4,474 matches
-
de i-am fi crezut încă la Odessa, când au sosit acolo bolșevicii cu Racovski. 1918 Iată cum încheiam notele mele în ajunul anului 1918: Trist a fost 1917! dar ne-a păzit cel puțin de ocupația Moldovei. S-a înfăptuit revoluția rusă și dezastrele ce a tras după ea. Dea Domnul să fie totuși spre binele nostru, chiar de este spre nenorocirea ei, aliata noastră. De se va prăbuși nu ne vom plânge, ne-a fost totdeauna spre pagubă. Ar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dea Domnul să fie totuși spre binele nostru, chiar de este spre nenorocirea ei, aliata noastră. De se va prăbuși nu ne vom plânge, ne-a fost totdeauna spre pagubă. Ar scăpa Constantinopole, vom redobândi Basarabia, Gurile Dunării și vom înfăptui, într-adevăr, întregirea neamului de la răsărit până la apus, scăpând, totodată, de cea mai amenințătoare primejdie de la est. Am avut un noroc nespus de am intrat prea devreme în război, când Germania era încă rezistentă și ofensiva occidentală neunificată, dar tocmai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
regina în frunte, lumea îi urma ca un val nesfârșit; batistele, pălăriile se mișcau deasupra capetelor descoperite. Era o vibrațiune imensă de culori, de sunete, de emoțiune, poate unică în viața unei națiuni, căci într-acea clipă părea că se înfăptuise unirea poporului ardelean cu suveranii care simbolizau întreaga Românie Mare. Regele, regina și autoritățile s-au oprit în fața tribunei și defileul cortegiului etnografic a început. A ținut trei ore, neîntrerupt decât prin mici manifestațiuni spontane ale celor care se rupeau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
repede toate dorințele ce exprimase până aci. Îi cedă cu totul direcțiunea grădinilor, păsărilor și a întregului domeniu al activității mamei. Dar pe cât păruse de doritoare să facă îmbunătățiri și pe cât criticase pe mama, deodată îi pieri pofta de a înfăptui ceva. Reclamă îndată tăierea tuturor copacilor dimprejurul casei, plantați de tata și crescuți odată cu noi. Aci Ionel fu inexorabil, și dânsa, sub pretextul că nu are mână liberă, lăsă în paragină toată grădina de lângă casă. Acum nu se mai putea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
i-am invitat la un ceai cu muzică și le-am explicat de ce nu au mai putut pleca la con ferințele pregătite. Le-am mulțumit și le-am urat ca timpuri mai bune să ne dea prilejul de a ne înfăptui proiectul. Luni, 23 octombrie, în ziarul Universul, descrierea serbărei de la Chișinău, cu fotografii, discursurile autorităților și defilarea trupei, pentru alipirea întregii Basarabii. Am tăiat articolul din ziar și l-am trimis sub plic d lui prim-ministru Argetoianu, făcând urări
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era om inteligent, prin urmare răspunzător. După trei zile, sosii în București. Generalul Argeșanu, ministrul-pre ședinte 330, numit anume pentru a executa această tristă măcelărire, după ce-și îndeplinise mandatul, fusese înlocuit prin Arge toianu. Se înțelesese ce greșeală se înfăptuise și cum, în loc să stârpească Garda de Fier, se înmulțise numărul [membrilor] ei, făcând din fiecare centru de omor un focar de extensiune însuflețit de răzbunare. octombrie 1939. guvernul argetoianu Argetoianu, încrezător că va potoli furtuna și, nedându-și seama cât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
speranța ca să nu pierdem Dobrogea și Ardealul, pe care germanii, desigur, le-au cedat bulgarilor și ungurilor, precum cedaseră rușilor, din iulie 1939345, Basarabia. Fără această nădejde nu ar mai fi de trăit. Să tindem din copilărie la România Mare, înfăptuită prin sacrificiile a trei generații și ale familiei mele, în special, și să vedem acum destrămarea acestei unități, ce durere, ce rușine și ce umilire, mai ales în chipul cum a fost începută, fără o protestare măcar, dacă nu o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Contribuția lui Eminescu în materie de politică externă este, de netăgăduit, majoră: "concepția sa se poate schematiza pe baza identificării și ordonării ideilor prin raportare la doctrina existentă în epocă, la demersurile și obiectivele majore pe care România le-a înfăptuit. Locul important pe care îl ocupă politica externă în publicistica sa se justifică prin faptul că la cele două cotidiene la care a lucrat a îndeplinit responsabilități exprese în domeniu. Evaluarea factorilor de risc interni și externi, în raport cu valorile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fost el Însuși capabil să restabilească balanța hranei. Era nevoie și de economie În consumul ei, fapt ce se putea realiza prin renunțarea la fermentație și adoptarea respirației, adică a proceselor aerobe, implicând deci oxigenul; lucrul a Început să fie Înfăptuit odată cu atingerea pragului Pasteur, adică atunci când oxigenul produs de autotrofe a atins concentrația de 1% din cea actuală. Asta era acum vreun miliard și jumătate de ani. Paranteză: Celula, indiferent dacă e independentă ori face parte dintr’un organism pluricelular
