13,635 matches
-
constructivă În domeniul organizării instrucției; a sugerat, mai ales prin principiile ei, modalități mai bune de elaborare a programelor, de structurare a materiei, de operaționalizare a obiectivelor predării; a Îndreptat atenția și eforturile În direcția căutării unor noi metode etc. Îndeosebi principiile ei stau la baza Instruirii Asistate de Calculator. Raportate la nivelul activității elevului, spre deosebire de tradiționalele expuneri și texte scrise, manualele programate și mașinile de instruit reușesc să Întrețină un schimb continuu de informații Între programă și elev; acesta este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
transmițător de cunoștințe, de repetitor și de corector al activității elevilor - sarcini care pot fi ușor preluate de mașină (J. Piaget). Efectuând cu o rapiditate uimitoare o serie de operații intelectuale, destul de complicate și de obositoare pentru om (profesor), mașinile, Îndeosebi cele electronice, vor fi În stare să preia asupra lor și o parte din operațiile de examinare, contribuind astfel la obiectivizarea aprecierii. Firește, se pot aduce și alte argumente pro și contra Învățământului programat. Noi am reținut aici doar câteva
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acestor activități sugerează însă faptul că multora dintre ele nu li se pot asocia active tangibile semnificative, cum este cazul, de exemplu, al înregistrării mărcilor. Analiza alocării activelor arată că personalului firmei i se acordă un rol important, investindu-se îndeosebi pentru cel legat de operații și activități cu rol comercial. De asemenea, se observă că susținerea unei disponibilități a firmei pentru distribuția cu forțe proprii face necesar un parc de transport cu o valoare mare. 3. Principalii concurenți ai firmei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Aceasta se traduce într-un set numeros de schimbări rapide și incoerente, cu manifestări complexe până la nivel local. Pentru firmele care operează în domeniul produselor siderurgice și de construcții este evidentă o relativă asimetrie a reglementărilor: există o zonă suprareglementată, îndeosebi în domeniul fiscal, în timp ce o altă zonă are un deficit de reglementări, mai ales de natură concurențială. Produsele siderurgice au fost de-a lungul timpului, pe plan mondial, subiectul a numeroase dispute de natură teoretică și practică, concretizate, între altele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Studiul personalității este studiul modului în care oamenii diferă pe un registru foarte întins în ceea ce au învățat: fiecare persoană este deci unică. Dar toți au învățat în concordanță cu aceleași legi generale”. Din această perspectivă, diverse teorii au abordat îndeosebi procesele de învățare, procesele percepției (recepția selectivă și interpretarea evenimentelor externe) și procesele cognitive superioare (implicate în decizie și orientare spre scop). Orientarea psihometrică se centrează pe studiul trăsăturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizează persoana în cadrul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat și de existența unor persoane cu performanțe deosebite aparținând tuturor structurilor temperamentale. 4. Caracterultc "4. Caracterul" Spre deosebire de temperament, care, după cum am văzut, se referă la însușiri puternic ancorate în ereditatea individului, caracterul vizează îndeosebi suprastructura socio-morală a personalității, calitatea de ființă socială a omului. De câte ori vorbim despre caracter, mai mult ca sigur implicăm un standard moral și emitem o judecată de valoare (Allport, 1981). Tocmai implicarea judecăților de valoare în definirea caracterului face, oarecum
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
alegerea comportamentului ce va fi actualizat din repertoriul comportamentelor sale potențiale. Expectanțele sunt rezultatul unor procese de condiționare sau a unei învățări bazate pe observație. Astfel, expectanțele R-S sunt credințe privind relația dintre un comportament și consecințele sale (formate îndeosebi prin condiționare operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un anume eveniment-stimul anticipează apariția altui eveniment-stimul (pot fi formate printr-un proces clasic de condiționare). Vom aborda rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității analizând câteva concepte relevante: auto-eficiența, expectanțele de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității delincvenților, ea manifestându-se prin: sugestionarea rapidă în raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de o slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor superioare, îndeosebi a celor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist în domeniul psihologiei judiciare, Tiberiu Bogdan spune că este „un instabil emotiv, un element care în reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de calificare. Aceasta, fiind o formă de activitate instructiv-educativă planificată, organizată pe baza unei experiențe acumulate timp de multe secole și analizate de filosofi și pedagogi străluciți, este mai eficientă, dă un randament mai mare. Totuși, efectele ei se resimt îndeosebi în planul dezvoltării intelectuale, al însușirii cunoștințelor, al