8,856 matches
-
categorii enumerate fiind, de asemenea, posibilă. Următoarea caracteristică urmărită a lustrului o constituie dezvoltarea acestuia, fiind dată de perioada de utilizare a uneltei și de materialul pe care aceasta este folosită. Categoriile sunt: elemente individuale, elemente conectate, continuu, liniar sau absent. Corelarea tuturor caracteristicilor enumerate mai sus permite avansarea unei ipoteze asupra utilității uneltei, a materialului prelucrat și a unghiului de contact. Metoda Yamada și Sawada Această metodă presupune utilizarea a zece indicatori macroși microscopici, a căror cuantificare permite avansarea unor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ipoteze privind funcția probabilă a uneltei analizate, cu precizarea direcției de utilizare și a tipului de material prelucrat. Primul indicator îl constituie răspândirea de la muchie a lustrului, categoriile de clasificare fiind: doar pe muchie, <200μm, <500μm, <1,0mm, 1,00mm<, absent de pe muchie. Acest indicator este relevant în stabilirea durității materialului prelucrat. Următorii doi indicatori urmăresc stabilirea microși macroprofilului piesei studiate. Categoriile de clasificare ale acestora sunt: bombat, intermediar sau plat. Stabilirea acestor caracteristici ajută procesul de interpretare prin minimalizarea influenței
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ușoară de tip caolin, însă foarte ciudat, aceiași autori menționează Ca ca element chimic principal în pigmentul alb (argila caolinitică are un conținut foarte scăzut de Ca, elementele principale fiind Si și Al). În mod cert carbonatul de Ca este absent, deoarece acesta are un răspuns Raman foarte bun, cel puțin în cazul liniei spectrale de la 1087 cm-1 (BUZGAR, APOPEI 2009). Înregistrarea unui număr mare de spectre pe pigmentul alb a permis însă și determinarea altor minerale prezente în pasta caolinitică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vechituri: "avangarda" / 166 Casa scării / 169 Capitolul VI Anatomia unei fantome: "arta antică" / 179 "Arta greacă": o halucinație colectivă? / 182 Chestiuni de vocabular / 185 Motivul unei absențe / 194 Cazul roman / 197 Ecoul creștin / 200 Capitolul VII Geografia artei / 203 Peisajul absent / 205 Profanarea lumii / 209 După peisaj / 214 Capitolul VIII Cele trei vârste ale privirii / 221 Prima reperare / 223 Panoramic (a se vedea tabelul) / 227 Indice, icoană, simbol / 232 Scrierea la începuturi / 236 Era idolilor / 238 Era artei / 243 Capitolul IX
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cultură"? Ca să ai o nevoie viscerală de figurare, trebuie să ai teama în viscere? Teamă care este mama umanității, a ceea ce are ea mai bun nevoia de a ști și mai rău nevoia de putere. A reprezenta înseamnă a face absentul prezent. Nu este vorba așadar numai de o evocare, ci de o înlocuire. Ca și cum imaginea ar fi acolo pentru a acoperi o lipsă, a potoli o suferință. Pliniu cel Bătrân spune că pictura "a apărut din obiceiul de a trasa
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Peisajele și chipurile profane apar cam în același moment în pictura occidentală, căci nu ne place ceea ce vedem, ci vedem ceea ce ne place. Natura și arta ca valori s-au generat una pe alta. Pot ele să-și supraviețuiască? Peisajul absent În multe culturi, nu există cuvânt pentru "peisaj" (mult timp strămoșii noștri au străbătut "ținuturi", nu peisaje). În multe culturi, nici pentru artă. Curios e că sunt aceleași. Pentru a rămâne în aria noastră de civilizație, elenismul, universul bizantin, latinitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puțin, ne vom imagina mai mult" (Rousseau). 10 Dispariția Invizibilului este un fapt siderant, pe care instrumentele de reproducere a realului îl fac, din nefericire, invizibil. Să rezumăm. În logosferă, care urmează după inventarea scrierii, ceea ce era cu adevărat era absent. Neîncrederea viza vizibilul: așa era în trecut cazul culturilor egipteană, greacă, bizantină, medievală sau, astăzi, budistă, hinduistă, animistă. Pentru două monoteisme din trei, Atotputernicul nu are nici chip, nici corp. El este cuvânt. A vrea să-i dai o imagine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
