25,860 matches
-
cântă un refren. În păru-ți ca mătasea-s mii de stele, Ce iau culoarea florilor de mai, Vântu-l sărută uitând de toate cele, Gâzele în el se joacă și zboară vesele pe plai, Mi-i dor de ochii tăi albaștri, De valul când se-apropie de mal, De macii câmpului, de aștri, De zorii cu strălucire de opal. Și de nu voi putea să te mângâi, Voi alinta doar mugurașii aurii, Flori parfumate îmi voi pune căpătâi Și-n vise
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
cântă un refren. În păru-ți ca mătasea-s mii de stele,Ce iau culoarea florilor de mai,Vântu-l sărută uitând de toate cele,Gâzele în el se joacă și zboară vesele pe plai,Mi-i dor de ochii tăi albaștri,De valul când se-apropie de mal,De macii câmpului, de aștri, De zorii cu strălucire de opal. Și de nu voi putea să te mângâi, Voi alinta doar mugurașii aurii,Flori parfumate îmi voi pune căpătâiși-n vise iubito, te
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
februarie 2017. Ești singură și rece azi Mediterano, Cu dragostea ce ți-am lăsat-o, ce-ai făcut? De cine te-ai îndrăgostit vicleano? Și cui i-ai dat frumoaso, tandrul tău sărut? Cu ochii-nchiși, cu brațele deschise, Cuprind albastra ta nemărginire, În gânduri, răsfoiesc acuratețea viselor promise Și îmi unesc cu tine, al zbuciumului pătimire. Un val ce se apropie de mal, mi-aduce orizontul Și-mi pune la picioare, covorul sidefat de perle, Eu, în cuvinte triste îți
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
mai mult Ești singură și rece azi Mediterano,Cu dragostea ce ți-am lăsat-o, ce-ai făcut?De cine te-ai îndrăgostit vicleano? Și cui i-ai dat frumoaso, tandrul tău sărut? Cu ochii-nchiși, cu brațele deschise,Cuprind albastra ta nemărginire,În gânduri, răsfoiesc acuratețea viselor promiseși îmi unesc cu tine, al zbuciumului pătimire.Un val ce se apropie de mal, mi-aduce orizontulși-mi pune la picioare, covorul sidefat de perle,Eu, în cuvinte triste îți mărturisesc tumultul,Iar
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
pribeag, Cu dorințe lumești. Să-ți îngrop suferința Prin plăcerile mele, Taine grele ascunse Să ne-ngroape-ntre ele. Să te-așez în verdeață Răsărită din stele, Să rămâi pământeană Prin dorințele mele. Să te-ascud în imensu-mi, Colț de Lună albastru, Să mă curgi prin plăceri Provocate de-un astru. Doruri grele topească Dragostea-mi interzisă, Colț de Lună, rămâi Patima-mi nepermisa. Colț de lună pribeag, Cufundat în tăcere, Plec, dar fără de-ntors. Iubire nu-mi cere! Hai, s-adunăm
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
de refugiat sau de rezident pe termen lung într-un stat membru al Uniunii Europene al acestuia sau orice alte dovezi relevante care să demonstreze că titularul ar putea beneficia de drepturile conferite de Uniunea Europeană în cazul deținerii Cărții albastre a Uniunii Europene; ... ... c) o declarație privind cunoașterea limbii române, necesară pentru practicarea profesiei în România, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 ; ... d) o dovadă prin care autoritățile competente ale statului membru de stabilire atestă că titularul nu a
PROCEDURĂ din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293107]
-
-am mers prin zodii, le-am găsit lângă un foc, Descântau de zor armura din misterul unui joc. Am ajuns la miezul nopții, am venit dinspre aval; Un străjer, la poarta mare, purta fracul roșu-pal. Mi-a întins un braț albastru, avea pasul lung și greu: Te aștept de-o veșnicie, eu sunt valul tău ateu! Ce departe îmi sunt macii, aș fi vrut cu ei să vin, Azi ogorul meu se-mbată într-o clipă de rubin. Dar privește-i
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349234_a_350563]
-
pictată-n culori de Dumnezeu pe pământ, Vară luminată de-atâtea clipe calde, Răcorită de evantaiul frunzelor vânt, Tu ești-mbăiată-n ploi și zvântată la soare, Primenită cu fotă și ie-n mărgele, Zilele tale sunt mereu în sărbătoare, Iar nopțile albastre doldora de stele. Arborii, pomii-și agață, pe ramuri, cercei Câmpul se transformă-n galben din verdele crud, Fiecare vietate-și țese umbra ei, Iar soarele coboară-ncetișor către sud ... Cerul zburdă-n simfonia păsărilor, Timpul tău dulce e jucat de
VARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349253_a_350582]
-
vietate-și țese umbra ei, Iar soarele coboară-ncetișor către sud ... Cerul zburdă-n simfonia păsărilor, Timpul tău dulce e jucat de insecte, Împodobită de-un zeu, prin geamul zărilor, Ești prea elegantă și ai gesturi selecte ... Venită din topitura, cerului, albastră Sub răsuflarea ta crește clipa nemuririi! Ce sentimente îmbulzești în viața noastră Că noi, robiți, urcăm pe treptele iubirii?! Referință Bibliografică: VARĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
VARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349253_a_350582]
-
Dumnezeu. Misterele cu falduri albe dau târcoale Doinelor de jale îndârjind în Potirul aprins, râvna de nectar a Învierii Neamului. Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, /sus pe Golgota pătimirii noastre. / Cucernic ca unscgivnic gândul suie /spre cerul limpeyimilor albastre. Pe crucea jertfei cutrmurătoare, /pe care mor și visele și anii, /oftăm prelung în deznădejdi amare: O, Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându-și ruga în tăcere. /Călăii ne străpung cu suliți coasta /și ne adapă cu
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
