6,858 matches
-
mai și îmbuteliase mii de pet-uri cu apă chioară. Dar asta nu-i potolește, pe creștinii deveniți deodată niște fiare. Cu ochii injectați, fixați pe butoiul cu pricina și pe mâinile celor care împart pet-urile cu apă, se agită, se îmbrâncesc, își dau coate direct în gură sau în spină, își bagă reciproc degetele în ochi, se înjură, chiar și de cele sfinte, babele leșină, moșii hăulesc victorioși când apucă un pet cu apă, mai ceva decât la un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Țațe piesă pierdea jumătate din frumusețe. În Preface and Notes a ediției din 1765 scria: "Tragedia lui Lear este pe bună dreptate celebra printre dramele lui Shakespeare. Nu există piesă care să mențină atenția atît de puternic fixată, care să agite atît de mult pasiunile și să-mi stîrnească atît de mult curiozitatea". 1753-1754 Articolele lui Joseph Warton din The Adventures comentau piesă astfel: subiectul secundar distruge unitatea piesei; orbirea nu trebuie prezentată pe scena; cruzimea fiicelor e nenaturala. Se subliniază
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a reason for it? Wherefrom comes its legitimacy? A simple appeal to psychoanalysis should shed light, at least partially, on the way repetition tunes itself. Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romance, says Marthe Robert. Sure enough, the issue does not boil down to a psychological 'complex', triggering the formation of literary works, but to a method that might lead to objectification of psychic functions. What
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prose achievement. Keywords: creativity, cyclic novel, erotic psychology, involuntary memory, voluntary memory Résumé La création de maturité de E. Lovinescu comprend plusieurs séries de romans publiées entre 1932 et 1937 (Bizu, Firu'n patru, Mite, Bălăuca, Diana, Mili). Il s'agit de grandes narrations, à plusieurs centaines de pages chacune, groupées en deux cycles ; mais, malgré les apparences, ce n'est pas un modèle épique qui détermine leur " forme ". Ces romans que le critique écrit sans répit pendant cinq ans, comme
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ses valeurs centrales. Qu'est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle sa légitimité ? Un recours à la psychanalyse éclaircit au moins en partie ses enjeux : " Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romancé " (Marthe Robert). Bien entendu, il n'est pas question d'un " complexe " qui préside à la formation des œuvres, sinon de la possibilité d'objectivation des fonctions psychiques. Ce qui se répète dans la prose
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
parties du corps de personnes de l'autre sexe et surtout sur certaines formes de ces parties du corps, peut devenir d'une grande importance psycho-sexuelle. Qui plus est, cette force d'attraction particulière pour certaines formes et certaines qualités agit sur beaucoup d'hommes et même sur la plupart; elle peut être considérée comme le vrai principe de l'individualisation en amour". (http://www.gutenberg.org/). 143 Krafft-Ebing, Psychopathia sexualis (avec recherches spéciales sur l'inversion sexuelle), loc. cit.: "Cette
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
et Alexandru Bădărău. Outre ces personnalités qui ont fréquenté la scène politique au niveau național, șont aussi retenues plusieurs figures qui se șont imposées au niveau local (des députés, des sénateurs, des maires des villes de province, etc.). Îl s'agit des conservateurs Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de Brăila, des députés conservateurs de Craiova, Ullyse Boldescu (qui a été également maire de cette ville), de l'édile de Târgu Jiu (1905) Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) ou des
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
leur accordaient diverses sommes d'argent, pour qu'ils puissent dépasser la crise. De même, une nouvelle forme de soutien s'est mise en place au début du XXe siècle, et qui est moins étudiée jusqu'à présent. Îl s'agit du soi-disant " l'échange avantageux " / " l'échange favorable " ou " l'échange de faveur ". Le gouvernement allouait des sommes assez importantes pour subventionner un échange beaucoup plus avantageux que sur le marché libre. Cette facilité était destinée aux étudiants inscrits dans
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
