12,289 matches
-
sectorul de autostradă pe jumătate construit dintre Lehnin și Brandenburg. Mai aproape de Brandenburg, la o adunătură de barăci din lemn și de echipament de excavare care nu lucra, am oprit mașina și l-am rugat pe un muncitor să mă Îndrume spre baraca șefului de echipă. Mi-a arătat cu degetul un bărbat care stătea În picioare la numai câțiva metri mai Încolo: Dacă pe el Îl căutați, uitați-l acolo. I-am mulțumit, am parcat mașina și ne-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ea, Încruntându-se. Cine e? Hanussen Clarvăzătorul? — Omul meu e mai degrabă un impresar. Închiriază locurile din sală și, de data asta, măcar, o să apuc să văd spectacolul. — Și Întâmplător are În rândul personalului câțiva soldați prietenoși care să te Îndrume la locul tău, nu-i așa? N-o să-ți placă. — Dacă o să Încep să mă strâmb de nemulțumire, o să mă doară, bine? Mi-am aprins o țigară. Am dat cu banul În gând și am pierdut. Urma să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
din ramuri de brad, pe care erau aranjate câteva ferigi. Îndură-te, mătușă, că sunt și eu un biet bătrân neștiutor. Eu sunt Crăiasa Ținutului de Cleștar, și, pe loc te pot transforma într-un mușchi, ca să stai, pe veci, îndrumând drumeții, care s-ar încumeta a trece prin împărăția mea. Îndurare, preaputernică Crăiasă! se rugară și cei doi frați. O să-ți aducem apă neîncepută de la izvor! Dacă m-ați îmbiat la apa voastră, înseamnă că sunteți creștini milostivi, rosti, cu
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
deschise pentru a-i ușura deplasarea dintr-un loc într-altul, din fericire, acum vară, Biblioteca mare întinsă pe peretele din fața noastră geme de cărți, el se așază cu grijă pe canapea și-mi cere mie, celui văzător, să caut, îndrumându-mă prin sertarele pline, schițe, desene, iarăși caiete, hârtii, Trebuie să fie cu o copertă albastră, dau hârtii la o parte, creioane, cărbune, tot felul de nimicuri în sertarul de birou, scotocesc cu grijă, despart cu multă greutate hârtiile, Ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
întocmai ca și palma ta azi-noapte, a cărei mângâiere vibra în tot trupul făcând cercuri tot mai largi de tulburătoare dorinți, tot astfel și cuvintele tale ca ploaia vin din toate părțile și cu întreg efortul depus nu le pot îndruma în siguranță spre acel loc destinat anume să le primească, pavilioanele urechilor și de-acolo ele limpezi să-și facă drum mai departe, scara lui Ioan Climax, îndârjite suflete prinse de scară cu tot neantul suflându-le în față, dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
l-am ajutat în biserică la slujbă pe părintele Ioan, am rostit din strană Tatăl nostru și m-am rugat tot timpul slujbei la Dumnezeu să-i dea gând bun lui Theo, să-l ajute Cel de Sus și să-i îndrume mâna pe perete să picteze, Theo a venit numai spre seară, înnegurat de tulburi gânduri, nu mi-a vorbit nimic în afară de du-te la culcare, Daniel, că mâine începem devreme și eu m-am bucurat de puținele lui cuvinte, crezând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o ajut dacă îmi cere acest lucru.Cateodată ne mai certăm, dar ne împăcăm repede. Sunt un copil normal al acestei generații, care îmi dau toată silința să nu-i dezamăgesc pe cei ce au încredere în mine și mă îndrumă în tot ce fac. Mă numesc Maria Ani. Sunt elevă în clasa a IV-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, o școală renumită, mare și frumoasă, aflată intr-o zonă pitorească a orașului. Aici îmi petrec o mare parte din
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
cincea. Sunt ambițioasă și știu că va trebui să ocup un loc frumos în societate, începând cu anii de școală. Va trebui să depășesc tentațiile aventurilor copilărești, să învăț, să înțeleg, să-i respect mai mult pe cei care mă îndrumă în viață. Sunt mândră să fiu eleva acestui bătrân și renumit colegiu ieșean. În casă e liniște. Sunt singur. E început de vară și... mă gândesc la vacanță! Doar gândul că voi petrece mai mult timp afară, la joacă, cu
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
În clasa a V-a, aș vrea să rămân tot aici, la acest colegiu, unde din când în când să o mai întâlnesc și pe doamna învățătoare, pe cea care mi-a răspuns la primele întrebări și care mi-a îndrumat primii pași în școală. O călătorie în țara piticilor Andrei Anton Îmi plac foarte mult piticii de grădină. Am auzit multe legende despre ei. Se spune că îți apără grădina, așa că mi-am dorit și eu unul. Într-o zi
