11,041 matches
-
riscul suicidar este mult redus. Evidențierea unei stări psihotice afective În oricare din aceste situații va impune aprecierea discernământului În contextul fiecărui caz În parte, discernământ care poate fi diminuat sau chiar abolit. Tratamentul optim al acestor pacienți cu manifestări agresive ia În considerație În primul rând utilizarea litiului , existînd numeroase evidențe care indică efectul său anti-agresiune și În special anti-suicid , fiind folosit În special pentru cazurile clasice de tulburare bipolară , fără a exclude episoadele mixte , asocierea cu consumul abuziv etanolic
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
indică efectul său anti-agresiune și În special anti-suicid , fiind folosit În special pentru cazurile clasice de tulburare bipolară , fără a exclude episoadele mixte , asocierea cu consumul abuziv etanolic , situații care În mod particular determină creșterea riscului suicidar și al manifestărilor agresive. De asemenea se pot folosi cu succes anticonvulsivante - În mod particular Gabapentinul reduce tendințele agresive , antipsihoticele , antidepresivele și cu efect limitat anxioliticele. Soluționarea problemelor generate de manifestările agresive ale bolnavului psihic și care afectează atât viața sa, cât și pe
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
de tulburare bipolară , fără a exclude episoadele mixte , asocierea cu consumul abuziv etanolic , situații care În mod particular determină creșterea riscului suicidar și al manifestărilor agresive. De asemenea se pot folosi cu succes anticonvulsivante - În mod particular Gabapentinul reduce tendințele agresive , antipsihoticele , antidepresivele și cu efect limitat anxioliticele. Soluționarea problemelor generate de manifestările agresive ale bolnavului psihic și care afectează atât viața sa, cât și pe a celor din jurul lor nu s-a realizat Încă pe deplin, depinzînd nu numai de
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
situații care În mod particular determină creșterea riscului suicidar și al manifestărilor agresive. De asemenea se pot folosi cu succes anticonvulsivante - În mod particular Gabapentinul reduce tendințele agresive , antipsihoticele , antidepresivele și cu efect limitat anxioliticele. Soluționarea problemelor generate de manifestările agresive ale bolnavului psihic și care afectează atât viața sa, cât și pe a celor din jurul lor nu s-a realizat Încă pe deplin, depinzînd nu numai de un tratament adecvat al acestora , cât și de implicarea familiei care să asigure
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
continuare factorii de risc ai comportamentului violent la bărbații depresivi cu dependeță la alcool. A. Factorii determinați de alcool 1. Efectul direct asupra SNC: − Ipoteza dezinhibiției: alcoolul afectează autocontrolul prin slăbirea mecanismelor care, În mod normal, frânează impulsiunile și comportamentul agresiv (de ex. Funcțiile executiv comportamentale). Alcoolul afectează procesarea cognitivă, ceea ce conduce la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere a riscurilor. 2
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic). În lipsa unor teste specifice diagnosticului depresiei, observația clinică stabilește diagnosticul (tabel 1). Evaluarea comportamentului violent și agresiv Evaluarea riscului suicidar Având În vedere riscul crescut de conduită autolitică pacienților depresivi care abuzează de alcool, clinicianul trebuie să evalueze atent următoarele date: − ideația autolitică În prezent (plan, intenție); − tentativele din antecedente; − existența factorilor de risc suicidar (tabel 2
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
În nevoia de a răni fizic și psihic o altă persoană. După Enăchescu (1996), agresivitatea trebuie considerată ca o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta În conduitele sau actele individului, În funcție de circumstanțele vieții. Buss (1961), consideră comportamentul agresiv ca fiind aplicarea de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de agresivitate astfel: „un atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
ca un set particular de sentimente care nu are În mod necesar un scop particular, nu instigă direct la agresiune, dar o Însoțește de cele mai multe ori. După Averil (1993), mânia, ca termen generic, poate fi asociat cu orice răspuns emoțional agresiv, dar ca emoție specifică, scopul ei nu este acela de a face rău instigatorului, ci de a corecta un „rău”, observat și de a preveni repetarea lui. În acest sens se ia hotărârea de a schimba ceva greșit, devenind o
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
1992) susține că tulburarea psihică poate fi un factor de risc semnificativ În apariția violenței. Se pune problema existenței unei asocieri Între boală psihică și agresivitate În populația generală. Hanstoch consideră că una dintre principalele motive care Împing la actul agresiv este Întărirea/compensarea imaginii de sine, aceasta fiind componenta majoră a stimei de sine. Stima de sine se referă la aprecierile pozitive sau negative pe care omul le face referitor la propria persoană. Deci, stima de sine se referă la
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