d'informations disparates, à travers un effort de mobiliser des sources et variées pour reconstituer des histoires personnelles. Leș jeunes qui font l'objet d'une étude de cas témoignent des soucis et des préoccupations des gens ordinaires. Îl s'agit de quatre personnages, significatifs, selon l'auteur, pour une histoire des menus destins. Deux des personnages retenus apparaissent dans leș documents administratifs, dans la presse ou dans leș ouvrages de mémoires et souvenirs de la première pârtie du XXe siècle. Îl
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
quatre personnages, significatifs, selon l'auteur, pour une histoire des menus destins. Deux des personnages retenus apparaissent dans leș documents administratifs, dans la presse ou dans leș ouvrages de mémoires et souvenirs de la première pârtie du XXe siècle. Îl s'agit de Victor Eminescu, le neveu du renommé poète roumain, le fils de Matei Eminescu et de Mathilda Ilian de Brăila, envoyé par să mère à Bruxelles pour préparer, avec un professeur belge (Garsou), l'admission à la Faculté de Droit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
acest fenomen. Și nici tu nu te bucuri prea mult. Întrebarea este: ce mai rămâne? La nivelul culturii academice, lucrurile stau cam tot așa. Ce sentiment ai la schimburile academice internaționale? Să-ți spun o poveste simplă. Comisia Europeană se agită de foarte mulți ani, dar din ce în ce mai neputincios, pentru a concura cercetarea științifică americană. Pentru fiecare Premiu Nobel care merge în Europa, șapte merg în Statele Unite, iar fenomenu-l de brain drain "fuga creierelor" afectează nu doar Europa de Est, ci și Europa de Vest (specialiștii
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mamă! Nu e pâine! / Mi-e foame și să știi că am să mor/ Mai rabdă, puiul mamei, până mâine/ Că mâine scoatem plugul la ogor!" Ca la un semnal, toți din sală au început să ofteze și să se agite. Bidaru însă continuă: "Mi-e foame, dragă mamă. Nu e pâine! De amar de vreme m-ai tot amânat/ Mai rabdă, puiul mamei până mâine/ Că mâine vom ieși la semănat!". Din ochii ascultătorilor au început să cadă picuri, din ce în ce mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
spre locul dureros și... sânge; mult sânge. Într-o ultimă zvâcnire, dihania îl atinse din greșeală cu coada acoperită de solzi ascuțiți: "Sunt un Grimaldi, un Grimaldi veritabil". Tata, trezește-te! Am ajuns la destinație! Ai dormit profund. Ce te agitai așa? cred că ai visat ceva urât. Nu, n-am visat nimic. Totul a fost pură realitate. * * * O masă de aer potrivit de caldă, chiar ademenitoare, sub un cer senin, fără urme de nori, presărat cu stele ca în mijlocul lunii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ceva mai înalte și mai comode, parcă decupate din blocurile de gheață dislocate din Muntele Sacru pe lângă care trecuse ceva mai înainte niște căpetenii, îmbrăcate total diferit unele de altele, ce-i păreau cunoscute, deși nu le văzuse niciodată, se agitau întruna și nu se opreau din vorbit. Supărat la culme, deoarece își lăsase familia fără sprijin, mânios pe faptul că nici nu știa unde se află, îi venea să urle din toți rărunchii, cu gândul că poate îl va auzi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gât nu hamuri ci eșarfe. Dar cei din stânga? Sunt în opoziție, au castroanele mai mici și poartă și ei la gât eșarfe însă de altă culoare. Sunt nervoși pentru că vor să pună mâna pe castroanele cele mari. Dar spiritele acelea agitate cu pumnii strânși din fruntea fiecărui grup, ce vorbesc fără întrerupere în cornul acela uriaș, ce mai vor? Nu-i corn, bădie Costache; e portavoce electronică. Vorbesc prin ea ca să auzim toți ce spune. Mai bine privește-i mai atent
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sfârșit, i-am mulțumit pentru primirea făcută și după ce ne-a condus până la poartă, ne-am luat rămas bun. Pe când autobuzul era gata de pornire, numai ce-l văd pe moș Buraga cu un sul de documente pe care-l agita prin aer. S-a apropiat de geam și i-a spus mamei: Să știi Marie că suntem rude! Nicu Buraga toată noaptea, chiar a mâncat ceva dar că acum... Mama nu mai vorbea, avea mâinile și picioarele foarte reci, era
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
organizarea unor alegeri libere. Pînă la sfîrșitul lunii noiembrie, în cele două țări s-au desfășurat alegeri libere și Statele Unite au recunoscut ambele guverne 290. Însă situația din România nu era atît de ușor de rezolvat. Bucureștiul continua să fie agitat. Pe 8 noiembrie se sărbătorea ziua onomastică a regelui. Partidele Național-Țărănesc și Național-Liberal ceruseră permisiunea de a organiza o manifestație publică, pentru a-l aclama pe rege. Guvernul Groza a acceptat și mulțimea s-a adunat, pe data de opt.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