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
masă fotografia de cazier a lui Maynard. Ciocănește băieței. Știm că-ți vinde marfă furată, dar nu ne pasă. Unde-i? Albanese se uită la fotografie și râgâi: — Nu l-am văzut în viața mea pe tipul ăsta. Ați fost îndrumați greșit. Lee se uită la mine și oftă. — La unii nu merge cu frumosul, spuse el, apucându-l pe Bruno Albanese de ceafă și trântindu-l cu mutra în farfuria cu terci. Bruno înghiți grăsime pe gură, nas și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în nări. Orchestra Liceului Hollywood, așezată pe scaune pliante, stătea cocoțată pe o platformă fragilă, ridicată la numai câțiva pași de capătul scripetelui. În momentul în care litera „A“ se prăbuși la pământ, scoase un „Trăiască Hollywoodul!“ — Pe-aici, mă îndrumă Harry. Am cotit-o pe o cărăruie plină de praf, ce făcea înconjurul muntelui. Frunzișul des ne îngreuna urcușul, izbindu-ne în ambele părți. Harry o luă înainte, pășind în lateral pe o potecă ce ducea drept spre vârf. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o legătură directă cu arborele, anunțând și păstrând intensitatea sclipirilor care ajung la noi din fluxul universal... În drumul meu, am găsit într-o zi o crescătorie de îngeri... o pepinieră de arbori zburători, luminoși, entuziaști și călduroși. M-a îndrumat într-acolo prezența permanentă a îngerului meu personal care mai apare uneori să-mi spună diverse adevăruri și să-mi țină companie, vorbind despre direcții și înălțimi. Am ajuns acolo fără a căuta prea mult... Îngerașii își aveau cuibul undeva
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
să fiu așa de aproape de perfecțiune..., i-am mărturisit. Atunci ai venit doar în vizită?... Am venit ca să văd... și să înțeleg de unde apar îngerii, cum se înnoiește viața... Poate că nu este nimic întâmplător și nu degeaba te-a îndrumat îngerul tău aici. Uite, eu trebuie să merg până dincolo de soare să aduc miere pentru zburătorii ăștia mici. Mi se pare că mai vin câțiva în curând, trebuie să mă aprovizionez. Dacă tot ești aici acum, nu vrei tu să
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
la un stadiu încă incomplet de evoluție... să ne mândrim numai cu arborele absolut pe care doar ni-l închipuim acum... și la care încă n-am ajuns, dar care ne are ca ramuri ale sale și ne veghează, ne îndrumă și ne apără, inspirându-ne și iluminându-ne de dincolo de noi, din dimensiunea perfecțiunii dincolo de timp, materie și spațiu... atunci când înțelegem cine suntem, când înțelegem că există acest arbore universal, înțelegem că noi suntem precum lumina... și pentru a fi
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
se formă în spatele lecticii împăratului bolnav. Gajus sări pe cal fără vreun sprijin, așa cum învățase în castrum, atrăgându-și astfel admirația militarilor. Puternicul praefectus îl privi, iar Gajus observă că lăsase liber locul de lângă el, iar acum aștepta. Liniștit, își îndrumă calul spre locul respectiv, așa cum se așteptau cu toții. Avea în sânge demnitatea gesturilor și cadența lor, dar sentimentul de eliberare și de mândrie ce se dezlănțuia înlăuntrul lui era aproape de nesuportat. Cortegiul porni la pas, solemn, de-a lungul cheiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aici și îl văd de Junius Silanus, omul care ți-a dat-o pe fiica lui de soție și care face ca grupul lui să-ți rămână fidel chiar dacă sărmana de ea e moartă, care se simte răspunzător să te îndrume, și dacă-i spun că tu vrei să distrugi majoritatea cu ideea asta... Ochii tânărului Împărat se deschiseseră larg, irisurile limpezi îl fixau pe prefectul cohortelor sale. Sertorius Macro ezită, îi trecu prin minte gândul că era distrus, însă privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
minte gândul că era distrus, însă privirea Împăratului se îmblânzi. Scutură din cap, ca pentru a-și face un reproș sieși, și zâmbi: S-o lăsăm moartă. Însă în creier i se înfipsese imprudentul cuvânt al lui Macro: „să te îndrume“. În tot acest timp, Callistus nu a vorbit deloc. Împăratul nu renunță la idee. Abia după secole - când visele unor mari comunități de popoare egale între ele începură să încolțească în sufletele oamenilor - avea să se observe, printr-o studiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
