5,887 matches
-
punctul de vedere al variabilității structurii morfematice în funcție de principiul acordului cu substantivul (pronumele) cu care intră în relații sintactice de dependență sau de interdependență, adjectivele se înscriu în diferite clase flexionare. Gramatica tradițională distinge două mari clase: a. adjective invariabile; adjective care păstrează aceeași structură morfematică, indiferent de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui): asemenea, așa, atare, atroce, coșcogeamite, cumsecade, bej, crem, grena, maro, roz, vernil, tenace, perspicace, rapace etc. b. adjective variabile; adjective care își modifică structura morfematică în funcție de genul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Gramatica tradițională distinge două mari clase: a. adjective invariabile; adjective care păstrează aceeași structură morfematică, indiferent de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui): asemenea, așa, atare, atroce, coșcogeamite, cumsecade, bej, crem, grena, maro, roz, vernil, tenace, perspicace, rapace etc. b. adjective variabile; adjective care își modifică structura morfematică în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relații sintactice. Din perspectiva variabilității structurii lor morfematice în funcție de genul substantivului (pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
distinge două mari clase: a. adjective invariabile; adjective care păstrează aceeași structură morfematică, indiferent de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui): asemenea, așa, atare, atroce, coșcogeamite, cumsecade, bej, crem, grena, maro, roz, vernil, tenace, perspicace, rapace etc. b. adjective variabile; adjective care își modifică structura morfematică în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relații sintactice. Din perspectiva variabilității structurii lor morfematice în funcție de genul substantivului (pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
grena, maro, roz, vernil, tenace, perspicace, rapace etc. b. adjective variabile; adjective care își modifică structura morfematică în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relații sintactice. Din perspectiva variabilității structurii lor morfematice în funcție de genul substantivului (pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b.2. adjective cu o singură terminație; adjective invariabile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variabile; adjective care își modifică structura morfematică în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relații sintactice. Din perspectiva variabilității structurii lor morfematice în funcție de genul substantivului (pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b.2. adjective cu o singură terminație; adjective invariabile în funcție de genul substantivului (pronumelui); prezintă aceeași terminație, indiferent de genul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modifică structura morfematică în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relații sintactice. Din perspectiva variabilității structurii lor morfematice în funcție de genul substantivului (pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b.2. adjective cu o singură terminație; adjective invariabile în funcție de genul substantivului (pronumelui); prezintă aceeași terminație, indiferent de genul substantivului, adjectivele terminate la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor morfematice în funcție de genul substantivului (pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b.2. adjective cu o singură terminație; adjective invariabile în funcție de genul substantivului (pronumelui); prezintă aceeași terminație, indiferent de genul substantivului, adjectivele terminate la nominativ singular în vocala e: mare, subțire, tare, verde etc.: brad/frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui), adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b.2. adjective cu o singură terminație; adjective invariabile în funcție de genul substantivului (pronumelui); prezintă aceeași terminație, indiferent de genul substantivului, adjectivele terminate la nominativ singular în vocala e: mare, subțire, tare, verde etc.: brad/frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b.2. adjective cu o singură terminație; adjective invariabile în funcție de genul substantivului (pronumelui); prezintă aceeași terminație, indiferent de genul substantivului, adjectivele terminate la nominativ singular în vocala e: mare, subțire, tare, verde etc.: brad/frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei, adjectivele variabile sunt repartizate în patru "clase flexionare după numărul de forme distincte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
invariabile în funcție de genul substantivului (pronumelui); prezintă aceeași terminație, indiferent de genul substantivului, adjectivele terminate la nominativ singular în vocala e: mare, subțire, tare, verde etc.: brad/frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei, adjectivele variabile sunt repartizate în patru "clase flexionare după numărul de forme distincte": a. adjective cu patru forme flexionare, b. adjective cu trei forme flexionare, c. adjective cu două forme flexionare, d.adjective cu cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nominativ singular în vocala e: mare, subțire, tare, verde etc.: brad/frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei, adjectivele variabile sunt repartizate în patru "clase flexionare după numărul de forme distincte": a. adjective cu patru forme flexionare, b. adjective cu trei forme flexionare, c. adjective cu două forme flexionare, d.adjective cu cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148) După modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mare, subțire, tare, verde etc.: brad/frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei, adjectivele variabile sunt repartizate în patru "clase flexionare după numărul de forme distincte": a. adjective cu patru forme flexionare, b. adjective cu trei forme flexionare, c. adjective cu două forme flexionare, d.adjective cu cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148) După modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei, adjectivele variabile sunt repartizate în patru "clase flexionare după numărul de forme distincte": a. adjective cu patru forme flexionare, b. adjective cu trei forme flexionare, c. adjective cu două forme flexionare, d.adjective cu cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148) După modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei, adjectivele variabile sunt repartizate în patru "clase flexionare după numărul de forme distincte": a. adjective cu patru forme flexionare, b. adjective cu trei forme flexionare, c. adjective cu două forme flexionare, d.adjective cu cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148) După modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relație sintactică, de dependență sau de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu patru forme flexionare, b. adjective cu trei forme flexionare, c. adjective cu două forme flexionare, d.adjective cu cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148) După modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relație sintactică, de dependență sau de interdependență, adjectivele variabile se înscriu în șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148) După modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relație sintactică, de dependență sau de interdependență, adjectivele variabile se înscriu în șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe care aceste teme le reprezintă 2. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Se cuprind aici adjective cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență, adjectivele variabile se înscriu în șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe care aceste teme le reprezintă 2. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Se cuprind aici adjective cu patru teme distincte, reprezentând omonimii specifice flexiunii substantivului: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: alb, bun, frumos, greu, negru tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: albi, buni, frumoși, grei, negri tema 3: N.Ac., feminin, singular: albă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
albă, bună, frumoasă, grea, neagră tema 4: G.D., feminin, singular, N.Ac. G.D., feminin, plural: albe, bune, frumoase, grele, negre (unei, niște, unor) case albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frumoasă, grea, neagră tema 4: G.D., feminin, singular, N.Ac. G.D., feminin, plural: albe, bune, frumoase, grele, negre (unei, niște, unor) case albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
case albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai trei teme distincte 3: Tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular - G.D., feminin, singular - N.Ac.G.D. feminin, plural: (un) june
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ac.G.D. feminin, plural: (un) june student, (unei, niște, unor) june studente Tema 2: N.Ac., feminin, singular: jună (studentă) Tema 3: N.Ac.G.D., masculin, plural: juni (studenți) Tipul II de flexiunetc "Tipul II de flexiune" Se înscriu aici adjective cu trei teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D., masculin, singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme distincte adjectivele nou și roș (cu flexiunea relativ neregulată): 1) măr roșu, 2
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]