7,391 matches
-
A fost tipul ideal al înțeleptului antic eminamente antidogmatic. Socrate nu a fost un învățător (maestru), n-a făgăduit învățătură și n-a învățat pe nimeni. Atunci ce-i atrăgea pe tineri? Le plăcea cum sunt cercetați cei care păreau înțelepți, dar nu erau. Socrate cercetează, iscodește, examinează. Aceste verbe conțin "doctrina" sa despre adevăr. Pentru Socrate adevărul nu reprezintă un conținut logic dobândit printr-o învățătură (paidea). Paidea socratică este cercetarea laborioasă a sinelui propriu sau al celorlalți, cercetare care
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
sacrilegiu și a fost rugat să revină asupra hotărârii. Mai mult, a spus: "Prietenii lui Socrate vor fi de acum înainte singurii mei prieteni". Consultată de Apolon asupra lui Socrate, Pythia răspunse: Nu există om mai liber, mai drept, mai înțelept ca el". Lui Pitagora i-au fost atribuite două dictoane: "Mai presus de orice, respectă-te pe tine însuți" și " Nu ceda ispitei decât atunci când accepți să te minți pe tine însuți"; în mod similar, atunci când a spus "O viață
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de ceilalți oameni, nu se ocupă de avere sau de politică, se cercetează și îi cercetează pe alții; * activitatea lui este de inspirație divină; * activitatea lui îi vizează pe concetățenii lui. Oracolul din Delfi a spus: "nimeni nu este mai înțelept decât Socrate". Dar Socrate știe că nu știe nimic. Totuși oracolul spune că e cel mai înțelept. Se înșeală oracolul? Socrate își pune originea activității, propria persoană sub semnul Divinului (daimon = zeu, spirit, duh). Concetățenii nu l-au luat în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
alții; * activitatea lui este de inspirație divină; * activitatea lui îi vizează pe concetățenii lui. Oracolul din Delfi a spus: "nimeni nu este mai înțelept decât Socrate". Dar Socrate știe că nu știe nimic. Totuși oracolul spune că e cel mai înțelept. Se înșeală oracolul? Socrate își pune originea activității, propria persoană sub semnul Divinului (daimon = zeu, spirit, duh). Concetățenii nu l-au luat în serios și l-au condamnat. Pulsiunea interioară a lui Socrate, divinitatea, "daimon-ul" său îi conduce înțelegerea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
3. Pentru Socrate adevărul nu este opus falsului, ci imposturii. Socrate încearcă să arate că a afirma că știi fără să știi este o urâțenie a sufletului. Socrate nu știe nimic, dar este proclamat de oracol ca fiind cel mai înțelept; ori, dacă nu știe înseamnă că nu este înțelept, dar oracolul nu rostește neadevăruri; asta însemnă că oracolul spune ceva cu înțeles ascuns: * "ce ești" este legat "de ce gândești"; * moartea te face să-ți pui problema sensului vieții; * sensul vieții
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
imposturii. Socrate încearcă să arate că a afirma că știi fără să știi este o urâțenie a sufletului. Socrate nu știe nimic, dar este proclamat de oracol ca fiind cel mai înțelept; ori, dacă nu știe înseamnă că nu este înțelept, dar oracolul nu rostește neadevăruri; asta însemnă că oracolul spune ceva cu înțeles ascuns: * "ce ești" este legat "de ce gândești"; * moartea te face să-ți pui problema sensului vieții; * sensul vieții este de a ști ce e bine și ce
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
desfătări senzuale; prin plăcere trebuie înțeleasă absența suferinței din corp și a tulburării din suflet; primul și cel mai mare bun este înțelepciunea pentru că ea ne învață că nu putem duce o viață plăcută dacă nu-i și o viață înțeleaptă, dreaptă. Viața plăcută nu poate fi despărțită de virtuți. Altfel formulat, concepțiile lui Epicur erau: * precizarea viitorului este lipsită de orice temei; * plăcerile sufletești sunt mai mari; * nicio plăcere nu-i în sine un rău, dar lucrurile care produc anumite
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
filosofia hedonistă, prin cântăreții de tavernă, epicurieni îndrăgostiți, autori satirici care au scris cântece reunite sub titlul "Carmina Burana". Încă din 1511, în "Elogiul nebuniei" Erasmus precizează particularitățile creștinismului său epicurian. Afirmând că un creștinism autentic ține de o nebunie înțeleaptă, filosoful recurge la ironie, la umor și la paradox. Filosoful elogiază nebunia: ea asigură perpetuarea speciei umane și fericirea vieții, prelungește copilăria și întârzie venirea bătrâneții, este necesară prieteniei, dă naștere artelor. Astfel încât e mai bine să dorești să fi
