3,979 matches
-
nu poate fi acceptabilă, pentru că oricât de științifică poate fi această cultură tehnicistă bazată pe obiectivitate, ea nu este deci capabilă să ne satisfacă nevoia noastră de valori ideale. Fiindcă oricât de turburat aș fi eu de ideea că societatea agrară, din care am venit, a generat prin penuria ei economică valori spirituale idealiste care au format o cultură cu caracter universal, n-o să cred că o să putem și că va trebui să renunțăm de-aici înainte la spiritul de sacrificiu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ale pasiunilor oarbe, nesublimate. În acest context, pentru a ne liniști, ca să gîndini? Cultura născută ca o proiecție a unei societăți tehniciste poate modifica psihologia umană într-o direcție care n-ar contrazice în mod obligatoriu vechiul umanism al societății agrare, a penuriei. Fiindcă nu e obligatoriu să gândim neapărat ceea ce facem, sîntem destul de suciți să realizăm de pildă acest paradox: construim mașini, dar le disprețuim. Producem multe alimente, dar mâncăm puțin, ținem dietă. Ne umplem garderoba cu haine, dar ne
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
petrolul S-au stins cu timpul toate tulburările, precum și noutatea Întoarcerii prizonierilor. Gheorghe fusese ultimul dintre prinșii ajunși acasă. Cu dolarii aduși de la Chicago, femeia lui refăcuse mare parte din averea prădată a doua oară de tribunal. Așteptau acum reforma agrară făgăduită de regele Ferdinand, iar pînă atunci, cultivau mai ales tutun pentru că Floare, de Îndată ce se Întorsese, mirosise că se poate lega o afa cere cu iarba asta. Drept care, de una singură, În cea dintîi primăvară, s-a apucat de noul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
titulara s-a născut În satul Pișcari, la data cutare. Bănuia că funcționarul o fi trimis cu documentul originar În America vreo fiică ori vreo nepoată de a lui. Era În 1924, anul Întoarcerii Pomenilor de la București și al reformei agrare ajunse În ținutul Sătmarului. Odată cu cardul de identitate dispărut al Mariei, se tăia și ultima punte de legătură cu America. Cetățeana statului Illinois se dizolva În masa țăranilor României Mari, cale de Întoarcere nu se mai arăta cu putință. Era
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
consolare în 1987 la festivalul interjudețean „Obancea tradiții cântate“, pentru oratoriul „Muma Gerulei“, pe versuri de Nicoleta Dârdală, decedată cu un an mai înainte, la 14 octombrie 1986, ziua în care Nicolae Ceaușescu primise titlui de „Eroul al Noii Revoluții Agrare din România.“ Celălalt compozitor, Dumitru Mânzuleț, era autorul imnului formației locale de baschet, câștigătoarea campionatului interjudețean, la 10 mai 1988, când Ceaușescu a primit Ordinul „Lenin“, conferit de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Artiștii independenți își arătau fățiș disprețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Acești soldați, ce parcă au fost modificați genetic pentru luptă, au acceptat oferta împăratului, căci nimeni, până atunci, nu reușise să aducă sub stăpânirea sa trei continente întregi. Europa și Asia au devenit, în mare parte, grânare și, datorită legii agrare ce a fost dată de Felix, au obținut recolte imense, putând astfel aproviziona armata crescândă a împăratului ce stăpânea acum jumătate din glob. Un an a fost pace. Amadeo s-a preocupat de idilele și de conspirațiile de la palatul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Oracolul din Delphi și zeii blatiști de pe Sirius pentru a afla numele învingătorilor. Adversarii veneau din toate colțurile lumii,dar cei mai mulți erau din Roma,din Grecia,din Persia,din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta politică agrară,se spărgeau capetele învinșilor și se ciocneau cupe cu vin. Vin grecesc,vin dacic și vin... slavii ! Intre două etape,faraonul se plimba cu corabia pe Nil.Sclavii vâsleau domol printre crocodili. Corabia era cucerită în luptele cu vikingii de la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a sosit prompt:”Banca taie din NCaceste lucrări;proiectele sunt tip și se fac doar adaptările la teren”...”Adică fundația,am completat”.A urmat „Șefuța”,Doina.Dupa ce a dorit să studieze sociologia,a devenit pragmatică și a urmat economia agrară.S-a stabilit la un IAS în județul Constanța.S-a căsătorit cu un bârlădean. In acel moment s-a auzit o bătaie decisă în ușă și în sală a intrat Octav.S-a așezat în bancă lângă Laurențiu.Pompilia-Natașa
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
că ar fi trebuit să aștepte să-i moară mama fiindcă n-ar fi putut ține două roșcate sub același acoperiș îde paie). îAsta părea să fie o problemă la ordinea zilei în Irlanda rurală, unde era împământenită în folclorul agrar cu fiecare nouă recoltă. Cândva petrecusem o vacanță în Galway, așa că știam ce spun.) Josephine i-a dat înainte, punând întrebări din ce în ce mai obraznice. —Ai fost vreodată îndrăgostit? Pentru ca în final să-l întrebe: —Ți-ai pierdut virginitatea? Toată lumea a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
