4,549 matches
-
ani ai vieții sale în casa sa din Vallaruis, din sudul Franței, unde a practicat pictura, ceramica și sculptura, fiind vizitat, printre alții, și de Pablo Picasso. Jean Marais a decedat la 8 noiembrie 1998, în Cannes, și a fost înmormântat la micul cimitir "Cemetiere de Vallauris".
Jean Marais () [Corola-website/Science/304895_a_306224]
-
asupra implicațiilor filosofice ale operei sale: La pensie, și-a continuat activitatea științifică, și a produs noi ediții ale cărților sale. A murit la vârsta de 87 de ani într-un spital din Göttingen pe 5 ianuarie 1970, și este înmormântat acolo, în "", în același cimitir cu Walther Nernst, Wilhelm Weber, Max von Laue, Otto Hahn, Max Planck, David Hilbert. I-a supraviețuit soția Edy, care a murit în 1972, și copiii Irene, Gritli și Gustav. Printre strănepoții lui se mai
Max Born () [Corola-website/Science/304893_a_306222]
-
Intercontinental în decembrie 1989. Generalul de corp de armată (r.) Ion Hortopan, fost șef al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor și personaj cheie al evenimentelor din decembrie 1989 de la București, a încetat din viață la data de 6 aprilie 2000, fiind înmormântat cu onoruri militare.
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
de cele lumești și a spus că va renunța la (aproape) toate lucrurile efemere pentru a-și închina viața lui Dumnezeu. A încetat din viață la data de 19 martie 2009 la ora 16:05 în urma unei afecțiuni cardiace. Este înmormântat la cimitirul Bellu din București. Pentru activitatea sa, Ion Dolănescu va fi numit, post mortem, cetățean de onoare al comunei sale natale, Perșinari, iar Căminul Cultural din localitate îi va purta numele. Înainte de 1989 a fost acuzat de câștiguri ilicite
Ion Dolănescu () [Corola-website/Science/305505_a_306834]
-
artizanii proiectului de reformă agrară din Transilvania și Banat. În perioada 21 octombrie 1926 - 23 iunie 1927 a fost primar al municipiului Cluj (interimar). A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj. Este înmormântat în Cimitirul Central din Cluj.
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
urgență la Spitalul Clinic Universitar din București cu diagnosticul de hemoragie digestiva superioară, varice esofagiene și ciroza hepatică cronică. Pe 18 septembrie părăsește România pentru o intervenție chirurgicală la Viena. Pe 26 septembrie 1996, Nicu Ceaușescu moare la Viena. Este înmormântat trei zile mai târziu la Cimitirul Ghencea-Civil, cu tricolorul pe sicriu.
Nicu Ceaușescu () [Corola-website/Science/305620_a_306949]
-
la 40 milioane de dolari, care au fost depozitați parțial într-un cont dintr-o bancă elvețiană. Ilie Ceaușescu a încetat din viață la data de 1 octombrie 2002 în București, ca urmare a unor complicații de pneumonie. A fost înmormântat în Cimitirul militar de pe bulevardul Ghencea. Ilie Ceaușescu la Revoluție
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
științifice și socio-economice a românilor de pe cele două maluri ale Prutului au în vedere reprezentarea noastră, a tuturor românilor, în prezentul și viitorul Europei"" . Primarul Emil Alexandrescu a murit subit la data de 4 martie 1992 în municipiul Iași, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. În anul 1992, după decesul său, Consiliul Municipal Iași, ca semn de prețuire, a luat hotărârea de a denumi o stradă (Strada Dimineții) și stadionul municipal (anterior cunoscut ca Stadionul Copou) cu numele de "Emil
Emil Alexandrescu () [Corola-website/Science/305625_a_306954]
-
târziu, din Penitenciarul Jilava. Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.. A murit marți, 9 ianuarie 2007, în urma unui accident vascular, în vârstă de 79 ani și a fost înmormântat la cimitirul Ghencea Militar din București. Are două fiice, stabilite în S.U.A.. Cele două fete ale lui Dincă, Doina (soția controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj, activând la
Ion Dincă () [Corola-website/Science/305634_a_306963]
-
probabil pulmonară, în urma căreia a cerut pensionarea. S-a stins din viață la data de 15 octombrie 1896, la numai 49 ani, fiind condus pe ultimul drum de colegi și de foștii săi elevi de la liceul din Năsăud. A fost înmormântat în cimitirul bisericii din Rebrișoara.
