6,618 matches
-
Plăcerea sexuală este o chestiune de cutumă, cum ar fi spus probabil Pascal, dacă s-ar fi aplecat asupra acestui subiect. În fond, cu puța lui treisprezece centimetri și cu erecțiile rare (erecții prelungite nu avusese niciodată, poate În prima adolescență, iar de atunci perioada dintre două ejaculări se lungise considerabil: apoi, nu mai era foarte tânăr), Bruno nu era omul potrivit pentru acest gen de localuri. Totuși era fericit să aibă la dispoziție mai multe vulve și guri decât ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o glumă inacceptabilă; dar, inacceptabilă sau nu, asta era. În câteva săptămâni de boală, cu o rapiditate surprinzătoare, ajunsese la acel sentiment, atât de frecvent la bătrâni: nu mai voia să fie o povară pentru ceilalți. Viața ei, spre sfârșitul adolescenței, Începuse să curgă foarte repede; urmase apoi o lungă perioadă de lâncezeală; spre sfârșit, din nou, totul reîncepea să meargă foarte repede. Puțin Înainte de zori, răsucindu-se În pat, Michel Își dădu seama că Annabelle lipsea. Se Îmbrăcă și coborî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cu evidența neclintită a unui trecut restrâns. Era puțin probabil, azi, ca o fată de șaptesprezece ani să arate atâta naivitate; și mai ales era puțin probabil, azi, ca o fată de șaptesprezece ani să acorde atâta importanță iubirii. De la adolescența Annabellei trecuseră douăzeci și cinci de ani și, dacă dăm crezare sondajelor și revistelor, lucrurile se schimbaseră mult. Fetele de azi erau mai lucide și mai raționale. Înainte de toate, le preocupa reușita școlară, Înainte de toate Încercau să-și asigure un viitor profesional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
totul mai târziu. Aprind filtrul, iau cafetiera și arunc o privire pe geam. Nathaniel traversează peluza, cu pași mari. O, Doamne. Bărbatul de care m-am îndrăgostit la orizont. Bărbatul pentru care am făcut o pasiune dementă, ca pe vremea adolescenței. Nu-mi pot lua ochii de la el. Soarele i se reflectă în vârfurile blonde, și are pe el o pereche de blugi antici și decolorați. Mă uit cum ridică nu știu ce sac greu, îl învârte pe umeri și-l aruncă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
europene e mai important decât ce ne cere Dumnezeu. Oamenii stabilesc valorile și nu Dumnezeu; oamenii știu ce e bine pentru ei și nu Cel care i-a creat; opinia publică ne fixează ștacheta și nu divinitatea. Ajungând la vârsta adolescenței, niciun tânăr nu se gândește la Dumnezeu, sau mai bine zis la o viață “întru El”. Tinerețea aduce odată cu ea iresponsabilitate, decât responsabilitate, imaturitate, și nu maturitate, răutate, iar nu bunătate. Toate acestea se pot observa la majoritatea tinerilor de
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
de mii de lire; câștigase aproape de zece ori mai mult la Casinò. Într-o familie de patru, procentul de drept al lui Raffi? Nu, nu pentru o jachetă. Asta trebuia să fie, asta era prima spărtură În gheață, Începutul sfârșitului adolescenței. Și odată terminată adolescența, următorul pas pe care avea să-l facă fiul lui era intrarea În bărbăție. Bărbăție. — Ai vreo idee de ce se Întâmplă asta? o Întrebă el. Dacă-i trecu prin gând Paolei să spună că el ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
câștigase aproape de zece ori mai mult la Casinò. Într-o familie de patru, procentul de drept al lui Raffi? Nu, nu pentru o jachetă. Asta trebuia să fie, asta era prima spărtură În gheață, Începutul sfârșitului adolescenței. Și odată terminată adolescența, următorul pas pe care avea să-l facă fiul lui era intrarea În bărbăție. Bărbăție. — Ai vreo idee de ce se Întâmplă asta? o Întrebă el. Dacă-i trecu prin gând Paolei să spună că el ar fi persoana mai potrivită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
care avea să-l facă fiul lui era intrarea În bărbăție. Bărbăție. — Ai vreo idee de ce se Întâmplă asta? o Întrebă el. Dacă-i trecu prin gând Paolei să spună că el ar fi persoana mai potrivită să Înțeleagă fenomenul adolescenței masculine, n-o spuse, ci, În schimb, răspunse: — Signora Pizzutti a stat astăzi de vorbă cu mine pe scări. El Îi aruncă o privire nedumerită, apoi se dumiri. — Mama Sarei. Paola Încuviință din cap. — Mama Sarei. — O, Dumnezeule! Nu! — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a Olimpiadei de Limba și literatura română. Ocupată cu pregătirea, am uitat că afară e iarnă, că bunica mă așteaptă la gura sobei, cu plăcinte, într-un sat din Banat, că prietenii și prietenele viețuiesc într-o eternă frenezie a adolescenței rebele. Când m-am întors de la Iași cu o diplomă, m-au primit cu toții cu și mai multă bucurie. Frumusețea albului era tot acolo, bunica mă aștepta la rându i răbdătoare, iar prietenii adevărați mă invitau să gust din bucuriile
