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
eu am susținut cu convingere că l-ai luat și ai făcut formele ca atare . Îmi cer iertare. Vina este a celor 76 de ani pe care i-am Împlinit ieri, odată cu Mihai Eminescu. Cele cuvenite D-nei și ție frățești Îmbrățișări. M. V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”(București)” data =”23/I.1975” desc=”C.P.”> Dragă Eugen, Sunt mai bine de două săptămâni de când ți-am scris că am găsit, cu ocazia curățeniei din casă, tabloul cu Millo și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Conservatorul din Rotopănești cu amabilele dedicații - pentru care, vă rog să primiți viile mele mulțumiri, precum și alese felicitări, pentru competința cu care le-ați lucrat și pentru munca nobilă pe care-o depuneți, În folosul obștei noastre românești. Cu frățești Îmbrățișări, Gr. Sturzu </citation> <citation author=”ȘERBAN, Mihail ” loc=”București” data =”8.I.1973”> Stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru urările pe care mi le faceți. Vă doresc și eu, din toată inima, un an bun, cu sănătate și succese. La
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
zărește un viaduct îmi amintesc că mă aflu la Lisabona. Un oraș - fratele mai mic al Romei, cum îl recomandă toate prospectele turistice - în care n‑am sperat să ajung vreodată... VITALIE CIOBANU: Dimineața, la micul dejun, cu ai noștri, îmbrățișări și întrebări pe rupte. Nicolae Prelipceanu și Adrian Popescu au sosit încă de vineri, bucurându-se de oficiile de gazdă ale dlui Mihai Zamfir, ambasadorul României în Portugalia, Andrei Bodiu, sosit duminică seară, și-a recuperat bagajele din fericire. Discuțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Mă gândesc ce priviri ne-am fi aruncat unii altora dacă, măcar o dată de-a lungul acestui traseu, gara în care am fi coborât, cu tot calabalâcul în spate, ne-ar fi luat în primire cu indiferență, dacă în locul acestor îmbrățișări spumoase de festival interminabil am fi găsit un peron gol - nici un om, nici o vietate -, doar niște sticle de plastic plimbate, iritant, încolo și încoace, de rafalele vântului pe dalele de ciment... Ce s-ar întâmpla dacă am fi lăsați să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fei împușcați prim-ministrul și președintele Legislativului. E ceva de neînchipuit... Desigur că Rusia rămâne încă o sursă de amenințare și de tensiune pentru țările ex-sovietice, și așa vulnerabile sub aspect politic și economic. De aceea, cred că integrarea europeană, îmbrățișarea valorilor civilizației europene, este unica șansă pentru aceste popoare. Numai așa vom rezista. - Domnule Chingiz Abdullayev, vă mulțumesc mult pentru acest interviu. Interviu de VITALIE CIOBANU Varșovia, 13 iulie 2000 Alberto Porlan Villaescuza (Spania): „E foarte dificil să ceri liniște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
până acum au dat greș, prietenii noștri ne-au asigurat "nici o constrângere în materie de religie" că nu este deloc în intențiile lor să impună vălul întregii populații feminine din Hexagon. După această veste bună, ne-am despărțit cu multe îmbrățișări și cu promisiunea de a relua ceea ce eu continui cu disperare să numesc un schimb de opinii. Mă îndrept către frontiera siriană, pe care o trec la Deraa. Față în față, două arcuri de triumf, arborând fiecare, într-o perfectă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
jurnalului său intim: "Nicio țară nu va risipi previziunile romantice mai repede ca Palestina și înainte de toate, Ierusalimul. Pentru unii, decepția merge până la îngrețoșare". El imputa dezamăgirea pe care i-o inspira Palestina în 1857 își putea oferi această compensație "îmbrățișării fatale a divinității". Nefericiți, gândea el pe atunci, sunt chiar favoriții Cerului. Și nu ziarul cu data de azi o să-l dezmintă. Dar cei care, de atunci încoace, au pornit la asaltul Cerului au avut cumva un destin mai ferice
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o fostă prietenă a ei din tinerețe) și nu-i venea să creadă. În jurul nostru se făcuse roată de curioși. Mama îi identifica cu greu; îi lăsase în floarea vârstei și-i găsea pe mulți încovoiați, cu pletele ninse. Întrebări, îmbrățișări pătrunse de lacrimi, redescoperiri după atâția ani se contopeau într-o spontană și inedită euforie. Aveam impresia, în acea stranie, inedită dimineață, a unei a doua învieri, succedând pe prima, de astă dată laică, a regăsirii, fie și pentru o
