49,940 matches
-
sindromul cubanez nu mai înspăimântă pe nimeni. Nicidecum, doamnă, era doar o simplă constatare, sper că remarca mea nu vi s-a părut nelalocul ei. Deloc, prieten drag. Ai spus un mare adevăr. În spatele spoielilor și al paietelor se ascunde întotdeauna multă mizerie, după cum știi. Degradarea progresivă a bunului gust și a calității umane a dus, inevitabil, la ceea ce observăm azi în jurul nostru. Substantivul aristocrat rămâne, la urma urmei, doar un termen lipsit de substanță. De ce crezi că n-am mai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
motorul fumega. Fiecare amănunt era surprins cu o precizie... fotografică. De sub cabina mașinii se iveau două jumătăți de trupuri, o asemenea greutate le făcuse cu siguranță chiseliță, iar o femeie îmbrăcată în rochie strălucitoare (o fostă miss, poate, ele fac întotdeauna deliciul paradelor), prăbușită pe piatra cubică, încerca să se îndepărteze de acel coșmar, numai că un picior îi lipsea și gura rămăsese deschisă, surprinsă în timp ce lăsa să iasă din gât un strigăt de durere și groază. Participanții la paradă fuseseră
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
că trupul femeii nu mai avea viață în el. Nimeni nu-și putuse imagina că așa ceva s-ar putea întâmpla în timpul unui eveniment festiv, dar iată că se întâmplase, mașina intrase în plin, șoferul nu putuse să evite carnagiul, frânele (întotdeauna pot apărea probleme la frâne, nu sunteți de acord?) cedaseră, nenorocita de inerție împinsese mașina cu o ură feroce, spectatorii de pe margine fuseseră loviți primii, apoi urmase un car alegoric (zăcea și el răsturnat, iar mai multe mâini și picioare
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
meu se învârtesc fără să aibă nevoie de vaselină. Unele dintre rotițele creierului meu. Pentru prima oară, mi-am dat seama că sunt nebun. Da. Ne-bun. Ne-bun. NEBUN. Nici nu sunt supărat, ba chiar trăiesc o senzație inversă întotdeauna mi-am dorit să fiu (măcar un pic) altfel decât cei din jurul meu. Nu râdeți, ar trebui să mă luați în serios. Iar faptul (neobișnuit, de altfel) că îmi recunosc și accept această pierdere definitivă a judecății, fără să mă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ăia care-și spun critici, au barbă, de regulă, și fumează pipă, stând în fotolii cu spătar înalt, picior peste picior -, m-am așezat pe bancă, la câțiva metri de ușa librăriei, am scos un creion din buzunar, fiindcă am întotdeauna un creion în buzunar, așa să știți, și am scris cu litere mari, pe fiecare filă, peste literele tipărite... CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURV... ...de foarte multe ori am scris. CURVĂ! Nu am numărat
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
deschiderea ușii. De fiecare dată când am atins clanța cu degetele, stomacul s-a strâns înfiorător, am rămas fără aer, sortit sufocării, iar un ferăstrău care nu era bine ascuțit a început să-mi taie oasele. Unul câte unul. Începea întotdeauna de la metatarsiene, termina repede cu ele, urmau tibia și peroneul, hârș, hârș, la fiecare trecere a zimților mi-am mușcat limba pentru a nu țipa. Am scuipat sânge deasupra chiuvetei, iar când m-am privit în ochi am văzut un
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
I love you nu ar fi luat nicio măsură, nu văd motivul pentru care s-ar fi sinchisit prea mult pentru un tip în uniformă de camuflaj, încălțat în bocanci cu ține, cu o burtă mare revărsată peste cureaua lată... Întotdeauna am fost de părere că Iisus are treburi mult mai importante decât să stea și să fie atent la tot ceea ce se întâmplă pe pământ. Mai ales în numele Lui, cum se spune, de fiecare dată. Iisus a fost și rămâne
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Poate din cauza aceea nici nu a mai revenit Durerea ceva vreme, lăsase loc altei dureri, la câțiva metri de mine. N-am uitat-o mult timp pe pistruiată. Uneori mă duceam la cimitir și lăsam un trandafir la mormântul ei, întotdeauna roșu, iar unii au spus că aș fi fost îndrăgostit de ea și m-au consolat prin bătăi pe umeri și prin cuvinte de genul mai sunt și alte fete pe lumea asta. Habar nu aveau că Durerea din mine
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
din cauza fricii - și pot să spun că este o senzație minunată. Aș linge transpirația ei, pe cuvântul meu, aș trec cu limba în sus și în jos, de-a lungul gâtului sau între sâni. Domna Geta are sânii mari, poartă întotdeauna sutien și aș vrea să-i strâng sfârcurile între degete. Sunt convins că s-ar înfiora și ar avea orgasm. Cred că bărbatul ei este unul din acela care citește ziarul, se uită la meciurile de fotbal și uită să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
