4,357 matches
-
au avut toți frații Albu. Erau trei. Locotenentul Albu s-a sinucis, Nicu Albu, fost prefect de Piatra Neamț și deputat, a murit nebun. Iar colonelul Iacob Albu, directorul Pulberăriei de la Dudești, a fost ucis de explozia întâmplată la Pulberărie în ajunul intrării noastre în război, la 1916. În ziua de 3 aprilie a sosit la București regele Oskar II al Suediei. Regele avea atunci 56 de ani. I s-au făcut aceleași primiri sărbătorești ca întotdauna tutulor înalților oaspeți: prânz de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
poliției, care i-a mustrat sever. La 31 august, inspectorul de poliție Iepureanu și căpitanul Stănciulescu, comandantul jandarmilor pedeștri, sosiră la 7 dimineața la domiciliul lui Ocășanu și-i făcură o amănunțită perchiziție. Au căutat manifestele. Însă manifestele erau din ajun sub patul meu. Perchiziții la fel au fost făcute la Secășanu și la Droc-Bănciulescu. La redacțiunea Românului a venit multă lume să protesteze, lume înăuntru în toate saloanele, lume pe stradă, iar poliția era, firește, foarte bine repre zentată peste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
civilă, e reprezentat prin Gheorghe Cantili. Dar când i se spune de către președintele Curții că nu poate cere daune decât de la Stoica Alexandrescu, se retrage din instanță. Dezbaterile au ținut de la 17 decembrie până în dimineața zilei de 23 decembrie, în ajunul Crăciunului. ședința de noapte a durat până la 6 jum. dimineața, când s-a dat verdictul. Iritarea și enervarea ereau culminante. Un violent incident s-a petrecut între avocații apărării și procurorul Constantin Cociaș. Gheorghe Vernescu atacând pe procuror, publicul aplaudă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
G.D. Paladi și Nicolae Nicorescu, amândoi deputați opoziționiști din Bârlad. — Cum e cu putință ca să fugă Panu? Cum se poate să facă această mare greșală? Pot să spun că am rămas cu gura căscată. Fugise Panu?! Nu știam nimic. În ajun dejunasem și petrecusem cu el, la ora 8 jum. ne despărțisem, știam că pleacă la Iași... dar atâta tot. Panu plecase din țară, dar nu-mi spusese nimic. Se destăinuise administratorului, dar mie, care eram nedespărțit de el, nu-mi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
temniță. În preziua alegerilor generale, opoziția a ținut întruniri publice în toată țara, și fiecare întrunire a trimis Regelui un delegat care să-i ceară să garanteze libertatea alegerilor. Opoziția repeta purtarea opoziției de la Mazar pașa, în 1875, care, în ajunul alegerilor pentru Senat, a trimis la Palat pe Mihail Ferekide să obțină de la capul statului aceeași asigurare. Atunci Regele a făcut o declarație categorică cum că dorește ca alegerile să fie libere. Acum a răspuns invariabil delegaților două cuvinte: „Vom
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
voia din cauza politicii din afară. Cum am spus, dacă ar fi izbucnit războiul austro-rus, Regele dorea să aibă un guvern care să ducă România acolo unde ar fi voit Berlinul. În ședința de la 16 martie s-au discutat evenimentele din ajun, și mai ales felul în care guvernul a făcut represiunea cu armata. Într-un discurs liniștit ca expresiune, dar agresiv în fond, Petre Carp a rostit cuvântarea unui om sigur că a doua zi va veni la putere. Recunoscând guvernelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Maiorescu, Instrucția Publică, Menelas Gherman, Finanțele, Alexandru Marghiloman, Lucrările Publice. Noul minister este primit în Cameră fără entuziasm. Un deputat din Iași, anume Ceaur Aslan, arată că vechiul partid conservator a plecat steagul în fața Erei nouă. Petre Carp, întrebat în ajunul alegerilor dacă guvernul va face alegeri libere, a răspuns: — Le va face curate. Ceaur Aslan constată că alegerile nu au fost, însă, nici libere, nici curate. Guvernul e atacat din mai multe părți, iar bătrânii conservatori sunt posomorâți. Deocamdată, toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să paralizeze partidul conservator timp de 12 ani și să împiedice defecțiunile din propriul său partid. Numai către sfârșitul guvernării sale, puterile fizice slăbindu-i, a pierdut darul de a fi sirenic. Începutul l-a făcut cu Mihail Kogălniceanu, în ajunul războiului din 1877. A doua izbândă a avut-o după război, când a cucerit partidul Centrului, pus sub preșidenția lui Beizade Mitică (Dimitrie Ghica) și al cărui suflet era Vasile Boerescu. Disidența conservatoare grupată în jurul acestor doi bărbați devenea primejdioasă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
