3,907 matches
-
deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În partea de vest a Suliței, pe marginea iazului Dracșani, din cauza apei freatice, se înregistrează deplasări de teren spre vatra iazului. Economia comunei Sulița are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt: porumbul, grâul, orzoaica, sfecla furajeră, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartofi, fasole, etc. În categoria activităților de ordin secundar se înscriu cele comerciale sau din sfera serviciilor. Dotările publice existente pe raza comunei, destinate activităților
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului. În 1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comunei Hoghiz
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
intensificat și mai mult exploatarea țăranilor din satele comunei Todireni: de pildă, țăranii din satele Cernești și Iurești erau iobagi pe moșia arendașului Codrescu. Intensificarea exploatării țăranilor se accentuează și mai mult ca urmare a pătrunderii capitalismului în agricultură. Reforma agrară din anul 1864 s-a răsfrânt negativ asupra situației țăranilor, constituind în același timp un factor de ascuțire a relațiilor dintre moșieri și țărani. În Moldova existau 1792 proprietăți între 100ha - peste 5000ha. Ca urmare a exploatării nemiloase a țăranilor
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
crearea acestei obști, printre primele din țară dar va intra curând sub conducerea totală a chiaburimii. Acest lucru va duce la sărăcirea și mai mult a țăranilor, în același timp chiaburii din satele comunei se vor înmulți și îmbogăți. Reforma agrară din iulie 1921 nu schimbă cu aproape nimic situația țăranilor din Todireni, mai mult, nici nu se terminase lucrările de împroprietărire și o parte din țărani au fost nevoiți să vândă parțial sau total lotul de pământ primit, motivul fiind
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
înrăutățire a situației țăranilor. Și aceasta în condițiile în care suprafața comunei era la sfârșitul secolului al XIX-lea de 9000 ha din care numai cca. 660 ha proprietatea sătenilor, iar restul de 8340 ha fiind ale boierului Cavadia. Reforma agrară din 1921, prin importantele ei consecințe asupra situației generale a țărănimii și asupra marii proprietăți, a marcat un moment de cotitură în dezvoltarea României interbelice. A creat relații noi, ce au contribuit la progresul agriculturii și a economiei naționale în
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
proprietăți, a marcat un moment de cotitură în dezvoltarea României interbelice. A creat relații noi, ce au contribuit la progresul agriculturii și a economiei naționale în general. Organele de expropriere și împroprietărire au avut un rol important în înfăptuirea legislației agrare. Exproprierea urmărea trei obiective: să dea țăranului pământ de arătură, să dea pășune pentru vite, să facă școli de agricultură, ferme model, prin care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de 100 ha. Un număr mare de documente se referă la împroprietărire, care a fost o acțiune poate chiar mai complexă decât exproprierea. Legile agrare stabileau pentru vechiul regat următoarele categorii de împroprietărire: mobilizații din 1916-1918, mobilizații din campania 1913, văduvele de război, agricultori lipsiți de pământ sau proprietari cu terenuri mai mici de cinci hectare, orfani de război. Din procesul verbal încheiat la 30
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
la 1830. Celelalte sate sunt menționate: la 1835 - Lișcoteanca, 1857 - Bordei Verde și 1906 - Șcheaua Nouă. Localitățile comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Prin reforma agrară din 1921 în comună s-au stabilit locuitori din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren, în urma exproprierii moșiei „Bordei Verde”, aparținând Eforiei Spitalelor Civile, fapt care va conduce la înființarea unei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Crăciunului anului 1916 prima mare confruntare motorizată de pe teritoriul României dintre trupele Corpului Expediționar Otoman și aflat în compunerea Diviziei Rusești de Mașini Blindate, care apăra acest aliniament. Soldații care au luptat în război aveau să fie împroprietăriți prin reforma agrară din 1921. Împroprietărirea s-a făcut prin exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei/hectar terenul arabil