Ţesătura de vise a viitorului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tania Topciov () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_694]
-
buze și firea în lumea ei, creionând un zâmbet de condei pentru oricare suflu al lumii din jur. Vara a fost un apogeu al poeziei, al visării, al zâmbetelor naive de copil încununate de o coroană difuză, din ce în ce mai clară de adolescență mult dorită și visată vârstă. Opt colegi. Opt prieteni de aproape un deceniu, luminoși, vii ca niște stele abia născute din cine știe ce explozie a vreunei galaxii roșii, albastre, albe, verzi, galbene, negre. Noi și lumea! Noi și muntele! Noi și
La un foc de tabără, la apusul unei veri. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
bani lor ce nu ajung, a taxelor prea mari sau a faptului că mama nu mai muncește. E anotimpul ce ar putea fi asociat sfârșitului copilăriei fericite lipsite de griji și incertitudinii, e momentul când pășim pe un tărâm necunoscut: adolescența. Anotimpurile toate, cu vraja lor, reprezintă, fiecare, câte-un sentiment sau o stare a copilăriei. E perioada care trece ca orice moment, căci doar timpul e impasibil, se scurge fără să se mai întoarcă. De aceea, trebuie să te bucuri
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
De ce... ce? întrebă naiv Victor. Ion nu răspunse; probabil nici nu-l auzise. Privea neliniștit vremea prin fereastră, în timp ce pupilele lui se dilatau, iar broboanele de pe sticlă păreau că îngheață formând mici cristale. Își aduse aminte de momentele asemănătoare din adolescența lui, când îl prindeau ploile pe Dealul Florilor. Se ducea acolo zilnic pentru a împleti cunune albe, rozalii, aurii pentru mama lui bol navă; înainte, veneau împreună dis-de-dimineață și plecau când și luna dormita. Își pusese speranța în flori, se
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
că nu vrei, fiindcă dacă faci asta te voi tăia de la porție! Lucia își dădu părul pe spate, aruncă umbrela lângă bordură, se răsuci pe călcâie și începu să alerge. O văzu, surprins, cum se îndepărtează și își spuse că adolescența era foarte departe, iar el cu mult mai bătrân și mai obosit decât ar fi dorit, însă glasul Luciei îi făcu inima să o ia la goană, iar el alergă imediat după ea. - Iubire, ai greșit atunci când ai decis să
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
observație [...]. Priveam cu nesaț colinele somptuos Împodobite de aurul toamnei ce Însoțeau lunga depresiune a Mislei. Șoseaua șerpuitoare Îmi apărea ca o netă și brutală linie de demarcație Între două planuri de existență, complet diferite. Rămâneau În urmă copilăria și adolescența cu umbrele și luminile lor și se deschidea În față hăul Închisorilor comuniste, care avea să ne surpe tinerețea (sau chiar viața) pentru cine știe cât timp și cu ce consecințe. Căutam să mi Înăbuș senzația dureroasă de ruptură și mă căzneam
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
publicațiile „Cuvântul Românesc” din Hamilton-Canada și „Lupta română” din Paris, semnându-se cu pseudonime. La 17 iulie 2001, după 21 de ani și două luni de ședere În S.U.A., se repatriază, stabilindu-se din nou la PiatraNeamț, orașul drag al adolescenței lui. La 30 aprilie 2004, lui Gigore Caraza i s-a decernat titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei Poiana Teiului, spre lauda perpetuă a conducerii acestei localități nemțene, În care laureatul s-a născut, a copilărit și a domiciliat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să-l vindec, mi-l Închipuiam pe Ștefan ieșind din Învelișul lui de marasmă precum un vierme de mătase, neperturbat de trecerea timpului, anulându-și Într-o clipă de luciditate programul de autodistrugere pe care și-l declanșase Încă din adolescență, prin desfrâu și alcool. Apoi plonjam cu gândul În structura ascunsă a lumii aceleia abominabile, atârnată de un fir de paianjen În care trăiam, și cotrobăiam În neant după o cale de izbăvire a sufletului meu păcĂtos, care se lăsase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