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nu ajunge niciodată să se cunoască cu desăvârșire (Al. George). Socrate avea în vedere obligația cunoașterii și binefacerile ei, edificarea conștiinței morale, bun simț și echilibru spiritual, înțelepciune. Critias (Charmides) spunea: a te cunoaște pe tine însuți și a fi înțelept este unul și același lucru. Un om care s-ar cunoaște într-adevăr pe sine ar trebui să fie protejat față de orice surpriză, să fie capabil să elimine din existența sa imprevizibilul. Dar dacă nu s-ar constitui și într-
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
interacțiuni biologice, care sunt necesare ca procesul organic să funcționeze, pot să dea greș până sunt corect stabilite. Rotațiile pot să dureze mai mulți ani până să fie stabilite și până să se vadă rezultate concrete. De aceea, nu este înțelept să se pună prea multă bază pe rezultatele obținute pe un singur câmp, chiar dacă ele sunt încurajatoare. Scopul pe care ni-l propunem în acest capitol este acela de a înțelege conceptul de fermă organică în termenii sistemului “fermă-întreagă”, integrând
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap. 84, în Filocalia, vol.I, Edit. Humanitas,București, 1999
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ajunge la performanțele ei, chiar de a le depăși. Nu poți dezvolta o societate modernă fără instituțiile care consacră modernitatea: companii, universități, sistem de producere a inovației etc. Și dacă tot trebuie să construiești asemenea structuri de modernitate, nu este înțelept să iei drept model pe cele mai performante din țara cea mai dezvoltată a lumii? China a preluat, dar a știut să se oprească atunci când în joc erau lucruri care țineau fie de tradiția ei culturală și istorică, fie de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sale. Pentru aceasta, avea la dispoziție forța de muncă ieftină și tehnologia străină. La care a adăugat rata de economisire înaltă. Rezervele acumulate erau o formulă de a nu depinde de împrumuturi externe. Replica americană a lipsit. Măsura cu adevărat înțeleaptă a venit după aceea: China a investit banii nu numai în propria economie, ci i-a orientat, deopotrivă, către SUA, alimentându-i nevoia de a împrumuta bani. China a cumpărat ceea ce era considerat atunci și ceea ce mai este considerat și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
poate apărea chiar și în mintea împăratului. Pentru a evita acțiunea eronată care, dată fiind înălțimea de unde este promovată, se poate dovedi dezastruoasă pentru regat. Nevoia de a exista cineva care, în acest caz, "să se împotrivească" îi apare vitală înțeleptului chinez. Iată un dialog cu valoare pilduitoare: Principele Ding întreabă: "Se poate ca o singură vorbă să facă înfloritor un regat?" Maestrul răspunde: "O singură vorbă nu poate avea un asemenea rezultat. Totuși, ar fi o zicere: "E greu să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
cel Nerod din Munții Nordului. Drumul de la casa lui spre sud era închis de doi munți mari: Taihang și Vang. Moșneagul cel Nerod a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându-i, a râs și a spus: "Este cu neputință ca voi câțiva să puteți nărui acești doi munți mari!" Moșneagul cel Nerod i-a răspuns: "După ce voi muri eu, vor rămâne copiii mei, după ce vor muri copiii, vor rămâne
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
crucială, dar tocmai pentru că este așa de importantă, ea va fi foarte greu de rezolvat de-a lungul unei generații. China dorește ca Taiwan să revină sub oblăduirea sa, dar costurile pentru SUA ar fi atât de mari, încât este înțelept să nu forțeze. Pentru China, chiar mai importantă decât Taiwan este liniștea, sau măcar absența încordării. Ea s-a ridicat într-un asemenea climat și, din punctul nostru de vedere, aceasta este valoarea supremă pe care o va îmbrățișa și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sau cu ‘alm (35 de ocurente), dar și cu ƒabr (4 ocurente), cu al-‘Al (o dată: 42, 51), cu w"si‘ (o dată: 4, 130), cu ≤amd (o dată: 41, 42). Pentru orientaliști, marcați și de Biblie, calitatea de „înțelept” presupune nu numai știință, ci și pricepere în a acționa bine. Exegeza islamică tradițională fie îl consideră un echivalent al lui ‘alm, eventual având ca obiect cea mai nobilă cunoaștere: cunoașterea de sine a lui All"h (Ghaz"l
