3,329 matches
-
Artista creează astfel un "efect de seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde, de fapt, abandonării criteriilor autenticității pentru o nouă accepție dată mimeticului, prin ștergerea sistematică a relației cu referentul, fapt care conduce la un efect de autoreferențialitate. Modelul nu mai trebuie căutat în natură, cameristica decadentă corespunde ficțiunii, este livrescă și contrafăcută, desfășoară un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efecte negative sau oportunități de dezvoltare; - diagnoza naturii problemei sociale; - determinarea magnitudinii ei; - identificarea soluțiilor la respectiva problemă și evaluarea lor, pentru a alege o soluție sau un pachet de soluții; - voința colectivă de a acționa în vederea soluționării acesteia sau abandonarea voinței de a întreprinde o acțiune în acest sens. Tipurile problemelor sociale Fără a face o listă completă a tipurilor problemelor sociale, putem identifica mai frecvent următoarele: - Deficit de dezvoltare - în societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intervenția statului în formarea prețurilor. Îndepărtarea de socialism urma să constea, simplu, în două procese instituționale aflate la îndemâna clasei politice - privatizarea pe scară largă, un fel de inversare a naționalizării pe scară largă, prin care a fost construit socialismul - și abandonarea de către stat a administrării prețurilor, lăsate pe seama pieței. Pe această bază teoretică, a fost elaborat un algoritm al tranziției către capitalism în două variante, una „bună” și una „mai puțin bună”, dar nu în întregime „rea”: așa-numita „terapie de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau dezechilibrată, condiții mizere de locuit, lipsa unor condiții de igienă (apă, toaletă în locuință). În același timp, stresul, starea psihică a individului sărac, de multe ori cu un nivel de educație scăzut, sau dezorganizarea familială a generat situații de abandonare a îngrijirii stării de sănătate ori stiluri de viață nesănătoase (incluzând alcoolismul), ajungându-se treptat la o acumulare de boli insuficient tratate/netratate (vezi și Berevescu, Stănculescu, 2004). Dincolo de problemele strict legate de fenomenul sărăciei există însă probleme legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai obține viză de intrare în Israel), conferă fluxului un caracter de circulație accentuat. Fluxul către Israel, în ciuda plecării legale, nu se reduce însă la munca legală. Clandestinitatea este dată de depășirea perioadelor legale de derulare a contractelor sau de abandonarea contractului legal în vederea încorporării în sectorul informal (Diminescu, Barthomiere, 2003). plecări individuale pe baza unui contract de muncă, fără o formă legală de intermediere (mediatorii pot fi clandestini sau migrantul își asigură singur plecarea în virtutea contactului pe care îl are
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în manualul Elemente de istoria Românilor pentru clasele primare (Laurian, 1870), a cărui ediție princeps din 1859 va cunoaște doisprezece noi ediții până în anul 1875 (Murgescu, 1999, p. 242). Două mutații majore față de discursul anterior anunță diluția latinismului radical: a) abandonarea cronologiei romane în favoarea mult mai convenționalei cronologii creștine, și b) daco-centrismul geografic, în sensul că epopeea poporului român nu mai este localizată geografic ca avându-și originea în Roma, ci teritoriul Daciei devine cadrul spațial de referință. Laurian (1870) scrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2400 de ani (513 în. de Hr.-1894)" (Xenopol, 1897, p. 11). O istorie, așadar, bimilenară! Stabilirea anului 513 în. de Hr. ca punctul origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Dunăre începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după abandonarea provinciei romane la 271, "în religia creștină primită în epoca prigonirilor din Imperiu Daco- Romanii au găsit forța misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior de orice semnificații naționale în urma campaniei rolleriene, realizată în paralel cu b) abandonarea progresivă a dogmei marxist-leniniste în periodizarea trecutului în funcție de modul de producție și orânduirea socială. Modificările suferite de structura și substanța istoriei românești nu au fost abrupte și nici radicale, deși efectul cumulativ al retușurilor s-a dovedit a fi unul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precum și portretul lui Lenin (p. 165). Simultan, și contradictoriu, este intensificat discursul naționalist. În 1976, tendința ambivalentă a celor două orientări contradictorii este tranșată în favoarea naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al poporului român. În tot cursul istoriei, de la zămislirea lui, poporul român a dus o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mitologiei naționale. iii) perioada postnaționalizării (2004 prezent), marcată de apariția celei de-a treia generații de manuale fundamantate pe noile programe școlare adoptate în 2004. Reflectând intensificarea eforturilor de integrare europeană, programele școlare de istorie sunt radical revonate, în sensul abandonării istoriei naționale în favoarea unei perspective istorice integrative. Alocată tradițional claselor a IV-a, a VIII-a și a XII-a, istoria românilor își pierde caracterul exclusiv național: "Istoria românilor", titlu sub care treceau manualele convenționale, devine, simplificat, "Istorie". Alături de această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scrise în această paradigmă fac mai degrabă istoria conflictului asupra continuității care au încordat relațiile interetnice din Transilvania. Administrarea probelor care conduce inexorabil la concluzia "netemeiniciei teoriei imigraționiste" lasă loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mitoistorică asamblată din elemente ficționale în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a demonstrat într-o manieră "irefutabilă" teza continuității daco-romanilor la nord de Dunăre este tratată ca un "mit etnogenetic" (p. 8). Abandonarea certitudinilor absolute creatoare de legitimitate dar și de comoditate intelectuală caracterizează întreaga expunere; autorii nu se feresc să afirme că "nu știm foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat" (p. 10). Această atitudine, de recunoaștere a incertitudinii, constituie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