m-ar bate. Și pe urmă mi-ar băga caietul drept în cur, l-ar face sul și mi l-ar introduce în gaură, cu o mână, iar cu cealaltă ar pune la gură sticla de bere. Acesta era tata. Întotdeauna ținea o bere în mână. Mâna dreaptă. Sus, aproape de umăr, avea un tatuaj mișto, cu o sirenă care stătea încolăcită în jurul unei ancore. Cine-i făcuse tatuajul acela avusese talent cu caru`. Când l-am rugat să-mi povestească despre
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am înțeles pe tata, mama nu avea niciun pic de ambiție, trăgea la jug în fabrică, în secția vopsitorie, pe urmă venea acasă, gătea, spăla, mânca bătaie, punea masa, strângea masa, spăla vasele, iar mânca bătaie, cârpea șosete, multe șosete, întotdeauna avea una de cârpit, ștergea praful sau dădea cu mătura, mânca bătaie, desfăcea picioarele atunci când avea tata chef, mai ales după ce bea se întâmpla asta, dormea puțin, gemea în somn cred că tot timpul o dureau coastele de la atâția pumni
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
foarte relevantă a divizării și chiar a divergenței uneori a scopurilor reale individuale în cadrul aceleiași organizații. Pentru a fi clară opțiunea mea voi alege două exemple: A.) O situație frecventă în cadrul unei organizații (ușor simplificată aici): departamentul de proiectare este întotdeauna interesat de realizarea unui produs cât mai performant sub aspect tehnic, cel de vânzări vrea un produs cât mai ieftin la o calitate superioară, iar cel de marketing un design cât mai atractiv și mai adaptat pretențiilor clientului; toate aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
realizează un proiect de cercetare; aceste echipe contribuie la atingerea aceleiași sarcini, pentru a cărei realizare sunt recompensați toți membrii echipei sau pentru a cărei nerealizare răspund (sunt afectați) de asemenea toți membrii echipei. După cum se vede, o echipă este întotdeauna un grup de indivizi, dar nu orice grup de indivizi constituie o echipă (Lussier, R. & Achua, Ch., 2004). Pentru a ajunge o echipă, un grup de indivizi trebuie să evolueze până la a avea obiective/sarcini, dar și responsabilitate comune. Sarcinile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
aflate în conflict, acesta poate fi: interpersonal; intergrupal (între grupuri și coaliții rivale). În funcție de forma de manifestare, putem întâlni conflicte: explicite (sau manifeste); latente (sau acoperite, mocnite). Fondul de apariție a conflictelor în organizații este raritatea resurselor (Vlăsceanu, 1993). Fiind întotdeauna limitate, resursele (financiare, de putere, control etc.) sunt elementul care determină entitățile oricărei organizații să intre în competiție pentru a le obține. În funcție de natura divergenței între cele două entități aflate în conflict, apare următoarea distincție (Zlate, 2004) : - conflict de rol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mod pozitiv sau va dispărea. Este o abordare specifică situațiilor în care costurile estimate pentru conflict sunt mai mari decât beneficiile, așa că nu este rentabil să declanșăm o confruntare. Principiul, adesea benefic, „timpul le rezolvă pe toate” nu funcționează totuși întotdeauna în favoarea celor care așteaptă fără să intervină. Compromisul presupune stoparea sau amânarea unui conflict prin negocierea părților sau întervenția unei a treia părți, un conciliator, un arbitru care să le ajute să ia o decizie privind împărțirea resurselor și avantajelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
reducere a prețului bunurilor sau serviciilor produse de organizație prin monitorizarea indicatorilor de performanță, discuții, inovații tehnologice și organizaționale etc. Deși abordarea pare tentantă pentru orice organizație, motiv pentru care s-a și creat o modă în acest sens, nu întotdeauna astfel de programe au înregistrat rezultate pozitive. Fără existența unor promotori competenți ai proiectului, fără organizare, fără preocupare reală din partea managementului și din partea angajaților pentru implementarea unui sistem eficient de management al calității, rezultatele pozitive se vor lăsa așteptate. Alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
capacitatea organizațiilor de a utiliza eficient tehnica și tehnologia pentru a produce bunuri sau servicii. În funcție de abordare, variabilele se schimbă, așa că pot fi construiți indicatori adaptați de măsurare a unora sau altora dintre ele. Distincțiile sunt foarte însemnate pentru că nu întotdeauna companiile excelează la toate tipurile de eficiență: unele gestionează foarte bine relațiile cu mediul, obțin (încheie) contracte avantajoase, au imagine publică excelentă, strategie de marketing și conexiuni importante, altele au management și organizare internă eficiente iar altele pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
