8,109 matches
-
a discursului. În acest caz, figurația ostinato constituie elementul de legătură al secțiunilor macrostructurale, realizând o tranziție fluentă spre episodul central al preludiului. Circumscrierea acestuia va fi operată printr-o deplasare a discursului în registrul grav, asociată de o ușoară accelerare a evoluției ulterioare (Un peu plus allant et plus gravement expressif puțin mai cursiv și mai expresiv în mod grav). Evident amplificată, țesătura acestei secțiuni va desfășura, în mod constant, trei planuri evolutive cu diferite funcții îndeplinite în contextul ansamblului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ansamblu ordonată conform regulilor Secțiunii de Aur, ceea ce și-ar afla ecoul în această viziune conceptuală încărcată de simboluri ezoterice. Vârful maxim de dinamică ( f, cresc.) al episodului apare amplificat de masivitatea țesăturii acordice expuse într-o opoziție de registre, accelerarea semnificativă a tempo ului (en animant), precum și sonoritatea disonantă a armoniilor cu septime, accentuată la rândul ei de prezența duplicată a acestora. Plasarea ulterioară a formulei ritmice în registrul grav, cu accentuarea timpilor II și V, va potența suplimentar energica
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diminuare a pregnanței tematice, ce se risipește astfel într-un „tot” sonor indivizibil, în care mișcarea pare să devină scop în sine. Tempo-ul introductiv Modérément animé (moderat animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală corespunde unei construcții ternare A - B - A’, cu o dimensiune extinsă a secțiunii de început, episod
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE Acțiuni combinate de cățărare, escaladare, tracțiune, împingere, transport de obiecte. Parcursuri utilitar aplicative. Întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE I. Atletism Alergări 1.1. Alergarea de viteza cu start de jos: - startul de jos și lansarea din start; - pasul alergător de accelerare; - pasul lansat de viteză; 1.2. Alergarea de rezistență: - pasul alergător de semifond; - alergarea în pluton; - concursuri. 1.3. Alergarea peste obstacole: - atacul obstacolului; - ritmul pașilor între obstacole. Sărituri 2.1. Elemente din “școala săriturii”: - plurisalt. 2.2. Săritura în
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
se manifestă sub următoarele forme: 1. Formele elementare: a. viteza de reacție (viteza potențială; viteza de bază; sau viteza pură); b. viteza de execuție (viteza unei mișcări singulare); c. viteza de repetiție (frecvența mișcărilor). 2. Formele combinate: a. viteza de accelerare; b. viteza de deplasare. Primele trei sunt considerate forme elementare deoarece au o relativă independență una față de cealaltă, fiind forme specifice de manifestare a vitezei, iar existența uneia nu presupune cu necesitate și prezența celorlalte forme. Astfel, nu s-a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
referiri prea detaliate la analiza bazelor biomecanice ale pasului de alergare, urmând ca pe structura celor doua perioade, să analizăm, în contextul probei de 100 mp, cele mai importante implicații și considerații tehnice, cu accent mai ales pe faza de accelerare. Perioada de sprijin este structurată pe următoarele faze și momente: a) faza de amortizare, b) momentul verticalei și c) faza de impulsie. Alergătorul fiind în contact cu sprijinul, în virtutea celei de - a III-a legi a mecanicii (toate acțiunile provoacă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
nou record mondial - când...?. Probabil cât de curând sau poate mult mai târziu. 2.3. LUNGIMEA ȘI FRECVENłA PAȘILOR, CA FACTOR AL MODELULUI RITMIC AL ALERGĂRII DE VITEZĂ Viteza de deplasare a unui alergător depinde direct de ameliorarea vitezei de accelerare. Dar dintre factorii care condiționează această formă de manifestare a vitezei, conform Ardelean T. (1991), unul are o importanță majoră și anume - „raportul optim între lungimea și frecvența pașilor”. În lipsa acestui raport optim toți ceilalți factori, care concurează la
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea constituie acțiuni motrice ce permit, în final, accelerarea coapsei în jos spre sol și creșterea rigidității la nivelul gleznei, în momentul contactului cu solul ducând la creșterea lungimii pasului și a vitezei de deplasare. Aportul mișcării brațelor în producerea vitezei este controversată în literatura de specialitate. Unii cercetători
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