le luă în mână. Rhyme fu de acord. Erau antice, grele și confecționate din oțel. Cooper începu să frece în jurul încuietorilor, dar nu găsi nimic relevant. Faptul că erau vechi totuși era îmbucurător, întrucât restrângeau aria de proveniență. Rhyme îl îndrumă pe Cooper să facă niște fotografii pentru a le răspândi în rândul dealerilor. Sellitto primi un nou telefon. Ascultă nemișcat câteva momente și apoi, privind în gol, spuse: - Imposibil... Ești sigur? Da, bine... Mersi. După ce închise telefonul, privi către Rhyme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
vreun telefon pe aici? Unul din acela special? - Unul special? se miră Thom. - Da, unul privat. Pentru ca nimeni să nu mă audă cum îmi mint șeful. - Păi de ce nu spui așa? spuse Thom punându-și brațul după gâtul Karei și îndrumând-o spre ieșire. Telefonul pe care eu îl folosesc în acest scop este în hol. Crima de la Școala de Muzică - descrierea făptașului: brunet, barbă falsă, fără semne distinctive, statură medie, vârsta cam 50 de ani. Inelarul și degetul mic de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
acum, după panica din cort - pe care chiar el o cauzase - părea respingător și grotesc. Reușise să evite în ultima clipă să fie strivită. Genunchiul și bocancul de care se lovise aparțineau unui bărbat care depusese toate eforturile pentru a îndruma publicul spre ieșire. Cu toate acestea, spatele, coastele și fața îi fuseseră afectate. Stătea pe iarbă de un sfert de oră deja, sleită de puteri, pe de o parte din cauza izbiturii, iar pe de alta din cauza claustrofobiei de care suferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
părea decis să pareze orice tentativă a mea de a comunica. Îi dădusem numele și adresa, care păreau un punct de plecare rezonabil pentru identificarea mea și pentru verificarea sumei disponibile în contul meu curent, dar e clar că fusesem îndrumat greșit. —Numărul de cont? O cădere în dreptul primului obstacol. Cum naiba să-l găsesc? Pe vremuri, aș fi scos pur și simplu un carnet de cecuri din buzunar și-aș fi găsit numărul în partea de jos, dar nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și vicarul catedralei din Shanghai se echipase cu un antic aparat de proiecție. După slujba din dimineața de duminică, 7 decembrie, În ajunul atacului japonez de la Pearl Harbor, băieții de la cor au fost opriți să plece acasă și au fost Îndrumați În ordine jos, În criptă. Purtînd Încă sutanele, se așezară pe punte pe un rînd de scaune rechiziționate de la Yacht Clubul din Shanghai și urmăriră un jurnal vechi de un an din seria March of Time mersul evenimentelor. GÎndindu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din cap. Plecară din Hongkew și traversară golful Soochow spre Așezarea Internațională. Străbătură străzile principale, pierzîndu-se În traficul de pe Avenue Foch, urmînd tramvaiele Încete, huruitoare prin valul de trăsurici și ricșe care mergeau roată lîngă roată. Jim Încercă să-i Îndrume spre suburbiile rezidențiale din vestul Shanghai-ului, vorbindu-le despre casele frumoase, pline cu mese de billiard, whiskey și bomboane de ciocolată cu lichior. Dar Își dădu seama că Basie și Frank așteptam să se lase Întunericul. Curînd după ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de cărbuni. La un kilometru și jumătate În aval de vasul carbonifer era baza din Nantao a hidroavioanelor și debarcaderelor funerare unde Jim se adăpostise Împreună cu Basie. Întrebîndu-se dacă stewardul de cabine se Întorsese la vechea lui ascunzătoare, Jim Îl Îndrumă pe domnul Maxted Între șine, În timp ce prizonierii urmau taluzul căii ferate, spre rîu. La vest de docuri, În apa unei lagune puțin adînci, zăcea carcasa arsă a unui avion B-29, coada lui ridicîndu-se În aerul serii ca un panou argintiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Uneori câte un nud..., dar niciodată o despuiere... Ce este e realism... — Realism, da, și în plus... — Cinism, nu-i așa? — Cinism, da! Dar cinismul nu-i pornografie. Cruditățile astea sunt un mod de a stimula imaginația și-a o îndruma astfel către o investigație mai pătrunzătoare a realității lucrurilor; cruditățile astea sunt crudități... pedagogice. Chiar așa, pedagogice! Și-un pic grotești... — E-adevărat, nu te contrazic. Plăcerea bufoneriei. — Care, în fond, e totdeauna sumbră. — Tocmai de-aceea. Nu-mi plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]