96,467 matches
-
fost alături de Titel încă din junețe (cel de-al doilea a și cântat, la baterie, în formația sa!), până la ultimele concerte. Moroșanu la un moment dat i-a fost un fel de rival, dirijând o altă orchestră, până când toată lumea a acceptat supremația profesionalismului incontestabil al lui Titel. Amintirile celor doi, din carte, sunt edificatoare, așa cum amuzantă este relatarea interpretului George Enache, care a provocat haz la lansare: la un concurs de angajare la un ansamblu, Moroșanu îl acompania la pian
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
nevoia de sens al existenței este o parte fundamentală a psihicului uman. Este foarte greu să îți trăiești existența cotidiană plină de boli, efort și eșecuri și să ai conștiința faptului că toate aceste încercări sunt inutile. Este greu să accepți că oamenii se nasc venind de nicăieri și după o viață mai lungă sau mai scurtă, se îndreaptă spre nicăieri, mai ales în condițiile în care în jurul nostru , plecând de la alcătuirea deosebit de complexă a ochiului uman, până la modul în care
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
nostru , plecând de la alcătuirea deosebit de complexă a ochiului uman, până la modul în care vegetația moare și renaște ciclic, totul duce la ideea la construcție. Din punct de vedere al psihologului, ideea sensului existenței se concretizează în modul în care ne acceptăm existența. Cum acceptăm ceea ce se întâmplă cu noi în decursul tuturor acelor întâmplări pe care nu le putem controla, indiferent dacă este vorba de coincidențe fericite sau de acceptarea suferinței. De ce o mamă căreia îi moare copilul consideră că Dumnezeu
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
alcătuirea deosebit de complexă a ochiului uman, până la modul în care vegetația moare și renaște ciclic, totul duce la ideea la construcție. Din punct de vedere al psihologului, ideea sensului existenței se concretizează în modul în care ne acceptăm existența. Cum acceptăm ceea ce se întâmplă cu noi în decursul tuturor acelor întâmplări pe care nu le putem controla, indiferent dacă este vorba de coincidențe fericite sau de acceptarea suferinței. De ce o mamă căreia îi moare copilul consideră că Dumnezeu nu ar mai
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
în cazul cel mai frecvent, vehemența se reduce la rejectarea ritualului social religios sau al bisericii ca instituție. Din păcate, în momentul de față biserica pare, din niște rațiuni pe care pot să le înțeleg dar nu pot să le accept, a ignora complet faptul că trebuie să contribuie activ la construcția cotidiană a lui Dumnezeu în viața noastră, dacă nu din motive instituționalizate care țin de supraviețuirea ei, măcar pentru simplul fapt că acceptarea ideii de Dumnezeu înseamnă pentru psihicul
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
că mă contrazic. Pavel se sinucide, dar nu face un act de voință mai mare decât al păstorului din Miorița. Hotărârea lui e intelectuală. Păstorul din Miorița ar fi putut tot atât de bine să se apere, să fugă, iar nu să accepte moartea. Dar o acceptă pentru că o vede ca o legătură cu totul, o logodire cu unitatea. Pavel se resemnează în sensul că-și acceptă destinul. Dar și el, ca și păstorul, vede în moarte un sens, o cufundare în tot
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
se sinucide, dar nu face un act de voință mai mare decât al păstorului din Miorița. Hotărârea lui e intelectuală. Păstorul din Miorița ar fi putut tot atât de bine să se apere, să fugă, iar nu să accepte moartea. Dar o acceptă pentru că o vede ca o legătură cu totul, o logodire cu unitatea. Pavel se resemnează în sensul că-și acceptă destinul. Dar și el, ca și păstorul, vede în moarte un sens, o cufundare în tot, în unitate. Iată cum
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
Păstorul din Miorița ar fi putut tot atât de bine să se apere, să fugă, iar nu să accepte moartea. Dar o acceptă pentru că o vede ca o legătură cu totul, o logodire cu unitatea. Pavel se resemnează în sensul că-și acceptă destinul. Dar și el, ca și păstorul, vede în moarte un sens, o cufundare în tot, în unitate. Iată cum sinuciderea lui Pavel luminează sensul metafizic al Mioriței. Și în acest fapt stă cea mai de seamă superioritate a romanului
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
titulatura Zilele Strâmbe, la care s-au adăugat obișnuitele Miercuri lejere, dar și ateliere, filme și un Manifest strâmb - toate o pledoarie, mai mult teoretica și mai puțin artistică, pentru minoritățile etnice și sexuale, care nu se simt înțelese și acceptate în spațiul nostru românesc. S-a dorit, deci, un subiect al vremurilor pe care le trăim, pus în pagină, așa cum ne spune curatorul acestei Amprente, de artiști cu identități "strâmbe". Întrucât însă, între violența de conținut și incoherența de limbaj
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