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
publice, a sculptat frize, a desenat monumente funerare. În 1947, deși era grav bolnav, a predat la cursurile organizate de sindicate pentru muncitori. A decedat în vara anului 1949 în spitalul public din Lovrin, localitate în care a fost și înmormântat. În 1930, , împreună cu Ioachim Miloia, Andreas Ferch, Aurel Ciupe, Iuliu Podlipny ș.a. au întemeiat „Salonul artelor bănățene”. Ferdinand Gallas a mai fondat "Societatea Artiștilor Plastici Bănățeni", "Uniunea Artiștilor Plastici din Banat" și a revigorat "Societatea „Barabás Miklós”". A organizat ateliere
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
I. Kutuzov a trecut treptat pe un plan secund de comandă. Starea sănătății sale s-a deteriorat treptat, iar, pe 16 aprilie/28 aprilie 1813, feldmareșalul a încetat din viață în orașul silezian Bunzlau. Trupul i-a fost repatriat, fiind înmormântat în noua catedrală a Sfintei Fecioare din Kazan din Sankt Petersburg. Kutuzov a fost înaintat la gradul de feldmareșal și i-a fost decernat titlul onorific "Luminăția Sa Cneazul Smolenski" (Светлейший князь Смоленский) - pentru înfrângerea armatelor franceze în retragere de la
Mihail Kutuzov () [Corola-website/Science/306321_a_307650]
-
a refuzat să-l primească în audiență, iar Suvorov, bolnav și epuizat, a murit pe data de 18 mai 1800. La înmormântarea sa au participat dintre persoanele de vază din capitala imperială doar ambasadorul britanic și poetul Derjavin. Suvorov este înmormântat în Biserica Bunei Vestiri a Mânăstirii Alexandru Nevski, pe piatra sa de mormânt fiind scris un text simplu: „Aici se odihnește Suvorov”. La un an de la moartea lui Suvorov, noul țar Alexandru I al Rusiei a ridicat un monument în
Aleksandr Suvorov () [Corola-website/Science/306326_a_307655]
-
trupele române, Ecaterina Teodoroiu cade eroic, împușcată în cap (conform unei versiuni) sau în piept (conform altei versiuni), în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. Inițial înmormântată în comuna Fitionești din județul Putna, osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu într-un mausoleu din centrul orașului. După venirea regimului comunist, deși acesta promova personaje istorice cu origini umile pentru a arăta contribuția țărănimii
Ecaterina Teodoroiu () [Corola-website/Science/306341_a_307670]
-
IV-lea Călugărul a rectitorit mănăstirea distrusă, probabil, odată cu invazia otomană din anul 1462. El ridică din temelie o biserică din zid în locul celei din lemn, înzestrează mănăstirea cu multe venituri și moșii și folosește Glavaciocul ca reședință domnească. Este înmormântat aici în septembrie 1495. Fiul sau, Radu cel Mare, a isprăvit biserica și a întărit proprietățile. Hamza, banul Craiovei, și Marga cea tânără (fiica lui Matei - banul din Caracal) sunt alți binefăcători ai mănăstirii. Alexandru al II-lea Mircea întărește
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
tânără (fiica lui Matei - banul din Caracal) sunt alți binefăcători ai mănăstirii. Alexandru al II-lea Mircea întărește o parte din satul Obislav, dăruit de fiica lui Hamza pentru sufletele celor patru fii ai săi uciși în septembrie 1568 și înmormântați în această mănăstire. Dovezi de vechimea mănăstirii sunt și în hrisoavele și actele domnești ale lui Neagoe Basarab - 30 iulie 1512, Mihnea al II-lea Turcitul - 8 ianuarie 1580, ale lui Matei Basarab - 14 aprilie 1643 și 27 octombrie 1645
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
pornit într-un turneu în toată țara, alături de Ion Luican, Laura Lavric și Ionel Schipoancă. Moare, din cauza unei congestii cerebrale, pe 27 septembrie 1972, în culise, după ce și-a susținut recitalul, la căminul cultural din comuna Românești (județul Botoșani). Este înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj. În anul 1836 a devenit protopop al Șimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia. Pe 18 noiembrie 1850
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]
-
