94,417 matches
-
discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
lucrări executate în regie proprie în cadrul unui contract de finanțare POIM. Luând în considerare faptul că declanșarea crizei pe piața construcțiilor are un caracter imprevizibil și este considerată o cauză care nu depinde de acțiunea părților contractuale, dar care afectează în mod semnificativ implementarea proiectelor de infrastructură, dar și a celor de furnizare echipamente, consecința fiind blocarea implementării proiectelor și afectarea serioasă a indicatorilor pentru programe operaționale/naționale finanțate din fonduri, inclusiv în domeniul Afaceri interne, denumite în continuare programe naționale
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 109 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257544]
-
conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. (5) Pentru neregulile identificate în cadrul contractelor de implementare, încheiate în condițiile alin. (1), notificările și titlurile de creanță se emit pe numele autorității publice locale care a efectuat cheltuielile afectate de nereguli. ... Articolul XII La articolul 2 alineatul (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale și corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 109 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257544]
-
veritabilă abrogare, urmată de adoptarea unei noi soluții legislative. În acest context, se susține că soluția legislativă reglementată de art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, ca urmare a modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, este afectată în mod neechivoc de vicii de neconstituționalitate extrinsecă, prin încălcarea art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. ... 18. Cu privire la cuprinsul normativ intrinsec al reglementării criticate, se susține că dispozițiile art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
delegării legislative prin modificarea unor dispoziții dintr-o lege prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu suporte amânare, și a încălcat condiția ca prin dispozițiile din ordonanță să nu fie afectate drepturile fundamentale prevăzute de Constituție. ... 33. În acest context, referitor la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, în componenta referitoare la condițiile și la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, în jurisprudența sa, exemplu
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
condiționalităților ex-ante prevăzute în cuprinsul său, poate conduce la afectarea finanțării din fonduri structurale în cadrul programelor europene finanțate din fonduri europene alocate în exercițiul financiar 2014-2020 a unor proiecte de interes public și la corecții financiare, fiind astfel afectată în mod semnificativ îndeplinirea obiectivelor de absorbție a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltării economiei naționale. ... 35. În acest context, ținând cont de aceste precizări, precum și de jurisprudența sa, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
ca urmare a modificării art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, prin Decizia nr. 827 din 17 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 21-25, Curtea a constatat că reglementarea mai sus menționată nu afectează dreptul consacrat prin art. 21 din Constituție. Așa fiind, având în vedere că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 nu au fost afectate drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, Curtea constată ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate extrinsecă privind
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
17 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 21-25, Curtea a constatat că reglementarea mai sus menționată nu afectează dreptul consacrat prin art. 21 din Constituție. Așa fiind, având în vedere că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 nu au fost afectate drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, Curtea constată ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea dispozițiilor art. 61 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 37. Din perspectiva criticilor de neconstituționalitate intrinsecă formulate, referitor la pretinsa încălcare a
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
politica legislativă fiscală (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 626 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, paragraful 19). De asemenea, acest aspect nu este de natură a afecta accesul liber la justiție, ca drept fundamental, deoarece, astfel cum instanța de contencios constituțional a statuat prin numeroase decizii, spre exemplu, Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
reziliente a economiei", prioritatea de investiții "Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și consecințelor sale sociale și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei", obiectiv specific "Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19", acțiunea 4.1.1 "Investiții în activități productive din Programul operațional Competitivitate 2014-2020" EMITENT MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 11 august 2022 Având în vedere: – prevederile Programului operațional Competitivitate 2014-2020, aprobat
ORDIN nr. 1.981 din 4 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258398]
-
reziliente a economiei“, prioritatea de investiții „Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și consecințelor sale sociale și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei“, obiectiv specific „Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19“, acțiunea 4.1.1 „Investiții în activități productive, din Programul operațional Competitivitate 2014-2020“, al cărei conținut este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Schema este finanțată din fonduri externe nerambursabile asigurate din
ORDIN nr. 1.981 din 4 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258398]
-
reziliente a economiei", prioritatea de investiții "Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și consecințelor sale sociale și pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei", obiectiv specific "Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19", acțiunea 4.1.1 "Investiții în activități productive din Programul operațional Competitivitate 2014-2020"
ORDIN nr. 1.981 din 4 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258398]
-
unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare, luând act de evoluția situației avocaților a căror activitate nu mai poate fi realizată pe perioada instituirii stării de urgență, afectând veniturile acestora, având în vedere faptul că unele persoane realizează venituri din mai multe surse, care prin întreruperea activității pot conduce la acordarea de drepturi multiple de aceeași natură, ținând cont de faptul că neluarea unor măsuri urgente, cu caracter