magazin de muzică. Într-o dimineață din luna ianuarie, venind, ca de obicei, să deschidă prăvălia, vede ieșind dintr-o ladă de marfă goală un om tânăr, plin de paie. Era Eugeniu Carada, care dormise toată noaptea acolo. Sosise în ajun din Craiova. Omul acesta cu organismul de fier a fost și un caracter de bronz. A fost în toată viața lui sfetnicul lui Ion Brătianu. Deși foarte iubit de acesta, n-a primit niciodată o demnitate publică. A fost ales
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
căpetenie a țării a fost complectarea cât mai neîntârziată a rețelei noastre de căi ferate. În anul acesta s-au deschis linia de la Bârlad la Vaslui, acea de la București la Călărași-Fetești, acea de la Făurei la Țăndărei, alte linii sunt în ajun a se da circulațiunii. În anul viitor toate celelalte linii începute vor fi terminate și astfel în scurt timp o rețea de două mii cinci sute kilometri va lega toate orașele de reședință a tuturor județelor, punându-le în comunicațiune între
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vi-l voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului, care purcede de la Tatăl, El va da mărturie despre Mine. Și voi veți da mărturie, pentru că de la început sunteți cu Mine» (In 15,26-27). Isus a spus acestea cuvinte Apostolilor Săi în ajunul pătimirii Sale, în sala Cinei de Taină. Aici și acum le-a spus care urma să fie și mărturia pe care Duhul Sfânt avea să o dea despre El: «Și când va veni El, va denunța lumea cu privire la păcat, cu privire la
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Cristos Isus» (Gal 3,28). «Dimpotrivă, cel care se unește cu Domnul este un singur duh cu El» (1Cor 6,17); «și va fi o singură turmă și un singur Păstor» (In 10,16). În ultimele cuvinte adresate Tatălui, în ajunul pătimirii Sale, limbajul unității asumă o formă foarte mișcătoare: «Nu Mă rog numai pentru ei (Apostoli), ci și pentru cei care vor crede în Mine, prin cuvântul lor, ca toți să fie una, așa cum Tu, Părinte, ești în Mine și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lâncezi! Cum târăsc plictisiți povara prea dulce a fecioriei! Renunțători ai umanului și ai divinului!“ 110. Însetați de a-l iubi pe Isus Iată și al doilea document: scrisoarea unui suflet deosebit adresată, de pe patul de moarte, unor tineri în ajunul hirotonirii lor preoțești: „Vă mulțumesc pentru rugăciunile făcute și pe care le mai faceți, și, într-un chip deosebit, vă mulțumesc pentru propunerile hotărâte și decise, cu care intenționați să vă încăpățânați să-l iubiți pe Dumnezeul nostru nespus de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sărac și abandonat și, numai în numele acestuia, invoca neîncetat caritatea lumii”. „La timpul lor - spunea Sfântul - misiunile noastre vor merge în China și mai precis la Pekin. Dar să nu uitați că noi mergem pentru copiii săraci și abandonați”. În ajunul morții sale, adresându-le Cooperatorilor Salezieni ultima scrisoare, le spunea: „Și, vă recomand, mai ales grija tinerilor săraci și abandonați, care au fost totdeauna partea cea mai scumpă a inimii mele pe pământ“. Și pentru ei, școli, oratorii, îndeletnicirea în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
legea lui Petre Grădișteanu, care apăra salariile de popriri.* Trebuia, dar, să trăiesc cu 58 de lei și 35 de bani. într-o zi, birtășița unde mâncam pe credit - tot madame Caliopi - a dat faliment și a închis birtul. în ajun îi plătisem ce-i datoram, adică tot ce aveam în buzunar. Și astfel am rămas pe drumuri, fără para chioară și fără putința de a mai găsi bani cu împrumut. Dar tinerețea este plină de încredere și de nepăsare. Ce-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
interesat de tot ce se află în camera mea, lucru care-l ține pe jeratic pe St. John. El este încă răcit”. Duminică, 6 ianuarie 1924. La ora 19, Familia se strânge acasă la Prințul Moștenitor Carol, pentru a sărbători Ajunul Crăciunului. Toți au primit daruri. „Mihai a fost personajul principal fiind cum nu se poate mai adorabil”, consemna bunica. Luni, 7 ianuarie. Părinții lui Mihai pleacă la Neapole, pentru a comemora un an de la moartea tatălui Sittei și pentru a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
încât el s-a comportat minunat și a fost, desigur, adorat de toți”. Duminică, 14 decembrie. Venind la Sitta pentru a participa la o recepție, Regina Maria ia mai întâi ceaiul cu Mihai, „care a fost adorabil”. Miercuri, 24 decembrie. Ajunul Crăciunului. După masă, la Sitta, Regina Maria organizează ceremonia împărțirii darurilor către membrii familiei. Mihai, același copil adorabil, „a alergat peste tot într-o mașină splendidă ce-i fusese dăruită și făcând un zgomot teribil”. 14 februarie 1925. În această