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cursul îndelungatei evoluții a societății nu s-a înregistrat decît un progres tehnic, ceea ce a permis afirmarea speciei umane în planul civilizației. Nu același lucru se poate spune despre evoluția naturii interioare a omului; sub aspect moral nu s-a înfăptuit nici un progres. Cauza acestei evoluții diferențiate se află aprecia Foerster în sistemul educațional defectuos intelectualist și individualist. Școala vremii sale era criticată pentru că punea accentul pe dezvoltarea fizică și intelectuală, urmărind îndeosebi întărirea organismului și dezvoltarea inteligenței. Se neglija însă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Transilvania. Ea a fost ideea centrală a politicii școlare și a mișcării pedagogice din deceniile care au precedat Unirea de la 1 decembrie 1918. Așa se și explică marea contribuție pe care a avut-o școala în educarea generației care a înfăptuit Unirea (23). Ideea caracterului național nu apare numai la pedagogii transilvăneni. O întîlnim și la Grigore Tăbăcaru care, în 1905, vorbea de o "pedagogie a poporului român" (24, p. 34), iar în 1906 deschidea broșura sa Jocuri românești cu fraza
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
făcut din colectiv conceptul fundamental al sistemului său educativ și de a fi elaborat o teorie a educației în colectiv, structurată printr-un sistem de concepte noi. Spre deosebire de vechea pedagogie "pedagogia perechii", cum spunea el pentru care procesul educației se înfăptuia prin relația educator-educat, teoria lui A. S. Makarenko situa colectivul în centrul relațiilor educaționale. Idei similare întemeiate însă pe alte premise sociologice și psihologice se întîlnesc și la R. Cousinet și P. Petersen. Prin ce se deosebește Makarenko de aceștia? Mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conținutului învățămîntului din cele trei categorii de discipline creează condiții pentru educarea elevilor în spiritul idealismului activ, adică al formării, după aprecierea sa, a unor oameni ce se călăuzesc în viață după idealuri pe care sînt capabili să le și înfăptuiască. Cultura formativă integrală se asigură prin: a) dobîndirea culturii generale (cu funcțiile sale formativă și informativă) și b) prin utilizarea metodelor capabile să stimuleze activitatea elevilor. Și în problema metodelor, G. G. Antonescu încearcă să depășească două poziții extreme: una
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
străină care nu-l putea ajuta pe autor să dea un răspuns problemelor specifice școlii românești de atunci. De altfel, C. Narly nu năzuia spre o reformă a școlii; ieșirea din "dezorientarea" pe care o constata în epocă se putea înfăptui, după opinia sa, numai printr-o reformă sufletească: "Să facem echilibru în noi înșine" (20, p. 26). Dar care era criteriul după care urma să se înfăptuiască acest echilibru? Era el convenabil tuturor membrilor societății? Deși a insistat în teoria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a școlii; ieșirea din "dezorientarea" pe care o constata în epocă se putea înfăptui, după opinia sa, numai printr-o reformă sufletească: "Să facem echilibru în noi înșine" (20, p. 26). Dar care era criteriul după care urma să se înfăptuiască acest echilibru? Era el convenabil tuturor membrilor societății? Deși a insistat în teoria sa pedagogică pentru depășirea opoziției individual-social, C. Narly a rămas totuși pe pozițiile unei pedagogii individualiste. De aici accentul pus pe "originalitatea specifică", precum și pe ideea unei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rurale, Stanciu Stoian n-a rămas cu privirile îndrepte dominant spre trecut, ci a căutat să se integreze în contemporaneitate. Evident, localismul educativ presupune cunoașterea locului, a satului în care fiecare școală își desfășoară activitatea. Cunoașterea însă trebuie să se înfăptuiască după reguli științifice puse la îndemînă de metoda monografică gustiană. Numai după ce avea să cunoască viața satului în toată complexitatea sa, învățătorul putea să acționeze pe plan educativ, adaptînd școala la realitatea vie. Înainte de a se manifesta ca educator, învățătorul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