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Vasile Nedelciuc și președintele Comisiei pentru publicitate și mijloacele de informare în masă a Parlamentului Valeriu Matei și-au prezentat demisia în bloc, demisie acceptată de către plenul legislativului. Această demisie a fost cauzată în condițiile luptei politice cu Partidul Democrat Agrar din Moldova. În calitate de Președinte al Congresului Intelectualității, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994). A fost vicepreședinte al Partidului Forțelor Democratice (PFD), iar după fuziunea acestui partid cu Partidul Social-Liberal (PSL) la 1 decembrie 2002, a ocupat funcția de
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
întoarce avutul celor ce au fost despuiați de hoardele năvălitorilor", "a restabili echilibrul țării din punct de vedere economic, industrial, științific etc.", "a restabili granițele țării"". Interesant că structura "Partidului Libertății" era asemănătoare cu a altei organizații antisovietice, "Partidul Democrat Agrar", precum și faptul că în Regulament se face referire la existența unei rezistențe organizate în Polonia. Se mai cunoaște faptul că organizația încercase să ia legatura cu organizații similare atât din Basarabia ("Mișcarea Nordică"), cât și din Ucraina. E posibil ca
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din Șmig, mai avea o casă mare, cumpărată de obște și apoi de Nicolae Fetean. Înaintea primului război mondial și a reformei agrare, Papp Kálmán avea în Șmig moșie întinsă, cu terenuri arabile, vie, pădure și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Fetean. Înaintea primului război mondial și a reformei agrare, Papp Kálmán avea în Șmig moșie întinsă, cu terenuri arabile, vie, pădure și ... automobil. Era activ în Asociația culturală maghiară EMKE, fiind implicat în Adunarea jubiliară din 8 septembrie 1911 . Reforma agrară din 1921 i-a limitat moșia. Comisia de expropriere i-a inventariat nemilos proprietatea: 21 iugăre 1479 stânjeni intravilan, 432 iugăre 30 stânjeni loc arător, 5 iugăre 177 stânjeni fânaț, 29 iugăre 810 stânjeni vie, 177 iugăre 335 stânjeni pădure
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Boian și altor localnici. Unul dintre urmași, Horváth Pál, a plecat, în toamna anului 1919, în Ungaria, de unde s-a întors în noiembrie 1921. Această deplasare i-a adus serioase prejudicii. A fost declarat absenteist și, conform Legii de reformă agrară, i s-a confiscat partea din moșia tatălui său care i se cuvenea. A obținut-o în instanță după lungi demersuri și sume fabuloase cheltuite cu avocații. De la mica biserică ortodoxă cu hramul Sfintei Treimi, drumul se bifurcă ducând spre
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,96%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,72%). Pentru 6,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După al II-lea război mondial, oamenii au fost împroprietăriți prin reforma agrara menita sa grabeasca comunizarea tarii, li s-au dat locuri de casă, între Călmățui, Poala Pădurii (resturi ale pădurii nebune) și Lacul Sava. Oamenii nu se poate spune ca au prosperat aici, în schimb, cei cu darul muncii și cu
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
și Petenia, cel din urmă fiind prezent doar în cultura locală. Ca dovadă a acestui fapt este existența a 2 biserici (greco-catolice, în prezent ortodoxe) cea din Horoat (cum se spune local) și cea din Petenia. Economia satului este predominant agrara, cerealele și cartoful deținând cea mai mare pondere în structura culturilor agricole. În localitatea HOROAT își desfășoară activitatea și două firme care ofera loc de muncă la peste 50 de localnici. Una dintre ele fiind o brutarie care ne produce
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
Văleanu Ion si I. Costan. La sfârșitul lunii decembrie în sat intră armata română, garda națională este dezarmată și armele foștilor soldați ridicate. 1918-1940 Între cele două războaie mondiale satul Căpâlna cunoaște o activitate de refacere economică și socială. Reforma agrară din 1925 nu prea are efecte în sat pentru că pe hotarul satului nu se găsesc latifundii. Surplusul de forță de muncă din sat se îndreaptă spre orașe, spre activitatea industrială. Prin stăruința eminentului învățător și revizor școlar Centea Silviu, statul
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați, 11 izraeliți și o persoană de altă religie. Economia așezării este preponderent agrara, cultivarea pământului și creșterea animalelor fiind activitatea de bază a majorității locuitorilor.
