35,844 matches
-
i-ar scoate din sărăcie aproape fără voia lor. La muncă sunt foarte leneși și trândavi; ară puțin, seamănă puțin și totuși culeg mult. Nu se îngrijesc să dobândească prin muncă ceea ce ar putea să aibă, ci se mulțumesc să adune în jitnițe numai atât cât le trebuie pentru hrana lor vreme de un an sau, cum au ei obiceiul să zică, până la pâinea cea nouă; de aceea când vine vreun an neroditor sau când o năvălire a vrăjmașului îi împiedică
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
tine. Puișorul nu înțelegea, se tot apropia de ghiocel până când glasul mamei se auzi în toată pădurea. Veni lângă el și îl ciupi de căpșor. Puiul se dădu înapoi rușinat de fapta sa. Gingașul ghiocel rămase acolo. Seara, puii se adunau în jurul lui și el le spunea povești despre pădure, iar dimineața glasul și cântecul păsărilor îi umpleau sufletul de bucurie. A continuat așa până când păsările au plecat dar nu l-au uitat niciodată. Poate și în această primăvară păsările se
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
în jurul lui și el le spunea povești despre pădure, iar dimineața glasul și cântecul păsărilor îi umpleau sufletul de bucurie. A continuat așa până când păsările au plecat dar nu l-au uitat niciodată. Poate și în această primăvară păsările se adună în poiană sa asculte poveștile spuse de ghiocel. ȘCOALĂ DRAGĂ, BUN RĂMAS! Se apropie sfârșitul școlii, unii copii se gândesc la vacanță, dar eu nu mă gândesc la aceste lucruri. Mă gândesc la clipele petrecute în ceilalți ani. Cum în
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
prima dată în curtea școlii, speriată și curioasă. Nu știam ce mă așteaptă. Nu știam ce este cu acea clădire mare și ce așteaptă toți acei copii acolo. Deodată, o voce blândă a început să ne strige pentru a ne aduna într-o sală de clasă. Ne-am așezat în bănci și ne uitam cu curiozitate la doamna învățătoare, doamna care ne privea cu blândețe și care timp de patru ani urma să țină locul mamei, dar la școală. A început
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
sunt luminate de milioane de stele. În grădini se coc cireșele, caisele și piersicile; în păduri apar fragii și murele. Lanurile de grâu, galben-aurii, se înconvoaie sub greutatea spicelor. Pe câmp oamenii cosesc fânul, îl strâng cu greblele și îl adună în căpițe. Vara este anotimpul vacanței. Școlarii merg în excursii și tabere la munte sau la mare. Copiii au mai mult timp să se joace, să citească și să se odihnească. Îmi place acest anotimp pentru că este multă culoare în jurul
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Dan Iacob Plin de merite, și totuși în chip poetic, locuiește Omul pe acest pământ. Holderlin Treapta I Presimți legea în real? Hai să facem un gard împrejurul lumii, un gard peste care să nu poată sări nici măcar gândurile noastre adunate din roua dimineții, înainte de răsăritul soarelui, când se aburcă spre albastru, cocoșul pământului. Desigur, totul nu este decât o imagine deformată... Dar cum nu avem, încă, acces la imaginea dintâi, Trebuie să ne mulțumim cu aceste reflexe... Nu e vorba
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
sunt vis și nu mai sunt poveste, mi-e sufletu-nsetat de toate aceste: Odihnă, liniștire, împăcare. 30 noiembrie 1982 Treapta a V-a Rostesc, iubire Rostesc iubire și nu știu pe ce anume-am pus cuvântul. Nu știu care simțiri s-adun și să le spun acum iubire. Că suntem buni? Da, suntem buni. Ne respectăm, frumoși din fire, ne așteptăm, pe cap cununi să ne-așezăm mireasă, mire... Să-ți pun inelul - legământ, în semn de veșnică unire. Ce caldă-mi
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
oraș, nu? Da, din oraș. Ea s-a mai gândit câteva clipe, simțeam că ar fi vrut să mă întrebe mai multe, însă a spus într-o doară: A început ședința înăuntru? A început, din câte am văzut eu... Erau adunați. Eu-s Hoinarul, m-am prezentat văzând că se uita atentă la mine, și ea mi-a spus numele ei, cu o oarecare sfială, fără să-și piardă însă zâmbetul: Iasomia. Nu știu de ce, în acel moment nu m-am
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