invitați la exerciții reflexive. "Să reflectăm" iar locul repudiatului "DE REȚINUT". De la revelații oraculare la scepticism profetic. În strânsă corelație cu tranziția de la un factualism dogmatic de tipul apodictic la un regim reflexiv de interpretare relativă a trecutului avem și abandonarea credinței în natura oraculară a istoriei, care a dăinuit în conștiința românească încă din primele scrieri istoriografice. F. Aaron (1835), spre exemplu, scria într-unul din primele manuale de istorie publicate în Țările Române, "istoriei patriei, oglinda aceea magică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și precizie terminologică, Raportul Tismăneanu reflectă mai degrabă o pasionalitate revanșardă de a pune la punct regimul comunist. Spre deosebire de condamnarea a priori a comunismului, comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie a genului genocidar, ca un episod tragic în istoria Germaniei și a Europei, dar care își are corespondente în episoade de un tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care tensiunea acumulată a început să se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist românesc, este clar că în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt: intervenția limitată a statului în procesele economice pentru a asigura bunăstarea cetățenilor; statul trebuie să asigure locuri de muncă și diminuarea inflației; Începând din anul 1983, țările europene au ieșit treptat din criza economică declanșată de șocurile petroliere datorită abandonării parțiale a politicii statului-providență. Au existat unele state occidentale unde influența ideilor socialiste a făcut ca statul să intervină mai mult în procesele economice: în Franța, între anii 1944-1946, au avut loc numeroase naționalizări (Banca Națională a Franței, cărbunele, gazul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nu se mai folosește decât un singur rocedeu tehnic de săritură în înălțime și acesta este răsturnarea dorsală sau săritura op-fosbur*. Apariția acestui procedeu tehnic la sfârșitul anilor ’60 a însemnat o devărată revoluție în biomecanica săriturii în înălțime, determinând abandonarea rocedeului de rostogolire ventrală, care, datorită acestui lucru a devenit perimat și cum vorbim despre el doar ca evoluție a procedeelor tehnice cunoscute la săritura în înălțime pe parcursul anilor. Adoptarea procedeului flop fosbur* de către toți ompetitorii se datorează unor argumente
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
geofizice și geochimice (două sau mai multe perimetre și/sau două ori mai multe metode de explorare); B.3. aviz pentru trecerea în conservare a sondelor; B.4. aviz pentru trecerea în exploatare experimentală sau definitivă; B.5. aviz pentru abandonarea sondelor; B.6. aviz pentru prelungirea exploatării experimentale; B.7. aviz pentru ridicarea abandonării/conservării; B.8. aprobarea de asociere; B.9. aprobarea transferului acordului de explorare-dezvoltare-exploatare; B.10. alte avize referitoare la operațiuni petroliere efectuate pentru obiectivele clasificate conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226220_a_227549]
-
metode de explorare); B.3. aviz pentru trecerea în conservare a sondelor; B.4. aviz pentru trecerea în exploatare experimentală sau definitivă; B.5. aviz pentru abandonarea sondelor; B.6. aviz pentru prelungirea exploatării experimentale; B.7. aviz pentru ridicarea abandonării/conservării; B.8. aprobarea de asociere; B.9. aprobarea transferului acordului de explorare-dezvoltare-exploatare; B.10. alte avize referitoare la operațiuni petroliere efectuate pentru obiectivele clasificate conform criteriilor stabilite la pct. B.a) - B.c). Clasa C - Acte de complexitate ridicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226220_a_227549]
-
C.2. aviz pentru săparea sondelor la adâncimi mai mari de 3.000 m; C.3. aviz pentru prospecțiuni geologice, geofizice și geochimice (mai mult de două perimetre sau mai mult de două metode de explorare); C.4. aviz pentru abandonarea sondelor; C.5. aviz pentru trecerea în conservare; C.6. aviz pentru trecerea în exploatare experimentală/definitivă; C.7. aviz pentru ridicarea abandonării/conservării; C.8. aviz pentru prelungirea exploatării experimentale; C.9. aviz pentru transformarea în sondă de injecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226220_a_227549]
-
mai mult de două perimetre sau mai mult de două metode de explorare); C.4. aviz pentru abandonarea sondelor; C.5. aviz pentru trecerea în conservare; C.6. aviz pentru trecerea în exploatare experimentală/definitivă; C.7. aviz pentru ridicarea abandonării/conservării; C.8. aviz pentru prelungirea exploatării experimentale; C.9. aviz pentru transformarea în sondă de injecție; C.10. aprobarea transferului acordului de dezvoltare-exploatare, exploatare sau înmagazinare gaze naturale; C.11. alte avize referitoare la operațiuni petroliere efectuate pentru obiectivele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226220_a_227549]