un camion militar american. Generalul a fost grav accidentat, având și o fractură de coloana vertebrală cervicală-deci o paraplegie. Internat la spitalul militar din Heidelberg, pe 21 decembrie 1945, decedează în urma unei embolii pulmonare. Fiind considerat eliberatorul Luxemburgului, a fost înmormântat în orășelul Haam (din Luxemburg). În onoarea eliberatorului, orășelul Ettelbrück din nordul Luxemburgului se mai numește „Patton-Stadt”. La Olimpiada de vară din 1912 organizată la Stockholm Patton a participat la proba de pentatlon , unde s-a plasat pe locul cinci
George S. Patton () [Corola-website/Science/306393_a_307722]
-
sau cel puțin de protejare a pieselor care se mai află în depozitul institutului. Plăcile au rămas tot neinventariate, fiind, astfel, susceptibilă chiar și dispariția lor completă. Conform opiniei jurnalistului Dumitru Manolache, „ideea că artefactele de la Sinaia sunt falsuri a înmormântat pentru un secol orice inițiativă de cercetare”, „legenda” aceasta funcționând "ca o capcană în care, din nefericire, au căzut generații întregi de istorici, arheologi, lingviști etc." Tot acesta observă că „subiectul a fost ocolit ca un ciumat”, din motivul că
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
secundară pe lângă cea de chimist și medic. A avut aproape toată viața probleme de sănătate, învingând holera și câteva atacuri de cord minore. A murit subit în timpul unui bal de la Academie la vârsta de 53 de ani și a fost înmormântat în Cimitirul Tikhvin al Mănăstirii Alexandr Nevsky Lavra din Sankt Petersburg. În activitatea sa de chimist Borodin a devenit foarte respectat, fiind apreciat în special pentru cercetările sale în domeniul aldehidelor. Între 1859 și 1862 Borodin a susținut un postdoctorat
Alexandr Porfirievici Borodin () [Corola-website/Science/306476_a_307805]
-
O lovitură cruntă pentru artist este războiul, invazia armatelor regelui Franței, Ludovic al XIV-lea, atrăgând după sine declinul economiei olandeze. În anul 1675, Vermeer se îmbolnăvește brusc și moare în decurs de câteva zile. Pe 15 decembrie 1675 este înmormântat în cripta familiei din "Oude Kerk" ("Biserica Veche") din Delft. Primele sale tablouri — în comparație cu operele de mai târziu — au un format mai mare și reprezintă scene religioase sau istorice. Vermeer pictează și două tablouri cu vederi din orașul său natal
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
22 octombrie 2009. Trupul neînsuflețit a fost adus pe 13 noiembrie în foaierul Teatrului Național din București unde a fost petrecut cu aplauze timp de 15 minute de aproximativ 2000 de persoane venite să-și ia rămas bun. A fost înmormântat în aceeași zi, în cimitirul Bellu, pe Aleea Gheorghe Dinică, denumită astfel în semn de omagiu. S-a alăturat astfel colegilor de breaslă: Toma Caragiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ștefan Iordache, Nicu Constantin. „Somn ușor, Gigi Dinică!”, după cum a spus
Gheorghe Dinică () [Corola-website/Science/305818_a_307147]
-
Moinești (județul Bacău), ca fiu al rabinului comunității evreiești „gaon” ("gaon" este un titlu rabinic onorific însemnând "înțelept") Abraham Arie Leib Rosen (născut în anul 1870, în Galiția, decedat în anul 1951, în a doua noapte de Roș Hașana și înmormântat în Cimitirul Sanhedria din Ierusalim). În anul 1916, tatăl său s-a mutat cu familia la Fălticeni, unde fusese numit rabin și unde predica adesea la sinagoga „Habad". Începând din anul 1912, cu ajutorul ginerelui său, rabinul dr. Wolf Gottlieb din
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
au răsplătit activitatea. În timpul perioadei de restaurare a democrației în România, a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1992. Rabinul Dr. Moses David Rosen a încetat din viață la data de 6 mai 1994 și a fost înmormântat la Ierusalim (Israel). În prezent, o piață publică din Ierusalim a primit numele rabinului Moses Rosen și a soției sale Amalia. Fratele mai mare al lui Moses Rosen (fiu din prima căsătorie a tatălui său), Eliyahu Rosen, a fost rabin
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]