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vor ajunge în România la data de 21 decembrie 1925, provocând consternarea tuturor minților cu judecată decentă. Mihai era însă prea mic, pentru a judeca importanța scrisorilor și consecințele plecării tatălui său din mijlocul familiei. La 24 decembrie. În chiar Ajunul Crăciunului, Regina Maria și Principesa Elena răspund mesajelor. Principesa Elena încearcă să-l determine pe Carol să revină asupra planurilor, evocând popularitatea de care acesta se bucura acasă. Apelând la sentimentele sale paterne, îi relata că „Bebe (Prințul Mihai - n.n.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ei l-au asigurat pe rege că tineretul și străjerii cinstesc și practică tradițiile creștinești ale strămoșilor și l-au rugat să urmărească programul lor cu datini de Crăciun și Anul Nou. Programul, prezentat în cadru străjeresc, a cuprins: Moș Ajun, Colindele, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Moș Crăciun. „Serbarea datinelor strămoșești de către grupa de străjeri a MS Marelui Voevod Mihai s-a sfârșit cu un duios cuvânt de mulțumire al Suveranului pentru străduința colaboratorilor săi la opera de educare a tânărului Prinț
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost o vânătoare cu hăitași, desfășurată cu „voie bună”. Sâmbătă, 23 decembrie. Se organizează Pomul de Crăciun în familie, la ora 18. A venit și Elisabeta. Mihai îi dăruiește tatălui său un cuarț roz chinezesc. Duminică, 24 - luni, 25 decembrie. Ajunul Crăciunului și Crăciunul. Mihai și Carol al II-lea petrec sărbătorile în mijlocul soldaților concentrați pentru apărarea graniței de vest. De Crăciun se aflau la Oradea. Au mai inspectat trupele din garnizoana Cluj și flotila Aviației de Gardă de la Someșeni. Marți
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în frumoasele lor costume naționale, cu flori și lumânări, fiecare costișan, adult, copil sau tânăr, încă de la primele ore ale dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie să fie gazdă bună, să întâmpine cum se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și vin). Cei veniți din alte sate, ca și cei localnici, vor gusta din mâncărurile oferite (sfințite de către
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acestor rădăcini. O datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, este de a nu le lăsa pierzaniei, ci cu sufletul încărcat de o firească emoție să le cultivăm, pentru ca urmașii să le ducă mai departe. În Costișa se colindă în ajunul Crăciunului, se merge cu Plugușorul în ajunul Anului Nou, iar în ziua de Anul Nou, se umblă cu semănatul (cu boabe de grâu, orz, orez) și se zice: "Să trăiți, Să-nfloriți Ca merii, Ca perii În mijlocul verii, Ca toamna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fiecăruia dintre noi, este de a nu le lăsa pierzaniei, ci cu sufletul încărcat de o firească emoție să le cultivăm, pentru ca urmașii să le ducă mai departe. În Costișa se colindă în ajunul Crăciunului, se merge cu Plugușorul în ajunul Anului Nou, iar în ziua de Anul Nou, se umblă cu semănatul (cu boabe de grâu, orz, orez) și se zice: "Să trăiți, Să-nfloriți Ca merii, Ca perii În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată De toate-ndestulată! Ca un fir
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru a fi roșu la față și sănătos ca oul și puternic ca banul. Mezinul casei ia oul și banul. Tot la Paști, tinerii și copiii merg la hora satului și ciocnesc ouă roșii între ei și cu fetele. În Ajunul Anului Nou fetele iau trei străchini și ascund sub fiecare câte: un pieptene, o felie de pâine, un pahar mic. Ies apoi din casă la un gard de la livadă cu stâlpi mari. Numără nouă stâlpi și pune palma pe al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
va fi bun și blând. În caz că va atinge pe cea cu paharul, alesul va fi numaidecât un bețivan. Iordanul (Boboteaza). Pentru a vesti Botezul Domnului, preotul satului, însoțit de doi enoriași și câțiva copii umblă din casă în casă, în ajun, cu sfințitul. Când eram mică, preotul venea mai întâi la noi (fiind foarte aproape de biserică) și mama lega de cruce un fuior de cânepă. Unii săteni ziceau că din fuioarele de la Iordan se făceau funii pentru clopotele de la biserică, pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]