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SOI „cel mai bun judecător”; ASM „cel mai bun dintre judecători”; GG „prea-bunul Judecător”; Marr „Optimus judicantium”; RB și DM „le meilleur des juges”; Arb „the best of judges” și ’a≤kam al-≤"kimn (95, 8): SOI „cel mai înțelept judecător”; ASM „cel mai Înțelept dintre judecători”; GG „cel mai drept dintre judecători”; Marr „Justissimus judicantium”; RB și DM „le plus juste des juges”; Arb „the justest of judges”. Semnificație de bază: judecător. 2.1.10.2. ′akm. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ASM „cel mai bun dintre judecători”; GG „prea-bunul Judecător”; Marr „Optimus judicantium”; RB și DM „le meilleur des juges”; Arb „the best of judges” și ’a≤kam al-≤"kimn (95, 8): SOI „cel mai înțelept judecător”; ASM „cel mai Înțelept dintre judecători”; GG „cel mai drept dintre judecători”; Marr „Justissimus judicantium”; RB și DM „le plus juste des juges”; Arb „the justest of judges”. Semnificație de bază: judecător. 2.1.10.2. ′akm. Acest nume, plasat în câmpul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traduce astfel în 34 din cele circa 90 de locuri în care apare, în vreme ce R. Blachère îl traduce constant cu „sage”. Între traducătorii români, George Grigore îl traduce diferențiat, alegând varianta „drept” ori de câte ori o admite contextul. Semnificații de bază: drept, înțelept. 2.1.10.3. al-F"ti≤, al-Fatt"≤: SOI „judecător” (7, 87)/„cel ce deschide” (34, 25); ASM „Marele Judecător”; GG „judecător” (7, 89)/ „Deschizătorul” (34, 26); Marr „iudicans”, RB „Celui qui tranche”, DM „juge” (7, 87)/„Celui qui décide (34
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
șapte spice s...ț. Dumnezeu dăruiește îndoit cui voiește. Dumnezeu este Cuprinzător, Știutor.” (GG) ...wa-All "h ya‘idu-kum maghfiratan min-hu wa-faðlan wa All"h w"si‘ ‘alm (2, 268/271): „...Dumnezeu va făgăduiește iertare și hâr; Dumnezeu e blând, înțelept.” (SOI) Wa-’în yatafarraq" yughni All"h kullan min să‘ati-hi wa k"na All"h w"si‘ ≤akm (4, 130/129; cf. 24, 32): „Dacă soții se despart, Dumnezeu îi va îmbogăți pe fiecare din preaplinul Sau. Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în yatafarraq" yughni All"h kullan min să‘ati-hi wa k"na All"h w"si‘ ≤akm (4, 130/129; cf. 24, 32): „Dacă soții se despart, Dumnezeu îi va îmbogăți pe fiecare din preaplinul Sau. Dumnezeu este Cuprinzător, Înțelept.” (GG) Versetul 53, 32/33 conține expresia w"si‘ al-maghfira (53, 32/33): SOI „bogat la iertare”; ASM și GG „darnic la iertare”; RB „d’une large indulgence”; DM „accorde largement son pardon”; YA „ample în forgiveness”; Arb „wide în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Primitorul căinței și Îndurătorul?” (ASM) Wa-lawl" faðl All"h ‘alay-kum wa ra≤matu-hu, wa ’anna All"h taww"b ≤akm (24, 10): „O, daca Dumnezeu nu și-ar pogori harul Sau asupra voastră și milostivenia să...! Dumnezeu este De-căință-primitor, Înțelept.” (GG) fa-œabbi≤ bi-≤amdi Rabbi-ka wa-staghfir-hu ’inna-hu k"na taww"b (110, 2-3): „Atunci preamărește laudă Domnului tău și roagă-L de iertare, căci El iartă!” (SOI) Apare, după cum am văzut, în zece versete, dintre care în opt este urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din ebraica r"’"h are aceeași rădăcina și semnificație că și verbul arab ra’". 4.2.11. al-′akm (2.1.8.12.) și sophía (3.2.2.11.1.). Numele coranic este adjectiv, caracterizându-l pe Dumnezeu că „înțelept”, pe când cel biblic este substantiv: înțelepciunea personificata din unele texte sapiențiale ale Vechiului Testament devine în Noul Testament nume hristic. 4.2.12. Muntaqim, 9ó al-intiq"m (2.1.10.6.) și ’Pl neq"mÄÖ (3.1.11.5.)/ ’Pl gemulÄÖ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cunoașterii În domeniu și este o posibilă abordare pentru noul ciclu financiar multianual 2014-2020. Capitolul 4 Analiza impactului introducerii Managementului Cunoașterii În rețeaua instituționalizată de absorbție și gestionare a fondurilor europene Drumul cunoașterii: „Sunt trei metode prin care putem deveni Înțelepți: Prima, prin Reflectare, care este și cea mai nobilă; A doua, prin Imitare, care este cea mai ușoară; Iar a treia, prin Experiență, care este și cea mai amară.” Confucius 4.1. Efort bugetar vs. absorbția fondurilor europene Acest subcapitol
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]