acest context. Din punctul de vedere al lui Robin Saunders, 2004 (antrenor B.F.A., în probele de sprint), tehnica de realizare a probelor de viteză este analizată pe „cele cinci componente”, în care sunt incluse: „timpul de reacție”, „capacitatea de demaraj”, „accelerarea pentru obținerea vitezei maxime”, „menținerea vitezei orizontale”, „încetinirea (decelerația)”. Din punctul nostru de vedere alergarea în probele de 100 m este o alergare ce se caracterizează, în primul rând, prin armonia repetării ciclice a unității fundamentale (pasul simplu/dublu de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
alergare ce se caracterizează, în primul rând, prin armonia repetării ciclice a unității fundamentale (pasul simplu/dublu de alergare). Modificările privesc structurarea pe faze a alergării ca probă de concurs, deoarece formula clasică: startul și lansarea de la start - faza de accelerare - faza vitezei maxime - finișul și atacul firului de sosire, conține termeni care nu mai au acoperire practică integrală. Astfel startul și lansarea de la start implică: reacția de la start, o secvență de „demaraj”și o componentă de accelerare); ar urma, faza
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
start - faza de accelerare - faza vitezei maxime - finișul și atacul firului de sosire, conține termeni care nu mai au acoperire practică integrală. Astfel startul și lansarea de la start implică: reacția de la start, o secvență de „demaraj”și o componentă de accelerare); ar urma, faza accelerării pure; faza vitezei maxime și menținerea acesteia; faza de decelerare; sosirea (atacul liniei de sosire) Cele cinci faze sau componente se găsesc într-o interdependență care nu poate fi ruptă, decât pentru a realiza o analiză
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
faza vitezei maxime - finișul și atacul firului de sosire, conține termeni care nu mai au acoperire practică integrală. Astfel startul și lansarea de la start implică: reacția de la start, o secvență de „demaraj”și o componentă de accelerare); ar urma, faza accelerării pure; faza vitezei maxime și menținerea acesteia; faza de decelerare; sosirea (atacul liniei de sosire) Cele cinci faze sau componente se găsesc într-o interdependență care nu poate fi ruptă, decât pentru a realiza o analiză care să asigure o
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de 100mp această preocupare se impune cu necesitate. După Gaffeney, S 1990, citat Gevat 2002, structura alergării de viteză în proba de 100mp, în procente, a ar fi, următoarea: -1% viteza de reacție din blocuri; - 5% viteza de demaraj; - 64 % accelerarea; - 18% menținerea vitezei maxime - 12% decelerarea. La această structură, conform opiniei lui l. Mendoza și Schollborn, în 1992, diferența constă în formularea ”accelerare și atingerea vitezei maxime”. Aceeași autoare îl citează pe Seagrave, L. (1996) care a „identificat” 9 componente
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în procente, a ar fi, următoarea: -1% viteza de reacție din blocuri; - 5% viteza de demaraj; - 64 % accelerarea; - 18% menținerea vitezei maxime - 12% decelerarea. La această structură, conform opiniei lui l. Mendoza și Schollborn, în 1992, diferența constă în formularea ”accelerare și atingerea vitezei maxime”. Aceeași autoare îl citează pe Seagrave, L. (1996) care a „identificat” 9 componente, dintre care numai 6 se încadrează în structura propriu zisă și anume: - startul - timpul de reacție și aplicarea forței pe primii pași de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și viitoare vor renova, aproape în totalitate structurii cursei de 100 m. Datele înregistrate la cei 8 finaliști privind, timpii cumulați, timpii pe intervale și viteza (m/s) pe intervale, pun în evidență, pe primul plan creșterea lungimii fazei de accelerare, care strict teoretic este cuprinsă între intervalul 50 m (2 atleți) și cel de 80 m (5 atleți), unul în intervalul 70 m. Am precizat „strict teoretic” deoarece valorile exprimate în sutimi de secundă, deși decid pe învingător, diferența de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
precizat „strict teoretic” deoarece valorile exprimate în sutimi de secundă, deși decid pe învingător, diferența de valoare concretă practică este mică. Astfel de date sunt prelucrate și pentru atlete (Dick,1990, citat Roman, M 1996), de la J. O. Seul. Durata accelerării la Joyner este până la intervalul 70 m, la Asford și Drechsler, până la 60m. Faza vitezei maxime, din nou, strict teoretic, durează la băieți doar 10 m, intervalul cu viteză maximă. La fete durează la fel 10 m, excepție făcând G.