formării capacităților intelectuale, și mai puțin pe planul motivației, valorilor, al sentimentelor. Pe de o parte fiindcă știința educației a progresat mai puțin în această privință, pe de alta pentru că ele se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de fapt întreg psihismul, dar dacă în anumite momente domină un proces, într-o altă fază intervine mai evident altul. Astfel, în vederea studiului, putem descrie separat funcțiile de bază ale procesului cognitiv. Într-un act de cunoaștere elementară se distinge îndeosebi rolul atenției, percepției și memoriei. Aprofundarea cunoașterii aduce în prim plan imaginația și gândirea. Desigur, în învățământ, intervine tot timpul atât comunicarea dintre profesor și elevi, cât și motivația ca motor al activității psihice. Vom începe cu primele trei procese
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e cea necesară, încerc o alta (deseori există încercări infructuoase), până când una mă face să descopăr aspectul comun, utilizabil în noua situație (aici a intervenit analiza). Pentru efectuarea transferului uneori se pleacă de la datele existente: „planificare înainte”, alteori se studiază îndeosebi cerințele problemei: „planificare înapoi”. Sunt însă cazuri când datele existente sunt insuficiente, și atunci ele trebuie completate cu alte informații, obținute prin noi observații sau consultarea unor cărți. Alteori, când problema e complexă, se cere împărțirea ei în subprobleme ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
posibilitatea unei discuții mintale a materialului, un efort de gândire pentru care nu e pregătit copilul decât spre sfârșitul școlii, în cel mai bun caz Ă dacă nu este deprins zilnic cu analiza și discuția unor probleme. În afară de lecția bazată îndeosebi pe expunere există și lecții în care progresul cunoașterii se realizează prin convorbirea purtată de profesor cu întreaga clasă. Ca și Socrate, magistrul pune elevilor întrebări bine gândite și cu ajutorul lor se lămuresc anumite fenomene. În acest caz, sigur, copiii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesori și să învețe? Ele ar putea fi împărțite în două mari grupe; a)motivația extrinsecă, atunci când elevul se încadrează în disciplina școlară, fără un interes direct pentru ceea ce se predă, ci pentru a primi, direct sau indirect, anumite recompense, îndeosebi morale: b) motivația intrinsecă, în cazul când învățarea, dobândirea de cunoștințe interesează în mod direct pe școlar. a) În cadrul motivației extrinseci există: 1. Dorința de afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face plăcere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al comuniunii sociale” (de care am amintit mai sus), a dispoziției spre colaborare, întrajutorare, al solidarității sociale, al preocupării de soarta celorlalți, simțământ esențial într-o societate democrată. Din păcate, învățământul aproape exclusiv frontal practicat la noi (care se bazează îndeosebi pe studiul individual și obstrucționează aproape tot timpul colaborarea între elevi în timpul orelor) nu facilitează formarea unor deprinderi și înclinații spre colaborare. Dimpotrivă, activitatea didactică pe grupe îi face pe elevi conștienți de valoarea colaborării, chiar în munca intelectuală, și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fără pretenții de salarizare! Elevii trebuie să depună eforturi pentru înfrumusețarea propriei școli (și chiar a localității în care trăiesc), să amenajeze un teren sportiv, să contribuie, eventual, la construirea unui loc de agrement unde să se poată recrea vara, îndeosebi în vacanțe ș.a. Toate aceste activități se includ în ceea ce pedagogii numesc „metoda exercițiului”, mijloc esențial, nu doar pentru formarea de deprinderi, ci și pentru cristalizarea unor sentimente pozitive. Evident, ele îndeplinesc astfel de obiective numai dacă sunt bine organizate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
urmă la învățătură, să i se prezinte, cu alte cuvinte, acele incompetențe intelectuale și deprinderi greșite care nu asigură o înțelegere și o folosire adecvată (eficientă) a informațiilor; iar profesorul să facă efortul de a cunoaște lumea subiectivă a elevului, îndeosebi: sensul pe care acesta îl dă cunoașterii și reușitei școlare; nivelul de aspirații și de expectanțe în raport cu sine; interesul privind formarea sa profesională viitoare; criteriile pe care le folosește în aprecierea rezultatelor sale școlare. În absența acestui feed-back informațional, responsabilitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