motivatori intrinseci. În țări precum România sau în țările foarte sărace, nevoile fiziologice sau de securitate nesatisfăcute pentru o mare parte din populație fac astfel ca motivația extrinsecă, banii în special, să influențeze în bună măsură productivitatea. Dar banii sunt întotdeauna un motor al performanței? Foarte multe companii occidentale au scheme de recompense financiare pentru angajați, pe care le consideră un factor important de creștere a performanțelor. Este o practică începută de pe vremea managementului științific, așa cum am arătat în capitolul destinat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în față viața toată înseamnă și a te avea înaintea ta ca posibilitate aproape infinită, a putea să te alegi dintr-o mulțime de variante; a putea fi orice (sau aproape). Acum, când vedem cum ne-am ales, nu suntem întotdeauna fericiți; chiar dacă am ales cele mai bune variante (caz pur ipotetic, cred; și apoi, bune în raport cu ce?) ne lipsește o parte din libertatea de alegere (de a ne alege); suntem constituiți în bună măsură așa cum ne-am ales (sau am
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cât a fost comunicată într-o conferință cu o participare mai largă (de universitari sau cercetători, pentru că alt auditoriu nu prea contează, chiar și atunci când este vorba de parlamentari, inclusiv europeni) sau într-o publicație mai bine cotată. Însă nu întotdeauna acest lucru este relevant ori nu denotă impactul social al unei lucrări. Istoria ne arată numeroase cazuri de cercetări neapreciate de contemporanii autorului și valorizate în mod deosebit de posteritate; putem spune astfel că eficacitatea socială nu se poate cuantifica într-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
plac. Avem nevoie de timp să ne obișnuim cu semnificațiile conceptului de lege. Existența noastră se ascunde în spatele conului de umbră lăsat de etichetele ce ni le aplică semenii. Suferințele unui mod de-a fi: a trăi prin intermediul proiectelor. Ești întotdeauna în alt loc decât cel creat de prezența corpului propriu; și mereu în alt timp, desfășurând o temporalitate proprie. O existență construită pe a fi altundeva, a fi altcândva și pe a fi altceva. E într-un fel a aștepta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
spațiu pentru fiecare, lista lasă parcă mai mult loc înșiruirii unora din elementele personalității. Lista e de persoane, în timp ce tabelul e mai degrabă pentru indivizi. Însă, atât tabelul cât și lista trag individul către gregaritate. Când te treci pe ele întotdeauna tragi cu ochiul peste linie, la ce au scris ceilalți; și parcă îl compătimești un pic pe primul semnatar care a trebuit să dea modelul punerii în căsuțe a unora din coordonatele existenței proprii; chiar dacă a privi peste linie are
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-l evidențieze și prin intermediul uniformei, contemporaneitatea a creat tipul de soldat ce se apropie tot mai mult de un mecanism de ucis, de o stihie a naturii; vrea să fie destin, ceea ce i-ar aboli orice vină. Chelul se vede întotdeauna ca având păr! Instinctual își alege acele poziții în oglindă care îl arată sieși ca având păr, ca fiind situat în zona normalității în ceea ce privește pilozitatea. Este chiar surprins când camerele de luat vederi din diverse magazine (montate special pentru a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mult viața aceasta și lumea aceasta încât aici ne dorim să fim nemuritori. Și ce formă de imortalitate mai elevată am putea gândi în aceste condiții decât să devenim un personaj? Actul de a califica pe cineva drept prost are întotdeauna două capete: a-l poziționa pe cel vizat pe treapta ce-a mai de jos a unui sistem de valori și a ne considera pe noi, cel mai adesea în mod implicit, pe treapta ce-a mai de sus. Satisfacția
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în felul acesta, pentru noi orice obiect care ne supără are o mamă, ce se închină la niște zei al căror cult poate fi profanat ca formă de răzbunare). Acesta este rolul înjurăturilor. Obișnuința de a găsi rapid vinovați (și întotdeauna pe alții, noi nefiind decât niște perpetue victime) este adânc înrădăcinată în sufletul neamului nostru, ea devenind principala metodă de abordare a istoriei naționale. Astfel, întotdeauna considerăm pe alții vinovați pentru diversele catastrofe cu care am conviețuit în decursul veacurilor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]