un efort permanent să rezist atracției, să n-o observ cu fascinație absolută. M-am plimbat și eu pe drum, am ridicat din umeri nepăsător, e mai bine pe jos. Și am așteptat concluzia discuției lor, pentru că de aceea se adunaseră acolo, în acea dimineață. Expediția va avea loc a doua zi după ce se oprește ploaia, ca să aibă timp pământul de pe cărările din păduri să se usuce, altfel nu veți avea cum să ajungeți la vreun rezultat și n-o să găsiți
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nu o întrebasem dacă ar fi vrut sau nu să participe la expediție, pentru că trebuia să decidă ea însăși, așa că acum mergeam doar noi pe cărarea din crâng. Ghidușa era prima, o pornise repede înainte, iar Portocala se apucase să adune un buchet de flori sălbatice, oprindu-se din loc în loc pentru a mai culege câte una. Ghidușa a aruncat o privire în urmă și a văzut-o cu florile în mână. S-a încruntat la ea: Nu mai culege florile-acelea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
te-ai gândit deloc?... Ce-ți pasă ție, ia vezi-ți de drum, i-a răspuns Portocala netulburată, fără să-i dea atenție, senină și ocupându-se cu alegerea altor flori de pe marginea cărării. Hoinarule, spune-i să nu mai adune flori! mi a zis Ghidușa privind spre mine ca și cum eu aveam putere de decizie incontestabilă. Ne încetinește și o să fie seară până ajungem la pădure! Lasă florile, Portocală! i-am zis eu, dar cealaltă a răspuns cu îndrăzneala-i caracteristică
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
cu acea fântână, însă ea a ajuns deja într-o clipă lângă cumpănă și a apucat lanțul găleții, coborând-o în adânc. Portocala s-a dus și ea la fântână și a pus florile în jgheabul de lemn unde se adunase apă de la ploaie, și de unde beau animalele pădurii, probabil. Soarele se reflecta în apa gălbuie din jgheab și în mușchiul verzui care crescuse pe pereții acestuia. M-am apropiat și eu de fântână. Părea o fântână ca oricare alta, deși
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
și am lăsat rucsacul jos, apoi m-am rezemat și eu de tei, lângă ea, privind poienița, acum calmul și liniștea cu care ne întâmpinase Iasomia mi se transmisese și mie, era o libertate nesfârșită în acea poiană, ca și cum natura adunase acolo acel ceva ce însemna esențialul, viața însăși... De unde ne aflam noi se vedeau toate dealurile din jur, împădurite, întinzându-se spre orizont ca o mare nesfârșită. Uite, se vede Valea Verde de-aici, mi-a spus Iasomia, ghicindu-mi
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
de pod. Hai că te iau eu cu mine, i-am zis și am luat-o pe sus. Pentru câteva clipe, am privit la râul din vale, însă nu m-am oprit. Ajunși pe malul celălalt, lângă Iasomia, ne-am adunat cu toții, pentru a decide încotro aveam să mergem mai departe. În acel moment, podul s-a desprins singur din toate încheieturile și buștenii din care era făcut s-au rostogolit în vale... Am rămas cu ochii la frânghiiile care se
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
zis. Să nu plecați fără noi. Nu plecăm nicăieri, ne găsiți tot aici, i-am asigurat eu și am privit întreaga poiană... Iasomia dispăruse deja printre pomi, uitându-se după acea plantă. Hamsterii au pornit și ei în altă direcție, adunând crengi. Portocala s-a întins în iarbă, părând să adoarmă nestingherită. Ghidușa a venit lângă mine, nehotărâtă, și m-a luat de mână, căutând parcă un fel de siguranță și protecție. Și, eventual, răspunsuri la întrebări. Și acum, ce facem
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
După cotitura cărării, dincolo de lanul de grâu, era o fântână cu capac de lemn. Ne-am umplut sticlele și ne-am răcorit, turnându-ne apă în cap. Era răcoroasă și limpede, în acel câmp pustiu, deși părea că acolo se adunaseră toate minunățiile acelui tărâm, și nu le vedeam noi în adevărata lor înfățișare. Scoțând apă cu găleata, am găsit în ea un solz auriu... strălucea misterios, aproape ireal... mi-am amintit că mai văzusem asemenea apariții în drumul până acolo