absența achizițiilor intelectuale sistematice, acest copil evoluează treptat spre o situație deficitară gravă și ireversibilă (demență infantilă). Hiperexcitabilitatea (sau irascibilitatea) stă la baza crizelor impulsive și a reacțiilor de abandon de tot felul, inclusiv a celui școlar. Hiperexcitabilitatea este întâlnită, îndeosebi, la persoanele hiperemotive, care prezintă tendința de a reacționa intens și disproporționat, sub raport emotiv, la evenimentele curente. Orice schimbare este puternic resimțită de individul hiperemotiv: chiar și o contrariere minoră poate provoca reacții emoționale puternice (de exemplu, indignare, furie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihosocială a fiecărei clase, precum și relațiile dintre clase, reflectă caracteristicile instituției școlare, ale sistemelor de învățământ, ale modului de producție. Care sunt caracteristicile psihosociologice ale „sistemului școală”? a. întreține multiple relații cu mediul social-economic (de ordin economic, politic, cultural etc.), îndeosebi cu elementele „specializate” ale mediului (instituția familiei, mass-media, instituții culturale și politice): ideea „cetății educative”, care poate deveni societatea, pusă în circulație de Ivan Illich, poate fi valorizată, cu „reparațiile” de rigoare; societatea poate deveni un mediu educativ alături de instituția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sarcinile simple, prezența celorlalți în calitate de privitori, alcătuind un public, sau de co-actori (îndeplinind, fiecare, aceeași sarcină individuală ca subiectul), are darul de a stimula motivația și, deci, de a ameliora performanța. Dar studiile din acest domeniu au avut în vedere îndeosebi impactul normelor grupului asupra participării elevilor în școală și asupra procesului de învățare. O cercetare celebră a lui T.M. Newcomb din deceniul al patrulea asupra atitudinilor studenților de la Colegiul Bennington, a revelat tendința indivizilor de a se arăta foarte ascultători
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
meseria de profesor se transmite, mulți dintre tinerii aspiranți la această profesiune având părinți tot profesori sau învățători. Cei ce îmbrățișează această meserie provin din familii în care profesiunile intelectuale sunt prețuite. În majoritatea țărilor dezvoltate, această meserie este căutată îndeosebi de femei. România nu face excepție de la această regulă. Stereotipul care circulă în câmpul social este acela că meseria de profesor este o profesiune feminină. Unii sociologi cred că însuși specificul acestei profesiuni, care presupune fragmentarea obiectivelor și intensificarea controlului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atitudinile părinților. Funcția de educator a elevilor exclude însă autoritarismul și dirijismul, etichetarea represivă și manipulantă a elevilor, tendința de a le induce un comportament adaptativ și conformist. Este și o alternativă la excesele de „știință...” a procesului de învățământ, îndeosebi la disciplinele fundamentale, ignorându-se toate principiile învățării. Condițiile pe care le asigură spațiul școlar și poziția profesorului în clasă fac ca acesta să poată exercita o influență importantă asupra elevilor. Utilizarea nedozată a acestor prerogative se poate solda însă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
omului nu rezidă în cunoștințe, ci în voință”. Rolul de educator al profesorului, crede Herbart, este acela de a trezi „virtuți”, de a forma caractere. c) Conceptul de partener al educației se referă la raporturile profesorului cu alți factori educativi, îndeosebi cu părinții, și la concepția după care profesorii și elevii formează împreună o comunitate școlară. Școala este a doua instanță de socializare, după familie, iar profesorul trebuie să colaboreze cu toți factorii educativi, să armonizeze educația formală cu cea nonformală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
forma. Geissler sintetizează astfel contradicțiile îndeplinirii rolului de profesor: • informatorul transmite, păstrând distanța rece impusă de știință; • partenerul sfătuiește, apelează, admonestează, îndrumă, frânează; • modelul stabilește și oferă cerințe morale; • examinatorul se străduiește să fie obiectiv și imparțial; • educatorul e preocupat îndeosebi de om, de „educat” ca partener în relația comună. El transmite valori-orientări de viață. • specialistul se axează pe predare și instruire unitară. Avem a face deci cu o tensiune intra-roluri, care se rezumă la: • partener contra examinator; • informator contra
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate face cu privire la percepțiile reciproce dintre cele două grupuri. Cerințele de rol ale profesorilor, obligația lor de a preda și de a evalua face ca influența obiectivelor școlare asupra reprezentării elevilor să fie extrem de puternică. Reprezentarea aceasta se va constitui îndeosebi din elemente legate de motivație, efort, capacitate intelectuală și paricipare în clasă. Majoritatea studiilor converg în susținerea unor astfel de idei. Gilly (vezi Gosling, 1992), de exemplu, analizând rezultatele unei anchete asupra învățătorilor, stabilește două dimensiuni după care pot fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
concentrează asupra „inducerii diferențelor performanței, și nu asupra diferențelor dintre indivizi” (p. 70). Prin aceasta se distinge cercetarea experimentală de cea psihometrică; cea din urmă urmărește diferențele individuale în absența manipulării experimentale. Tehnicile experimentale reduc complexitatea fenomenului creativ și facilitează îndeosebi o măsurare eficientă și decelarea inferențelor relevante despre cauzalitate. Se evidențiază însă o reacție adversă, deoarece manipularea poate să conducă la „diferențe induse” și să nu fie reprezentativă pentru comportamentul indivizilor în condiții naturale. Existența dualității control sau validitate intrinsecă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]