vedea Izmirul doar din autobuz. Profit de întîrziere ca să schițez un gând pe care am uitat să-l consemnez aseară. Ca fiu de țăran ce sunt, e firesc să mă simt mândru că la temeliile României se află o civilizație agrară. Dar nu țin să bagatelizez "amănuntul" că Bucureștiul a așteptat secolul al XlX-lea pentru a-și pune chestiunea cișmelelor! Mai ales că suntem (totuși) urmași ai unor vestiți constructori de apeducte. Civilizația romană a fost, prin excelență, o civilizație
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
oamenii care Îl alcătuiesc știu totul despre ceilalți și nimic despre ei Înșiși. E un popor de visători care nu are nevoie de artificiul eufemismului, al subtilității otrăvite, e un popor care Încă mai crede În trecut, În ritualurile comune, agrare (din care primăvara nu poate lipsi), În vreme ce mai noua lui civilizație urbană se poate lipsi de anotimpuri. Iar Securitatea e produsul acestei pseudocivilizații socialiste. Țăranii nu ascund securiști printre ei, securistul de la CAP a ajuns fie bețiv, fie prost, astfel Încât
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu sprijin politic, pe stâna unui moșier de la Dunăre. Cu ea, și prin dezvoltarea ei, a traversat perioada dintre începutul istoriei Neculaiului, și până-n ’89, când, la cârma unui GOSTAT, se afla tatăl său. Aproape brusc, întreaga avuție a colosului agrar, a curs, precum apele marelui fluviu, la vale, printre degetele mâinilor sale,în proprietatea sa. Marea avere a fost împărțită, apoi, sub formă de moștenire, copiilor tatălui său, adică, fraților. Celor trei frați ai Neculaiului. Spre a șterge urma tuturor
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
În ce constă credința mea”, lucrări unde autorul își prezintă propriile interpretări religioase. După 1880, Tolstoi scrie o mulțime de broșuri, în care își expune noile idei asupra religiei, bisericii, artei, școlii, educației, vieții, muncii, progresului, patriotismului, guvernului, militarismului, chestiunii agrare etc., scrieri, care constituie ceea ce s-a numit, „tolstoism”. Deci după cum se vede, a reușit să cuprindă toate zonele „fierbinți” ale societății, într-un sistem coerent și poate de aceea periculos pentru ordinea statornicită la timpul acela, fiindcă expunea soluții
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
aceasta de experiența profană a Lumii. Nu vom stărui asupra nenumăratelor schimbări pe care experiența religioasă a Lumii le-a suferit de-a lungul timpului. Este limpede că sistemele de simboluri și cultele legate de Pămîntul-Mamă, de fecunditatea umană și agrară, de sacralitatea Femeii și altele nu s-au putut dezvolta spre a alcătui un sistem religios bogat articulat decât datorită descoperirii agriculturii; este tot așa de limpede că o societate preagricolă, specializată în vânătoare, nu putea percepe în același mod
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
divinități erau în aparență puternice. Actualitatea lor religioasă se explica tocmai prin această putere, prin rezervele lor vitale nelimitate, prin fecunditate. Cu toate acestea, adoratorii lor, atât primitivii, cât și evreii, aveau sentimentul că nici Marile Zeițe și nici zeii agrari nu-i puteau salva, nu le puteau asigura existența în momente cu adevărat grele. Zeii și zeițele nu puteau decât să reproducă Viața și s-o îmbogățească; mai mult încă, nu puteau îndeplini aeastă funcție decât în vremuri "normale"; deși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
După cum vom vedea, experiența umană în totalitatea sa poate fi omologată Vieții cosmice, prin urmare sanctificată, deoarece Cosmosul este creația supremă a zeilor. Orgia rituală închinată recoltelor are și ea un model divin: hierogamia Zeului fecundator cu Pămîntul-Mamă.27 Fertilitatea agrară este stimulată cu ajutorul unei frenezii genezice neînfrînate. Dintr-un anumit punct de vedere, orgia amintește de nediferențierea de dinaintea Creației. Așa se explică de ce unele ceremoniale prilejuite de Anul Nou cuprind ritualuri orgiastice: "amestecul" social, libertinajul și saturnaliile simbolizează întoarcerea la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nivelul vieții vegetale, scenariul cosmologico-ritual se repetă, pentru că noua recoltă echivalează cu o nouă "Creație". Ideea de reânnoire - pe care am întîlnit-o în ritualurile de Anul Nou, unde sugerează deopotrivă reînnoirea Timpului și regenerarea Lumii - se regăsește în ritualurile orgiastice agrare. Și aici, orgia este o întoarcere în Noaptea cosmică, în preformal, în "Ape", cu scopul de a asigura regenerarea totală a Vieții și, prin urmare, fertilitatea Pământului și bogăția recoltelor. Simbolismul Arborelui cosmic și cultele vegetației Miturile și riturile legate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