că nu s-au opus crimelor regimului trecut. Dar minoritarii sexuali ce au putut să facă? Au fugit sau au devenit, de nevoie, informatori. Sunt apoi mai mult decât ironizate, chiar batjocorite cultura si credința "celorlalți". Dragi minoritari, fiți toleranți! Acceptați diversitatea! Și dacă considerați că "există o vreme a ieșitului în stradă cu curul gol" o puteți face fără probleme, dar nu cred deloc că asta este soluția. Tocmai voi, artiștii, trebuie să credeți în arta voastră, și să o
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
prin care critica regimul de la București. În 1986, ajuns la München, Emanuel Valeriu îl întîlnește pe N.C. Munteanu. În anul următor, același Valeriu îi cere lui N.C. să se pozeze împreună: o amintire. Fotografia o face soția lui Valeriu. Munteanu acceptă, dar din acel moment începe să-l bănuiască pe autorul epistolelor secrete că ar fi agent al Securității. Cînd va primi copiile paginilor din arhiva Securității ajunse la CNSAS bănuiala devine certitudine. Securitatea avea nevoie de o fotografie a lui
Păcate vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8323_a_9648]
-
prof.univ.dr. Dan Buciu, personalitate de marcă a vieții muzicale românești și nu numai, compozitor și muzicolog, acum în calitate de director artistic al Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi ajunsă la cea de a XXIV-a ediție. Stimate Maestre, vă mulțumim pentru că ați acceptat să împărtășiți cititorilor noștri câteva dintre tainele unei manifestări artistice de succes care a rezistat, iată, timp de 24 de ediții. Evenimentul pe care îl coordonați, desfășurat cu o frecvență anuală, poartă numele de Săptămâna Internațională a Muzicii Noi. Ce
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
Ideea de muzică nouă poate fi interpretată (subiectiv) în foarte multe feluri: se poate confunda, eventual, cu muzica contemporană sau poate fi considerată a fi o muzică ce folosește limbaje, tehnici compoziționale neutilizate până în prezent. Există, însă, o percepție majoritar acceptată asupra acestui concept care acceptă anul 1950 (cu plus sau minus cinci ani) ca un punct de răscruce în evoluția muzicală mondială, atunci când apare Marea Avangardă (Boulez, Stockhausen, Nono etc.), când apar noi “tipuri de muzici” (concretă, electronică sau electroacustică
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
fi interpretată (subiectiv) în foarte multe feluri: se poate confunda, eventual, cu muzica contemporană sau poate fi considerată a fi o muzică ce folosește limbaje, tehnici compoziționale neutilizate până în prezent. Există, însă, o percepție majoritar acceptată asupra acestui concept care acceptă anul 1950 (cu plus sau minus cinci ani) ca un punct de răscruce în evoluția muzicală mondială, atunci când apare Marea Avangardă (Boulez, Stockhausen, Nono etc.), când apar noi “tipuri de muzici” (concretă, electronică sau electroacustică). În construcția Săptămânii Internaționale a
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
primului concert susținut în afara capitalei, după aproape zece ani de la înființare. Era vorba de evocarea inițiativei lui Marin Constantin de a interpreta colinde religioase în plin regim ateu. Informați fiind că a fost încurajat în primul rând de Viorel Cosma, acceptat de Primul Secretar, a susținut cu vădită emoție primul Concert de colinde la Catedrala Mitropolitană din Iași, drept pentru care ne-am simțit a fi pe deplin recunoscători discipolilor marelui dispărut. Deținând aceste informații și cunoscând că la 30 martie
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
de excepții în care o anume muzică se așează hotărăște însăși principiile și derivatele lor: regulile. Dar principiile, nu-i așa, îngăduie, în anumite condiții, derogări. 1. Excepții care infirmă regula. În această situație regula devine intolerantă față de excepții, ne acceptându-le în nici un fel, fie și pentru că ivirea excepției îi amenință singura ei formă de manifestare: imuabilitatea. Așa s-a întâmplat în epoca muzicilor primordiale, de sorginte totemică, în cadrul căreia orice manifestare rituală presupunea intransigența regulilor în fața celei mai palide
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
pur și simplu un concert, ci un spectacol muzical de înaltă ținută, o stare de atitudine, o relevare a conștiinței de sine în muzică și pentru muzică a ansamblului celor prezenți pe scena de concert, ceea ce ne-a determinat să acceptam ideea că am văzut și am ascultat una dintre orchestrele și pe dirijorul acesteia, cu performanțele cele mai admirabile din câte există azi în lume. Special am lăsat aici locul de a scrie despre violonistul Serghei Dogadin pe care l-
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
Florea, care a scos până acum șase volume cu istoria Operei Române. Din cîte știm, cenzura a dispărut. Se vede treaba că nu de peste tot... Poate unii dansatori de dans contemporan vor alege să se gândească la părerea criticului. Să accepte că pot exista mai multe păreri despre același fapt artistic și să nu aleagă divorțul, ci dialogul. Vom vedea!