op. cit., p. 41. cf. și A. Marino, op. cit., p. 329. 45Cf. Adrian Marino, Clasic și modern, în Clasicism, baroc, romantism, Editura Dacia, Cluj, 1971, p.190. 46 Fénelon, Lettre à l`Academie, Classiques Larousse, Paris, 1934, p. 67. ("Il s'agit d'une matière où chacun peut suivre en liberté son goût et ses idées. Cette émulation peut être utile aux lettres.") 47 Basil Munteanu, op. cit, p. 335. 48 Philippe van Tieghem, Cearta celor vechi cu cei moderni, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
asemeni așezăminte să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșetorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială. (Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii.) Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a fost elogiat, bombastic, de presa timpului. Astfel, "Gazeta de Moldavia", nr. 5/9 iulie 1853, publică traducerea poeziei (original în franceză) a lui P. Maire, "A.S.A.S. Le Prince Grégoire Ghyca à
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a format în tinerețe a întărit această concepție materialistă. Ne explicăm deci viziunea biochimică și fiziologică cu care a abordat profesorul Ballif studiul bolilor psihice, lucru care rezultă din întreaga sa activitate științifică. Într-o vreme când psihiatria a fost agitată de unele curente excesiv de psihologizante, optica profesorului Ballif a rămas medicală, biologică. Trebuie subliniat însă că în cadrul Școlii de la Socola nu s-a negat niciodată importanța factorului psihologic; dimpotrivă, s-a conferit fenomenului psihologic un înțeles mai larg, mai științific
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu cât ne iubim mai mult patria și poporul, cu atâta vom trebui să ne înarmăm mintea cu o rece nepărtinire și să surescităm cugetarea, căci ușor s-ar putea să falsificăm vederea acestei călăuze destul de credincioase și să [ne] agităm cu vehemență prin întuneric, în luptă cu fantasme. Inimă foarte caldă și minte foarte rece (s.n.) se cer de la un patriot chemat să îndrepteze poporul său, și fanatismul iubirei patriei, cel mai aprig fanatism, nu oprește defel ca creierul să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
se vede nevoit să plece din nou pe la Berlin, Paris și Londra, consemnează Eminescu pe 25 februarie 1877. Ignatiev încearcă o ultimă viclenie: Rusia se va dezarma, dar cu condiția abrogării tratatului de la Paris, care privea Basarabia 52. Petersburgul se agită că puterile europene întârzie cu cerința Rusiei. Țarul amintește răspicat, prin intermediul contelui Piotr Andrunici Șuvalov, că nu există decât două soluții în chestiunea Orientului: ori eliminarea tratatului de la Paris, ori menținerea lui, promisă Turciei, deși "Poarta au respins hotărârile conferenței
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
răstiți ori concesivi, o lume frământată cu miturile și filozofia ei practică motive de minuțioasă evocare veristă. Până și clipele de duioșie par aspre. Față de taciturnii sadovenieni, jeluitori și misterioși, ruralii lui Sorescu, volubili, de o mobilitate fără tihnă, se agită neîmpăcați ca Moromeții lui Marin Preda. "Nouă, muntenilor observa prozatorul -, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile"! Totodată, la dunărenii aceștia cu nerv regăsim psihisme ale meridionalilor lui Verga. În microcomunitatea de "La Lilieci", politica bunăoară e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pregătesc temeinic temele, participă activ și cu mult interes la lecții. Clasa de elevi a unui bun învățător oferă, în timpul lecțiilor imaginea unui stup de albine. Fiecare copil muncește sârguincios, iar la fiecare întrebare se ridică o pădure de mâini agitându se, care exprimă dorința fiecărui copil de a răspunde. Mobilurile sau motivele potențează energetic și afectiv activitatea de învățare (ca de altfel orice activitate umană) și se dobândesc prin educație. Îmi vine în minte un exemplu. O mamă își duce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
nu numai lipsurile, dar și ceea ce este bun, realizările lor. Procedând în felul acesta, oamenii capătă încredere în obiectivitatea directorului, în bunele sale intenții și îl prețuiesc mai mult. Directorul trebuie să acționeze cu calm. Un director bun nu se agită permanent, nu irită oamenii, evită conflictele și își menține calmul chiar în momentele de mare tensiune. Agitația excesivă, tonul ridicat, soluțiile și măsurile pripite creează o atmosferă încordată, obositoare, atmosferă care se răsfrânge negativ și asupra elevilor. Nu rareori putem
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]