autoritatea educatorului are numai aparența unei forțe violente; ea nu intervine decît pentru a-i furniza copilului mijloacele "pentru a se lua în propria sa posesie" (11, p. 49). Dar actul educației, ca și alte acțiuni umane adaugă Laberthonnière -, se înfăptuiește prin cooperarea voinței umane cu "grația divină". Și iată cum personalismul se întîlnește cu neotomismul în considerarea grației divine drept ceva imanent actului educațional. Are însă un element în plus: ideea de caritate care împacă autoritatea educatorului cu libertatea elevului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tehnic. În scrierea sa, Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927), M. HEIDEGGER susține că ființa umană nu există în mod efectiv, ci devine ceea ce nu este, dar trebuie să fie. Esența existenței umane constă în năzuința de a se înfăptui pe sine, în aspirația de a deveni ființa umană în adevăratul ei sens. A exista înseamnă a "transcende" către o posibilitate viitoare. Pentru filosoful german omului îi sînt proprii două modalități diferite de a exista: una efectivă inautentică ("existența banală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conținut, dar cu metode și ritmuri diferite de învățare (B. Schwartz, T. Husén, Ch. Hummel). Concomitent cu extinderea formelor de individualizare a instrucției, se vor perfecționa formele de socializare, menite să cultive capacitatea: de cooperare, de comunicare. S-ar putea înfăptui, astfel, cele două aspecte ale învățării inovatoare anticiparea și participarea. Se prevede ca, în viitor, să se extindă sistemul de predare pe echipe (team-teaching); acesta prezintă avantajul de a se putea valorifica la un nivel superior pregătirea și aptitudinile didactice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
grei de temniță sau condamnați pe viață ca Rudolf Hess). Dar despre crimele lui Stalin care era în tabăra învingătorilor, nu s-a spus nici o vorbă, nici despre masacrarea celor 10.000 de ofițeri polonezi la Katyn, nici de crimele înfăptuite de Stalin împotriva propriului popor (după declarațiile fiicei lui Stalin, Svetlana, sub stăpânirea lui Stalin au fost uciși 67 milioane de cetățeni sovietici, inclusiv milioanele de cazaci oponenți lui, omorâți prin împușcare și prin înfometare în masă, din regiunea Donului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
oponenți lui, omorâți prin împușcare și prin înfometare în masă, din regiunea Donului și a Volgăi, și care a înființat la Holmogor primul lagăr de exterminare din istoria modernă). Și tot așa, rămâne o nedreptate internațională, nejudecarea și nepedepsirea crimelor înfăptuite de comuniști în România, uciderea în chinuri groaznice fizice și morale a peste 800.000 de oponenți ai politicii comuniste, exterminarea masivă a intelectualilor, a politicienilor, a celor care au organizat și întreținut economia națională a României, exterminați în închisori
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în special în Italia, Franța, Olanda). Asta este situația, dar ea trebuie neapărat schimbată, ca să putem conviețui cu mândrie alături de celelalte popoare europene. Această schimbare nu trebuie să o așteptăm nici de la Parlament și nici de la Președintele țării, ea trebuie înfăptuită din convingere și dorință proprie generală, cu începera de jos, plecând de la familie, de la primii ani de școală, de la învățători, de la duhovnicii și toată preoțimea de la sate și de la orașe și terminând cu intelectualitatea românească, scriitorii, și mai ales cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Eroii merită respect și recunoștință. Îndrăznesc însă să spun că marele eroism nu e neapărat înfăptuit într-un moment de surescitare și de surplus de adrenalină, care împinge la ignorarea instinctului de conservare. Eroism nemărginit consider că este în viața omului de rând, când o femeie săracă și văduvă, pentru a-și hrăni copii, muncește o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ulterioară a fost martora debutului mișcărilor care aveau să-i scoată pe locuitorii Balcanilor din cadrul organizării imperiale și ecleziastice a puterii otomane și să-i conducă spre un sistem statal național și laic. Așa cum vom vedea, revoluțiile naționale au fost înfăptuite pe baze individuale, practic cu puțină cooperare între naționalitățile balcanice. Cu toate acestea, activitățile grupurilor separate aveau unele caracteristici comune. De pildă, fiecare mișcare națională a fost însoțită de o renaștere culturală implicînd întemeierea unei limbi literare și reînnoirea interesului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al doilea Imperiu Bulgar erau firește în detrimentul intereselor sîrbilor. Statul trebuia să se ocupe și de înaintarea ungurilor dinspre nord. Declinul ulterior, atît al puterii bulgare cît și al celei bizantine, a creat însă condiții pentru expansiunea Serbiei. Au fost înfăptuite cuceriri teritoriale în timpul domniilor lui Miliutin (1282-1321) și Ștefan Dečanski (1321-1331), dar apogeul statului medieval a fost atins sub Ștefan Dušan (1331-1355). Avînd aceleași intenții de cucerire ca și cele ale împăraților bulgari, ambițiosul conducător s-a concentrat asupra anexării
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]