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
rece, care prevede viitorul acesteia, îl perimetrizează și îl facilitează pentru ca "excrescențele prezentului" să nu ajungă la metastaze. Actuala campanie electorală pentru "locale" pare, pe scurt, o întrecere corectă între competenți, un joc civilizat și matur între indivizi performanți, care acceptă cu sportivitate rezultatele. Puținele pete de culoare, precum "plimbarea cu elefantul" din Constanța, sunt - mai degrabă - licențe poetice, ghidușii menite să destindă excesiva seriozitate indusă de rigoarea, coerența și precizia planurilor prezentate. Impresia de tehnicitate sobră este însă falsă. Miza
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
ultima suflare.// Atunci mi-am luat rucsacul în spate/ Și am început să fug/ Dar de fiecare dată când credeam că am găsit ieșirea/ Dădeam de chipul tău". în fine, ca o concluzie la tot răul resimțit și, din păcate acceptat de autoare, care se comportă ca o ființă plină de slăbiciuni, acest Parmenide, care nu ne dă nici el nici o șansă că lucrurile pe tărâmul poeziei se vor îmbunătăți, și e păcat: Nu există mișcare/ Totul e o iluzie/ Totul
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
Și Dinu, și Nelli Pillat, și toți ceilalți destinatari sau expeditori prezenți în filele Biruinței... au refuzat - fără emfază - să-și transforme pledoaria de înaltă clasă într-o inutilă și mundană luptă de clasă. Să vicieze un cuvânt realmente nobil acceptându-i înțelesul, îngust, marxist.
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
le rostea la Paris în fața diasporei române izvorau din convingere. De data aceasta nu mai era vorba de o concesie, ci de rostirea sinceră a propriilor gînduri". Ar însemna iarăși să-l subestimăm enorm pe magistrul de la Păltiniș, dacă am accepta că își însușise lecția "patriotismului" național ceaușist. Noica s-a sacrificat sub unghi moral spre a se realiza sub unghi creator. E mai mult ca sigur că, în măsura în care, în perioada antebelică, dădea glas unei convingeri spontane, chiar dacă eronate în ardența
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
teama că nu va mai fi publicat, toată grija filosofului a fost aceea de a nu da regimului motive în această privință". Să precizăm: ceea ce-i deosebește tăios pe intelectualii care s-au apropiat de legionari de cei ce au acceptat a se înrola comunismului este îndeobște buna credință a celor dintîi pe care cei din categoria secundă n-o mai puteau avea, închinîndu-se unei puteri de stat și de partid discreționare, lăsîndu-se stipendiați de aceasta. Scriitorii și cărturarii ce ilustrează
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
de văl pernicios menit a ascunde realitatea socială a operei. Potrivit lui Bourdieu, nici un scriitor nu are de ales. A nu intra în meandrele cîmpului literar înseamnă a te exclude din capul locului. Frumusețea este că fiecare scriitor nu numai că acceptă să intre în labirint, dar o face încredințat de onestitatea rolului pe care urmează să-l joace. El aderă total și spontan la logica cîmpului literar - adeziune semănînd cu devoțiunea religioasă față de un cadru ritualic -, fără să bănuiască că fidelitatea
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
într-un ins mediocru, Grobei fiind el însuși simptomatic, prin mediocritatea lui, pentru realitatea socială a regimului comunist. Tehnica subversivității în roman se bazează pe principala strategie a realismului: metonimia. O parte, o felie a realității (prezente sau trecute, dar acceptată de cenzură în secvențialitatea ei limitată) devine revelatoare pentru întregul prezent al dictaturii. Conexiunea sau extensiunea le face cititorul, stimulat de sugestiile, aluziile, "șopârlele" din text, ingenios disimulate. În poezie, dublul înțeles (condiție esențială a subversivității) funcționează altfel, mai dificil
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]