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
vii din localitatea Jac. Locuitorii, în majoritatea lor foarte săraci se ocupau mai ales cu păstoritul. Creșteau oi și bivoli și din trăiau din vânzarea produselor obținute de la acestea. Pământ arabil aveau foarte puțin, ei neprimind teren nici măcar la reforma agrara pentru că nu era de unde, așa că au fost nevoiți să-și ducă traiul fiecare așa cum putea. Într-o schița monografica făcută în anul 1973 de către învățătorul Birișan Grigore aflată în arhiva școlii, se arată că prin anii ʼ60 mulți din locuitorii
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
află în plină dezvoltare economică și socială, dispunând de o serie de utilități, între care: acces la telefonie fixă și mobilă, la internet, cablu tv. Comuna este electrificată integral, cu posibilitatea extinderii rețelei ș.a. Economia comunei are un caracter prepoderent agrar, principalele activități economice ale locuitorilor desfășurându-se în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. S-au dezvoltat în ultimii ani comerțul, serviciile și construcțiile. Teii, salcâmii și bogata floră spontană fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Există în prezent 2500 de
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
Vasile Pogor, frații Frimu, marele vornic Constantin Vârnav, Nathalie și Gheorghe Vârnav și Titu Ioanid. La 1864 au fost împroprietăriți foarte puțini clăcași care au început să-și vândă repede pământul datorită lipsei banilor și al uneltelor necesare. Marea reformă agrară de la 1921 a adus bunăstarea fiecărei familii din sat. După 1950, pământurile au fost iarăși "strânse" formându-se întâi o "Intovărășire" și apoi o brigadă a GAC(CAP) Bârzești. Satul este răsfirat pe dealurile care îl împrejmuiesc, are ulițe numeroase
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.649 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor. Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu, încrucișate în partea
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
de 42 case dintre care 15 erau puștii 1828 - Prin înființarea satului Dolhestii Mici, sătul Dolhesti își schimbă denumirea în Dolhestii Mari 1832 - Recensământul din acel an menționează 328 de familii 1854 - Arendașul Stați construiește pridvorul Bisericii 1864 - prin Reforma Agrara sunt împroprietăriți 84 de clacași și 170 de pălmași 1864 - se înființează prima școală. În primul an s-au înscris la cursuri 18 copii. În primii ani școală a funcționat în cadrul bisericii din sat, primul lăcaș de învătământ fiind construit
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
Părului exista deja. Analele istoriei și documentele aflate la Primăria comunei Obârșia, arată faptul că satul Câmpu Părului s-a înființat în jurul anului 1885. Acesta s-a născut prin mutarea în zonă a celor care, în urma primirii pământului (prin Reforma Agrară de la 1864), s-au stabilit aici, pentru a fi cât mai aproape de el. Așa a luat ființă satul Câmpu Părului. La început, oamenii stăteau în bordeie săpate în pământ și acoperite cu paie. În perioada interbelică, satul a cunoscut o
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
incendii care au fost mai mari ca amploare : Acestea sunt doar o parte din activitățile desfășurate de către pompierii S.V.S.U. Zăbrani în 129 ani de activitate, evocându-se doar momentele mai importante a acestei istorii. Deși economia este una predominant agrară, axată pe creșterea animalelor și cultura plantelor, industria ușoară și mica industrie sunt bine reprezentate în spectrul economic al așezării. Potențialul turistic este unul de excepție. Zăbrani a fost inclusă în categoria unităților teritorial-administrative cu o concentrare mare a patrimoniului
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]