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Mihai Marghilonean. . Aceștia au activat atât în localitățile din Gorj cât și din țară, contribuind la revoluția de la 1848 1849. Ion Gherasim Gorjeanu, născut la 31 Iulie 1800 în Bengestii Gorjului, revoluția l-a găsit director la Ploiești, atunci a adunat învățători din satele județene și le-a explicat sensul și sarcinile revoluției, a făcut și propaganda revoluționară în provincie iar pentru aceste fapte a fost arestat și închis 8 luni, comisia de anchetă precizând că a fost “tare aplecat și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a fost arestat și închis 8 luni, comisia de anchetă precizând că a fost “tare aplecat și răspânditor de idei revoluționare” . C.Stanciovici funcționar ca profesor la Școala Ionascului din Slatina a raportat Departamentului Instrucțiunii Publice că nu a putut aduna învățătorii la școala normală din oraș, din cauza holerei, dar ca prin subrevizorii de plasa le-a comunicat acestora o intensă deslușire asupra cauzei sacre a patriei și a Proclamației liberatoare dar a mers și prin satele județului pentru aceleași sfătuiri
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
ca spital, vesela, scaunele, biroul, aparatele de gimnastică, aparatele de stiinte fizicochimice, tablourile de științe naturale, muzeul mineral și arheologic, obiectele și figurinele geometrice pentru desen, toate au fost devastate și n-au mai rămas decât resturi ce s-au adunat târziu încoace după revenirea populației în oraș din refugiu.” Aceste distrugeri au creat o situație dificilă în învățământul gimnazial. Primarul din Târgu Jiu, a făcut repetate demersuri către autoritățile militare pentru redeschiderea gimnaziului care au fost aprobate la 1 august
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
apreciată de Ministerul Instrucțiunii Publice iar acestora li sa conferit medalia “Răsplata Muncii pentru învățământul primar”. Printre aceștia se numără și Al. Stefulescu pentru activitatea amplă desfășurată pe tărâmul școlii dar și pentru preocuparea pentru istoria locurilor natale, de a aduna material necesar în vederea întocmirii unei istorii a orașului Târgu Jiu dar și a Gorjului. Acesta este și unul dintre inițiatorii Muzeului Judetan Gorj, primul muzeu regional din țară care s-a înființat în anul 1894.Începutul acestui muzeu a fost
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu diametrul de 35-40 centimetri. În centrul cercului sunt așezate pietricele. La semnalul conducătorului, fiecare jucător aleargă spre centrul cercului pentru a lua pietricele și a le depune în cercul său. Jocul se continuă astfel până când toate pietricelele au fost adunate. Câștigă jucătorul care a reușit să adune mai multe pietre. Reguli De fiecare dată nu se culege decât o pietricică. Nu este voie ca jucătorii să se îmbrâncească. 11.Câinele și pisica Materiale - 2 batiste, două mingi. Elevii stau în
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
cercului sunt așezate pietricele. La semnalul conducătorului, fiecare jucător aleargă spre centrul cercului pentru a lua pietricele și a le depune în cercul său. Jocul se continuă astfel până când toate pietricelele au fost adunate. Câștigă jucătorul care a reușit să adune mai multe pietre. Reguli De fiecare dată nu se culege decât o pietricică. Nu este voie ca jucătorii să se îmbrâncească. 11.Câinele și pisica Materiale - 2 batiste, două mingi. Elevii stau în cerc cu fața spre interior. Copiii stau
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și nelimitat. Prin urmare, cei care trebuiau să alcătuiască registrele adunau membrii satelor și îi înscriau în registru (Stahl, Serafim, 1939, p. 9). După cum am arătat mai sus, principala condiție pentru ca o regulă să fie respectată este ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către membrii comunității. Regulile informale, existente
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apariția contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole să reprezinte sursa unor conflicte puternice. Pe de o parte, vânzarea și cumpărarea liberă de produse nu reprezentau practici obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de altă parte, neguțătorii și cei care adunau birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
amorțit, cristale mate și moi, până ce visul ne varsă în alt răsărit. pietrele noaptea visez că pietrele mele se mișcă în somn, dimineața le găsesc răvășite, ca și cum o muzică, doar de ele auzită, le scoate din minți, le agită. le adun, le vorbesc, le rânduiesc, neliniștită să aflu că noaptea își depune în ele ouăle ei fermecate. indiferente în ochi mă privesc, tot așteptând să fie însărcinate. pietre nebune, le spun, cerbul nopții nu pe voi vă caută, vă nimeresc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]