corelație (Tabel 3) relevă faptul că există o relație inversă semnificativă Între stima de sine și agresivitate (p<0.01). Din aceste rezultate derivă concluzia că, o persoană cu un nivel ridicat al stimei de sine va fi mai puțin agresivă decât o persoană cu un nivel scăzut al stimei de sine. De asemenea, cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. În continuare, se observă faptul că există o relație
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
p<0.01). Din aceste rezultate reiese faptul că, cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. Astfel, se poate concluziona că nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, deci, un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. La rândul lor, perceperea
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
nu suferă de boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu suferă de boală psihică sunt tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. 5. Nu există diferențe majore Între stima de sine a persoanelor care suferă de schizofrenie paranoidă
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate; cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. 8. Nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, astfel un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor. 9. Pentru reducerea agresivității se recomandă utilizarea tehnicilor
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Tot aici violența este definită ca o acțiune intensă, brutală realizată cu forța, Îndreptată Împotriva unei persoane, situații, instituții, comunități sau a oricărui alt obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
oricărui alt obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample rezonanțe În plan individual, moral, etic și social. Actualitatea, amploarea ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic și sociologic
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
În concepția lui A. de Waelhens și D.C. Samitca, violența individuală și colectivă se Întrepătrund În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală care
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
declanșată În situații de pericol existențial, aceasta este considerată ca un mecanism arhaic de a face față la pericole - atacul versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează prin coborârea pragului de declanșare a mecanismelor arhaice de apărare și recurgerea la conduite agresive În situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează prin coborârea pragului de declanșare a mecanismelor arhaice de apărare și recurgerea la conduite agresive În situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de violență. Factorii dinamicii familiale se particularizează ca importanță
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de violență. Factorii dinamicii familiale se particularizează ca importanță În geneza sau absența tendințelor agresive și violenței la vârsta adolescenței. Perturbările dinamicii familiale vizează În acest sens unele aspecte ale relațiilor interpersonale care se referă la fenomenul de „transfer”, la situațiile tensionate și inferioritatea, „incapacitatea” sau „slăbiciunea” desecurizantă a liderului familiei. În cadrul transferului unor idealuri
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
al autonomiei și separării adolescentului, care reacționează prin mecanisme inadecvate. Inferioritatea, nesiguranța și incapacitatea liderului familiei descurajează și desecurizează adolescentul care se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-o violență activă, ca mesaj agresiv de semnalare a acestui grevaj. Dinamica factorilor psihologici individuali și familiali În generarea și structurarea conduitelor violente este În permanență relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
constrângerea fizică: imobilizare, cămăși de forță, Închiderea Într-o cameră special amenajată. Abandonarea acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative: bromuri, barbiturice, morfină. Introducerea ulterioară În terapeutică a medicației psihotrope moderne permite controlul medicamentos și psihoterapeutic asupra comportamentului agresiv, medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative: bromuri, barbiturice, morfină. Introducerea ulterioară În terapeutică a medicației psihotrope moderne permite controlul medicamentos și psihoterapeutic asupra comportamentului agresiv, medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine calmă și prietenoasă, siguranță și competență; obținerea unor indicii din anamneză și observarea
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine calmă și prietenoasă, siguranță și competență; obținerea unor indicii din anamneză și observarea comportamentului privind etiologia organică sau psihică; evaluarea stării psihice; detalierea anamnestică și relevarea cauzelor care au determinat comportamentul agresiv (conflicte, intoxicație etilică sau consum de droguri); observarea atentă a comportamentului și influențarea acestuia de medicația administrată; consemnarea medicației administrate și a modificărilor obținute; consultarea cu personalul de Îngrijire. Controlul medicamentos al comportamentului agresiv se realizezaă prin administrarea de neuroleptice
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]