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată, care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia, în condițiile în care creditorul decide să demareze
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
7 din 11 februarie 2019, potrivit căruia: „De asemenea, instanța de contencios constituțional a constatat că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice afectează art. 124 și art. 126 din Constituție, precum și principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece, printr-un act normativ emis de
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
În ansamblu, sectorul locuințelor din România înregistrează inegalități semnificative și provocări importante în asigurarea accesului la locuințe în contextul dezechilibrelor înregistrate între cererea și oferta de locuințe pe piața liberă. Toate aglomerările urbane includ insule de sărăcie, comunități segregate spațial afectate de deprivare de locuire, ocupare a forței de muncă scăzută și nivel de educație redus. Lipsa condițiilor de locuire adecvate este strâns legată de gospodăriile sărace care trăiesc în condiții precare și care sunt împovărate de cheltuielile pentru locuință. Grupurile
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
politicile de eliminare a fenomenului persoanelor fără adăpost pot avea succes printr-o abordare locală sau regională, este necesar și un impuls european astfel încât, acest fenomen să fie eliminat la nivelul UE până în 2030. În plus, sărăcia energetică afectează aproape 34 de milioane de europeni care nu își pot permite să-și încălzească locuințele, ceea ce indică lipsa accesului la locuințe de calitate la prețuri accesibile pentru multe familii. Se apreciază că implementarea Pactului Ecologic European, prin Inițiativa Valul
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
dar și locatorii, o mare parte a chiriilor sunt informale. Astfel, o parte semnificativă a pieței de închiriere este o sursă de evaziune fiscală și speculație în detrimentul statului și al chiriașilor. Piața închirierii locuințelor a fost direct și imediat afectată de pandemia de Coronavirus, acest lucru fiind resimțit în special în marile orașe centre universitare. În același timp, având în vedere că majoritatea pieței de închiriere a locuințelor nu este la vedere, impactul general asupra acesteia nu poate fi aproximat
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
populația declarată persoană fără adăpost fiind localizată în capitală. Aceleași date de recensământ indică faptul că această categorie vulnerabilă se concentrează majoritar în orașe reședință de județ (peste 85%), fenomenul fiind mai pregnant în rândul persoanelor de sex masculin și afectând în special adulții de vârstă activă (între 25 și 64 de ani). Aceleași date de recensământ (2011) indicau faptul că 1 din 10 persoane erau copii. Principalele provocări Provocările identificate în această secțiune se reflectă în viziunea Strategiei Naționale a
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
rurale populația este mai săracă, valorile suprafeței locuibile sunt superioare, comparativ cu cele din mediul urban. În ansamblu, sectorul locuințelor din România înregistrează inegalități puternice și deprivare severă. Toate aglomerările urbane prezintă insule ale sărăciei, comunități segregate spațial ce sunt afectate de lipsa de locuințe, un nivel scăzut al ocupării forței de muncă și al accesului la educație. În zone unde nu este reglementată funcțiunea de locuire, conform documentațiilor urbanistice în vigoare, gradul de informalitate al locuirii a crescut. Grupurile cu
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
de vedere teritorial. Zonele marginalizate nu sunt monitorizate cu periodicitate prin raportări statistice în ceea ce privește calitatea locuirii și implicit a vieții, nivelul de venituri și gradul de dezvoltare în diferite zone din interiorul unităților administrativ-teritoriale. Una dintre categoriile afectate de lipsa de locuințe este reprezentată de persoanele de etnie romă, ca urmare a participării mai scăzute la educație, discriminării și ocupării reduse. Factorii istorici (adică sedentarizarea forțată începând cu anii ‘50) au generat apariția fenomenului așezărilor informale. Locuitorii acestor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
de locuințe este reprezentată de persoanele de etnie romă, ca urmare a participării mai scăzute la educație, discriminării și ocupării reduse. Factorii istorici (adică sedentarizarea forțată începând cu anii ‘50) au generat apariția fenomenului așezărilor informale. Locuitorii acestor așezări sunt afectați de nesiguranța locuirii, în absența titlurilor de proprietate sau a formelor legale de ocupare, a accesului scăzut la serviciile și utilitățile publice, iar sănătatea și siguranța acestora sunt adesea expuse riscului de privare severă și de apariție a fenomenului persoanelor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
o parte mai mare din veniturile lor pe locuință (în medie, 43,7% din venitul gospodăriei este cheltuit doar pentru utilități). Observatorul European al Locuințelor Sociale a raportat în 2021 32 că persoanele cu venituri mici au fost cel mai mult afectate de costul locuirii. Aceste costuri reprezentau 35% din veniturile celor cu risc de sărăcie. Situația variază semnificativ între țări, de la țări peste sau apropiate de media UE, cum ar fi România, la țări în care costurile de locuire au
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
tinerilor care au o mai mare nevoie. Corelarea ineficientă a politicilor din domeniul locuirii cu politicile de planificare spațială Locuințele, ca domeniu politic, sunt legate intrinsec de politicile de planificare urbană și de gestionare a terenurilor . Deficiențele acestora din urmă afectează rezultatele în domeniul locuințelor. Sistemul de planificare urbană și teritorială nu a anticipat și nu a abordat suficient nevoile de locuințe și extinderea urbană la periferia orașului. De multe ori, deoarece extinderea s-a făcut dincolo de granițele administrative ale
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
un fond de locuințe învechit, a cărui degradare este accentuată de întreținerea deficitară și de riscurile naturale. România este o țară expusă riscurilor multiple, care se confruntă totodată cu presiunile determinate de schimbările climatice. În același timp, declinul demografic pronunțat afectează dinamica piețelor imobiliare, atât în zonele urbane în declin, 41 „Sectorul locuințelor în România, Către o Strategie Națională în materie de Locuire”, Banca Mondială, 2015. 42 Potrivit Legii Funciare nr. 18/1991. 43 Ibid 44 „Sectorul locuințelor în România, Către o
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]