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
săi pe un eșantion de 13 bărbați și 11 femei, componenți ai lotului național de sprint al Sloveniei din care au reieșit parametrii esențiali ai mișcării în startul de jos folosit în probele de viteză. 2.6.2. Faza de accelerare Această fază debutează cu lansarea de la start, denumită de Robin Saunders (2004) și „capacitatea de start” și care constituie de fapt momentul de demarare a alergării în probă și corespunde primilor 25-30 m. Lansarea de la start, conform opiniei lui E.
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cu lansarea de la start, denumită de Robin Saunders (2004) și „capacitatea de start” și care constituie de fapt momentul de demarare a alergării în probă și corespunde primilor 25-30 m. Lansarea de la start, conform opiniei lui E. Ozolin (1986), constituie accelerarea ce „are loc pe parcursul primilor 30 m ai alergării, perioadă în care atletul atinge aproximativ 90 -95 % din viteza maximă. Pe durata acestei perioade timpul total al pasului de alergare rămâne teoretic constant. Cu toate acestea, durata etapelor de sprijin
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
perioadă în care atletul atinge aproximativ 90 -95 % din viteza maximă. Pe durata acestei perioade timpul total al pasului de alergare rămâne teoretic constant. Cu toate acestea, durata etapelor de sprijin și de zbor se schimbă rapid în procesul de accelerare, deoarece sprinterul își mărește faza de zbor și își reduce faza de sprijin. Este necesar un efort conștient pentru a scurta fazele de zbor, întrucât viteza de mișcare poate fi crescută doar prin contactul activ cu pista de alergare”. În legătură cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
își mărește faza de zbor și își reduce faza de sprijin. Este necesar un efort conștient pentru a scurta fazele de zbor, întrucât viteza de mișcare poate fi crescută doar prin contactul activ cu pista de alergare”. În legătură cu distanța de accelerare, Kolesnikov (1984) citat de E. Ozolin, consideră că „faza de accelerație inițială la start este 15 până la 20 m”, și constituie de fapt o „fază de tranziție” ce realizează trecerea de la lansarea din start la alergarea cu viteză maximă. Această
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării. Acest lucru este imperceptibil, în procesul de urmărire al unei curse de alergare pe 60 sau 100 mp. 2.6.3. Faza accelerării pure După lansarea de la start urmează faza de accelerare care are drept obiectiv creșterea vitezei execuției mișcărilor până în momentul atingerii vitezei maxime, ea ține din porțiunea situată între 25-30 m până la 60-70 m. În această fază creșterea vitezei de deplasare
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării. Acest lucru este imperceptibil, în procesul de urmărire al unei curse de alergare pe 60 sau 100 mp. 2.6.3. Faza accelerării pure După lansarea de la start urmează faza de accelerare care are drept obiectiv creșterea vitezei execuției mișcărilor până în momentul atingerii vitezei maxime, ea ține din porțiunea situată între 25-30 m până la 60-70 m. În această fază creșterea vitezei de deplasare este dată de creșterea treptată a frecvenței și lungimii
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
atingerii vitezei maxime, ea ține din porțiunea situată între 25-30 m până la 60-70 m. În această fază creșterea vitezei de deplasare este dată de creșterea treptată a frecvenței și lungimii pașilor printr-un efort de voință. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivel, putere ce se transmite la mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivel, putere ce se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar”. Faza de accelerare se caracterizează prin: mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; creșterea lungimii pașilor (fuleelor); creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un timp cât mai scurt ar constitui cheia succesului în probele de sprint, iar a doua concepție susține ideea că o atingere a vitezei maxime în a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]