comportament conformist si răbdător. Se înțelege însă că și în acest caz dihotomiile exagerate sunt simpliste... Analiza modului în care oamenii folosesc rețeaua familială arată consoarta ca fiind principalul sprijin în caz de boală. În cazul în care aceasta este absentă sau indisponibilă, copilul asigură acest rol. În cazul în care nici copilul nu e disponibil, alte persoane dinafara familiei 381 îndeplinesc astfel de funcții 382. Cercetări făcute la Nancy 383 arată cum influențează rețeaua familială evoluția bolii. Și practicile profane
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
curs. Când facem cercetări pentru a afla avantajele acestui sistem și limitele sale putem constata că "în cadrul formării la distanță, învățământul ia forma unui mesaj formal. Discursul și comentariile subiective pe care le face profesorul în fața studenților sunt cu totul absente. Conținutul e prezentat obiectiv. Discursul "subiectiv" este evitat de teama acuzațiilor de parti-pris-uri ideologice"425. Una dintre preocupările celor care organizează un asemenea învățământ ar trebui să fie asigurarea interactivității, adică a posibilităților ca profesorii și studenții să aibă un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al., 2007). Spectrele FTIR ale atapulgitei modificate și argilei naturale sunt prezentate în Figura 3.38. O serie de observații indică modificarea de suprafață a atapulgitei realizată de surfactant. De exemplu, picurile suplimentare de la 2852 și 2924 cm-1 care sunt absente în atapulgită indică prezența benzilor de alungire C-H ale grupărilor CH3 și CH2 ale cationilor alchilamoniu. Picurile suplimentare de la 1402 și 1466 cm-1 în argila modificată, absente în atapulgită, indică prezența vibrațiilor C-N în aminele cuaternare. Adsorbția se
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
surfactant. De exemplu, picurile suplimentare de la 2852 și 2924 cm-1 care sunt absente în atapulgită indică prezența benzilor de alungire C-H ale grupărilor CH3 și CH2 ale cationilor alchilamoniu. Picurile suplimentare de la 1402 și 1466 cm-1 în argila modificată, absente în atapulgită, indică prezența vibrațiilor C-N în aminele cuaternare. Adsorbția se conformează modelului cinetic de pseudo-ordin doi, cu difuzia în film fiind etapa determinantă de viteză. Adsorbția colorantului crește cu creșterea temperaturii. Parametrii termodinamici sunt prezentați în Tabelul 3
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
necesare unui chimist analist implicat în rezolvarea acestui caz particular de adsorbție. Bacteriile, în ce privește elementele structurale, au organizare celulară de tip procariot, unicelulară sau unicelular-colonială, delimitate de un perete celular rigid, în construcția căruia intră acizii mureinic, teichoic, diaminopimelic, totdeauna absenți la alte tipuri de organisme (Figura 4.1). Membrana plasmatică lipoproteică reprezintă o structură funcțională complexă cu rol important în procesele de transport și în formarea unor structuri membranoase implicate în procese biologice esențiale. Genomul bacterian este alcătuit dintr-un
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
în Figura 4.43 (Won și al., 2009a). Grupele de acid sulfonic ale colorantului RO16 prezintă unele picuri caracteristice de absorbție în jurul valorilor 1255, 1080 și 1020 cm−1. Aceste picuri sunt prezente în curbele (a) și (c), însă sunt absente în curbele (b), indicând faptul că moleculele de colorant se leagă de biomasa protonată la pH 11. Grupele principale ale biomasei protonate (amino, carboxil și fosfat) au fost neschimbate în spectrele FTIR ale probelor de biomasă protonată și ale biomasei
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
simulacre vlăguite și inconsistente, golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a vitalității. Și nălucile acestea nu sunt nici măcar mohorâte sau triste, pentru că de fapt nu mai sunt. Față de ele până și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi. Iar între aceste două lumi se află Prospero, Prospero ducele de Milan și Prospero taumaturgul. Piedut în abstruse speculații, în lecturi oculte și în reverii, absent de la determinările realității și de la primejdiile ei, el își pierde domnia și e lăsat, fără nădejde, pradă mării. Iar apoi își recâștigă Milanul, însă tocmai ca magician, folosindu-se de însăși competența a cărei dobândire îl pierduse. Rătăcit cândva în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