poezia : dragostea. Sau, poate, pasiunea - Întunecarea inimii și a minții. Toată viața mea nu făcusem decât un lucru : să sar dintr-o colivie În alta. mai Întâi fuseseră urechile groase cu bordură bună de pupat ale lui Janet. Pe vremea adolescenței mele, un helix gros de ureche era de ajuns pentru a alina aspectul fumuriu al blocurilor din cartier, care Îmi blocau vederea spre Dunăre. Trebuia să fie de ajuns, așa cum pentru mama fuseseră de ajuns păpușile făcute din cârpe. Apoi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Înalt, cu ochi albaștri și privirea deschisă, dar hotărâtă, care ar putea Înmuia și fierul, pe care de Îndată ce Îl privești capeți un sentiment de Încredere. Îmi amintește Într-un fel de Kórösi Csoma, boddisathva-ul din Ardeal care mi-a inspirat adolescența. Traversând lacul, nici măcar nu-mi mai e frică de lupii de ale căror urlete răsună pădurea. Sunt un punct negru În zăpadă, pierdut undeva departe, În nordul canadian, dar stelele sunt atât de aproape. 131 7 Ceva Înfricoșător, cu miros
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
că n-ai Încredere În Dumnezeu și nu-ți pui viața În mâinile lui. De multe ori avem mai multă Încredere În relații efemere cu semeni de-ai noștri decât În puterea lui Dumnezeu. Nu știu cum am ajuns aici... Cândva, În adolescență, visam să ajung În Shambhala, și uite unde am ajuns : pe marginea prăpastiei ! Père Joseph Întinse o mână și luă de pe unul dintre rafturi un dorje tibetan pe care nu Îl observasem până atunci. Am să-ți spun un secret
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
orice alte pietre prețioase. Dorje-ul este simbolul fermității spiritului celui care obține iluminarea. În copilărie, Adi mi-l dăduse pe Domojo ca să nu mă tem de stafii. Acum, Père Joseph Îmi dădea un dorje tibetan, făcând punte peste timp spre adolescența mea, În vremea În care Întrevăzusem pentru prima oară, dincolo de voalul subțire al realității, regatul maiestuos al Shambhalei. Ce Înseamnă de fapt Shambhala ? spuse părintele. Faptul că putem fiecare dintre noi găsi un loc al păcii și al bucuriei pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să-l vindec, mi-l închipuiam pe Ștefan ieșind din învelișul lui de marasmă precum un vierme de mătase, neperturbat de trecerea timpului, anulându-și într-o clipă de luciditate programul de autodistrugere pe care și-l declanșase încă din adolescență, prin desfrâu și alcool. Apoi plonjam cu gândul în structura ascunsă a lumii aceleia abominabile, atârnată de un fir de paianjen în care trăiam, și cotrobăiam în neant după o cale de izbăvire a sufletului meu păcătos, care se lăsase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
poezia : dragostea. Sau, poate, pasiunea - întunecarea inimii și a minții. Toată viața mea nu făcusem decât un lucru : să sar dintr-o colivie în alta. Mai întâi fuseseră urechile groase cu bordură bună de pupat ale lui Janet. Pe vremea adolescenței mele, un helix gros de ureche era de ajuns pentru a alina aspectul fumuriu al blocurilor din cartier, care îmi blocau vederea spre Dunăre. Trebuia să fie de ajuns, așa cum pentru mama fuseseră de ajuns păpușile făcute din cârpe. Apoi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
înalt, cu ochi albaștri și privirea deschisă, dar hotărâtă, care ar putea înmuia și fierul, pe care de îndată ce îl privești capeți un sentiment de încredere. Îmi amintește într-un fel de Kórösi Csoma, boddisathva-ul din Ardeal care mi-a inspirat adolescența. Traversând lacul, nici măcar nu-mi mai e frică de lupii de ale căror urlete răsună pădurea. Sunt un punct negru în zăpadă, pierdut undeva departe, în nordul canadian, dar stelele sunt atât de aproape. Ceva înfricoșător, cu miros de migdale
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
că n-ai încredere în Dumnezeu și nu-ți pui viața în mâinile lui. De multe ori avem mai multă încredere în relații efemere cu semeni de-ai noștri decât în puterea lui Dumnezeu. Nu știu cum am ajuns aici... Cândva, în adolescență, visam să ajung în Shambhala, și uite unde am ajuns : pe marginea prăpastiei ! Père Joseph întinse o mână și luă de pe unul dintre rafturi un dorje tibetan pe care nu îl observasem până atunci. Am să-ți spun un secret
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
orice alte pietre prețioase. Dorje-ul este simbolul fermității spiritului celui care obține iluminarea. În copilărie, Adi mi-l dăduse pe Domojo ca să nu mă tem de stafii. Acum, Père Joseph îmi dădea un dorje tibetan, făcând punte peste timp spre adolescența mea, în vremea în care întrevăzusem pentru prima oară, dincolo de voalul subțire al realității, regatul maiestuos al Shambhalei. Ce înseamnă de fapt Shambhala ? spuse părintele. Faptul că putem fiecare dintre noi găsi un loc al păcii și al bucuriei pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]