elemente fundamentale, pe care numai o copilărie ca a lui le putea desăvârși și promova. Bunăoară, marea importanță pe care Salazar nu obosește s-o dea - înainte chiar de a ajunge profesor de Economie Politică și Finanțe - agriculturii și muncilor agrare. A copilărit la Santa Comba aproape de pământ, cunoscând glorioasa robie a plugarului, atât de bogată în semnificații morale și religioase și pe care anevoie ar putea-o schimba pentru viața pulverizată, artificială și acosmică a lucrătorului de la oraș. De asemenea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
copilul cu apa din copaie. În această frenezie recuperatorie, cei care controlau pîrghiile privatizării au putut să o organizeze ca pe un soi de Caritas politic, redistribuind piramidal bunul național. Urmînd același principiu, legile noastre funciare au continuat să fie agrare, și nu agricole, centrate adică pe proprietate, și nu pe productivitate : noi vă dăm pămînt, ce faceți apoi cu el e treaba voastră ! și aproape un sfert din acest pămînt a rămas astfel pîrloagă... Spațiul public, odinioară în întregime etatizat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cooperative ; legea din 1991 asociază restituirea proprietății lichidării CAP-urilor. Fragmentării funciare i se adaugă așadar existența micilor exploatații agricole puțin echipate. Reapariția aproape generală a ogoarelor individuale, sub forma parcelelor înguste și alungite, a condus la renașterea unui peisaj agrar caracteristic Europei secolului al XIX lea”. O hartă dedicată „traiectoriilor decolectivizării” plasează în spațiu „bastioanele agriculturii țărănești” (Maramureș, Suceava, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Hunedoara, Gorj și Vîlcea), avînd la cealaltă extremă „bastioanele agriculturii de stat” din Dobrogea, Călărași, Buzău, Brăila și Timiș
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai mari, ce se întind, oblic, din Satu Mare pînă la Giurgiu. „Pe această eterogenitate spațială se vor desena probabil clivajele viitorului”, conchid autorii. În final, o concluzie : „Două aspecte majore însoțesc «reîntoarcerea la țară». Pe de o parte, noile peisaje agrare sînt arhaice, necesită enorm de multă muncă și împiedică realizarea unei agriculturi productive. Pe de altă parte, întoarcerea la agricultură mărește presiunea agrară. (Mai departe, această creștere a) numărului de activi din agricultură pe unitatea de suprafață agricolă înseamnă, de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
În final, o concluzie : „Două aspecte majore însoțesc «reîntoarcerea la țară». Pe de o parte, noile peisaje agrare sînt arhaice, necesită enorm de multă muncă și împiedică realizarea unei agriculturi productive. Pe de altă parte, întoarcerea la agricultură mărește presiunea agrară. (Mai departe, această creștere a) numărului de activi din agricultură pe unitatea de suprafață agricolă înseamnă, de fapt, o presiune suplimentară asupra mediului : parcelele sînt dispuse în fîșii în lungul pantelor, în condițiile în care, prin colectivizare, au dispărut taluzurile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aspecte agro-culturale care ne privesc, cred, pe toți. Un prim lucru asupra căruia aș dori să insist este acela că, de la Kogălniceanu la Constantinescu, mai toate guvernările noastre, indiferent de culoare, au împărtășit cam aceeași cultură politică referitoare la „chestiunea agrară” : „Politica agrară a partidelor politice trebue să fie înlocuită printr’o politică agricolă”, afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace ; „România are o lege agrară ; nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care ne privesc, cred, pe toți. Un prim lucru asupra căruia aș dori să insist este acela că, de la Kogălniceanu la Constantinescu, mai toate guvernările noastre, indiferent de culoare, au împărtășit cam aceeași cultură politică referitoare la „chestiunea agrară” : „Politica agrară a partidelor politice trebue să fie înlocuită printr’o politică agricolă”, afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace ; „România are o lege agrară ; nu are o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
chestiunea agrară” : „Politica agrară a partidelor politice trebue să fie înlocuită printr’o politică agricolă”, afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace ; „România are o lege agrară ; nu are o lege agricolă”, constată 60 de ani mai tîrziu o geografă franceză. Altfel spus, dată fiind ponderea copleșitoare a țărănimii, orice schimbare politică majoră a fost însoțită la noi de o intervenție pe măsură în „chestiunea agrară”, dar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]