simulacre vlăguite și inconsistente, golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a vitalității. Și nălucile acestea nu sunt nici măcar mohorâte sau triste, pentru că de fapt nu mai sunt. Față de ele până și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu alt cifru, cu alte feluri de ființe, cu alte timpuri și cu alte legi. Iar între aceste două lumi se află Prospero, Prospero ducele de Milan și Prospero taumaturgul. Piedut în abstruse speculații, în lecturi oculte și în reverii, absent de la determinările realității și de la primejdiile ei, el își pierde domnia și e lăsat, fără nădejde, pradă mării. Iar apoi își recâștigă Milanul, însă tocmai ca magician, folosindu-se de însăși competența a cărei dobândire îl pierduse. Rătăcit cândva în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
11, co.). Cât privește perceperea simțului, trebuie știut că este o anumita putere de percepție care percepe specia sensibilă când obiectul sensibil este prezent, adică simțul pro priu; [și este și alta putere] care percepe [specia] când obiectul [sensibil] este absent, adică imaginația. Ce concluzii extrage Robert Pasnau de aici? Că perceperea (apprehendo) speciilor nu pare a fi o acțiune a simțurilor, care are loc pe langă perceperea obiectului extern. Mai curând, obiectul extern este perceput datorită faptului că speciile sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
known that there is one kind of appre hensive force that apprehends the sensible species when the sensible thing is present a that is, the sense pro per a and another that apprehends it [the species] when the thing is absent a that is, imagination.“ Ultimele două ocurente ale termenului apprehendo din pasajul mai sus citat au o semnificație cognitivă, motiv pentru care ar fi neglijent din partea lui Toma din Aquino să folo seasca în prima parte a pasajului sensul obișnuit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Să presupunem că X a văzut la un moment dat un cal și acum și-l reamintește. Această reamintire necesită formarea unei imagini, a unei reprezentări a obiectului particular a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu există ca atare în natură, diferă de simțurile externe prin aceea că, neavând posibilitatea unui contact direct cu obiectul, este forțată să creeze o imagine prin care (id quo) să cunoască obiectul real, în cazul în care acesta este absent, sau obiectul ireal, în cazul în care este produsul fanteziei. Imaginile produse de imaginație sunt reprezentări în care (în quo) și prin care (id quo) putem cunoaște obiectele. Simțul comun, puterea cogitativa, memoria și imaginația sunt cele patru simțuri interne
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam nunquam visae (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Pentru a putea cunoaște un elf, imaginația trebuie să for meze o reprezentare a unei ființe umanoide, înalte, suple, cu urechi ascuțite și puteri supraomenești. Anticipând, spun că, în această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar, sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă inte lectul nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
partea senzorială sunt efectuate două operații. Una [este] doar în acord cu schimbarea, si, în felul acesta, operația simțurilor are loc prin schimbarea provenită de la obiectul sensibil. Cealaltă operație este formarea, în măsura în care puterea imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă în măsura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Și aceasta este într adevăr necesară, căci intelectul înțelege la fel lucrul prezent și pe cel absent, iar sub acest aspect, intelectul și imaginația sunt asemenea; dar intelectul este mai amplu, deoarece înțelege obiectul separat de condițiile materiale, fără de care obiectele nu există în natură; iar acest lucru nu ar putea fi realizat dacă intelectul nu ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]