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
atât de meschin încât să ia dreptul fratelui său, dimpotrivă. Îngerul este, în acest caz, Esau iar poezia, că e vorba și de ea în întrebare, este gestul final, cel al împăcării. Rembrandt înfățișează, de altfel, lupta ca pe o îmbrățișare plină de căldură. Sau poate că poezia e chiar rana din coapsă a lui Iacov? Sau e semnul greu de descifrat făcut de înger pe pielea coapsei lui Iacov? Sau e durerea surdă resimțită de acesta? Sau e gestul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prizonierul inamicului, locul nostru este în Moldova. Acolo va fi țara pe cât timp vor fi ei aici“. Și porniră în automobilele grămădite în curte. Credeam că pentru multă vreme. Eram atât de agitați, des părțirea se făcu în așa grabă, îmbrățișările așa de repezi, încât ne-am pomenit singure, înainte de a ne reculege, pe drum spre casă pentru a preveni pe ceilalți din familie. Dar ei, după ce au ajuns la Cartierul General, s-au întors și ne-am pomenit cu dânșii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
frumusețea. Lemnul, din care și-a făcut corăbii și case, pentru aici și pentru “dincolo”. “Dincolo”, căci omul este singurul care, după ce o viață Întreagă se izolează de natură În mediul artificial pe care și-l consolidează mereu, nu acceptă Îmbrățișarea naturii nici după moarte, izolându-se Între patru scânduri. De brad. De frumusețea bradului s’a interesat mai târziu. L’a adorat Întâi, iar de prea puțină vreme Încoace ca să se poată scuza cu tradiția, Își Încântă copiii cu o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
comploturi și aveau legături secrete cu puterile străine. Bizanțul și Occidentul: Veneția și a patra cruciadă Cu excepția Ungariei, statele discutate pînă acum Bulgaria, Serbia, Principatele Române și, desigur, Imperiul Bizantin orbitau în jurul Imperiului Roman de Răsărit și al Bisericii Ortodoxe. Îmbrățișarea de către toate a credinței ortodoxe nu le scutise, firește, de conflicte armate între ele. Serbia, Bulgaria și Bizanțul au fost în diverse perioade răspunzătoare de distrugerea unuia dintre aceste state. Pe lîngă amenințarea prezentată de puterile slave din Balcani și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pământului În capătul celălalt al cerului. (Marcu, 13, 24-27) PENTRU FIECARE DIN EVENIMENTELE ACESTEI JUMĂTĂȚI de veac, păs trez și astăzi, Încă intactă, o amintire a primelor im presii și primelor uimiri, la fel cum nu putem uita prima noastră Îmbrățișare de dragoste, din adolescență. Căci nici o ispravă de mai târziu a aviației nu a egalat, În intensitate emoțională, acea primă viziune, care a dărâmat ceva În noi, a „mai greului decât aerul“ văzut cum se ridică și plutește dea supra
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Părul frământat și des pletit până peste coapse? Sânii, albi și zbuciumați, feriți pe cât se poate? Pulpele strânse și ghemuite În jurul ranei reve latoare? Numai sânge, lacrimi, zdrențe pe podele... Diminețile ce urmară unei asemenea isprăvi fură numai râs și Îmbrățișări, fără urmă de reproșuri. Orașul Însuși ne zâmbea, cu târgul lui de lume adunată de prin sate În piața de sub turnul cu orologiul bătrân bătând cea surile și Învârtind hora sfinților sculptați și zugrăviți cât statul de om. Ne zâmbeau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale blocului elegant din strada Jules Michelet, vecin cu mine și prin fața căruia, ori de câte ori trec zilnic, Îi socotesc În gând cărămizile, care numai că n-au glas să ne spună câte cazne amoroase, câte oftaturi minci noase și câte false Îmbrățișări Închid În huma lor negrăitoare. Îmi povestea cu toată seriozitatea un venetic de armean, pri pășit pe la noi ca director al Întreprinderii publicitare americane Walter Thompson, despre superioara competență a surorilor Bădulea, care contribuiau cu experiența lor În moșitul deficien
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]