magnolii. O conduceam acasă, pe cea mai frumoasă din toate fetele școlii, la prima-ntâlnire. Cireșul de la poartă se apleca de-atâta înflorire deasupra sfielilor noastre, că liniștea sporea din albul lui precum când stelele se nasc în hăul nopților albastre din șoaptele fântânii. „Închide ochii, mi-a zis și i-am închis, și-ascultă cum fulgii unul de altul se ating, auzi tăcerile cum ning?” ...și clopoței din ceruri nenăscute se auzeau între-un „ a fost” și-un altul, mult
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
mi-am înfășurat cărțile. Pe ele se adunaseră brazii ca în pădurea vrăjită de crăiasa apelor unde întâlneam Miorița năzdrăvană venind la izvor. Șerpuiau în borangic neînțelese linii, dar eu știam că acelea erau potecile mele care duceau la balta albastră de sub brazi. Vara îi spărgeam limpezimile înotând spre ostrovul cu sălcii până la casa rațelor sălbatice. Din patru-mpunsături de ac s-au născut fluturii verzi pe prosop. Aliniați aripă cu aripă, mă opresc parcă să merg în codrul de arnici
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
altei în iadul continuu ce nu are bune intenții dimineți tulburi invulnerabili ne vrem descoperi gleznă fragilă inimii ce port săgețile de foc cu ele hăituim stihiile captivi suntem izvorul desfată suflete însetații își înlătura chinul răsare întunericul în norul albastru soarele mic mozaic e-n lupta cer amăgitor griul neutru din infinit din viața și iubire învingător răsare nemuritorul suflet. Referință Bibliografica: Răsare întunericul / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV, 20 martie 2014. Drepturi de
RĂSARE ÎNTUNERICUL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360257_a_361586]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VREME DE O ÎNTREBARE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cum ar fi să privim din capătul unei străzi, baloanele colorate ca niște imense portocale albastre, cum evadează din lagărele de concentrare în a patra dimensiune. Într-o sîmbătă ploioasă în care și gri-ul doare. Referință Bibliografică: Vreme de o întrebare / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie
VREME DE O ÎNTREBARE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360282_a_361611]
-
mobilitate mult mai scăzută, în general. „C'mon everybody” și noi nimic. Ne lasă în pace doar când vine vremea pentru travestiți, și nici așa nu scăpăm ușor. O perucă blondă dă replica uneia roșcate. Șaluri cu pene galbene și albastre plutesc peste rochii de seară strălucitoare, iar palmele spânzurate din încheietură se scutură la fiecare „hai tu” prelung. „Hai tu, că avem întâlnire cu dumnealor!” și arată spre noi, bărbații din sală. Ne explică în ce-a constat operația de
Astă seară facem glume de tranziție () [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
Am avut la un moment dat, prin școală primară cred, o colegă pe care o chema Sară. Era slăbuța, blonda, piele albă și ochi albaștri - genul clasic de față suava din literatura de factură romantică. Sară era crescută de bunici, învață bine și era mereu cu mâna pe sus. „Doamna, doamna, eu știu“ - ar fi strigat ea fluturându-și mâna subțire prin aer, încercând să
Tirania cuvântului „trebuie” când ne educăm copiii () [Corola-blog/BlogPost/338247_a_339576]
-
mers al calului sau al altor animale, în timpul căruia pașii se fac cu picioarele din aceeași parte la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
parte la căruța cu leagăn și păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
caut nu am avut, prima mea grijă fiind să mă îndepărtez cât mai curând de malul canalului. Eram totuși fericit că scăpasem destul de ușor și nenorociții ăia nu-mi luaseră singurii mei bani dați de mama, o sută de lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
vopsit în extraterestru să ne speriem de el, fiind o arătare extrauterină ... eu m-am preschimbat într-un simplu pepene, aveam silueta necesară, iar sufletul meu aprins era bine ascuns în profunzime ... Lectia Nr.3. Ori de câte ori voi apăsa pe butonul albastru, încercați să fiți câte un animal de culoarea albastră!... ne uitam dezorientați unul la altul, cine a mai auzit așa ceva, animal albastru!...entuziasmul umbla somnambul printre noi, pe cărări rătăcite, căutam în povești cunoscute și necunoscute, pe internetul creierului, să
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
o arătare extrauterină ... eu m-am preschimbat într-un simplu pepene, aveam silueta necesară, iar sufletul meu aprins era bine ascuns în profunzime ... Lectia Nr.3. Ori de câte ori voi apăsa pe butonul albastru, încercați să fiți câte un animal de culoarea albastră!... ne uitam dezorientați unul la altul, cine a mai auzit așa ceva, animal albastru!...entuziasmul umbla somnambul printre noi, pe cărări rătăcite, căutam în povești cunoscute și necunoscute, pe internetul creierului, să descoperim animale albastre ... unul s-a făcut pește oceanic
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
fiți câte un animal de culoarea albastră!... ne uitam dezorientați unul la altul, cine a mai auzit așa ceva, animal albastru!...entuziasmul umbla somnambul printre noi, pe cărări rătăcite, căutam în povești cunoscute și necunoscute, pe internetul creierului, să descoperim animale albastre ... unul s-a făcut pește oceanic cu colți fioroși ... altul a devenit zmeu transcedental ... eu mă prefăceam într-o libelulă străvezie în lumina albastră a amurgului, săream de pe o planetă pe alta și împrăștiam stele căzătoare în jurul meu, din cele
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
noi, pe cărări rătăcite, căutam în povești cunoscute și necunoscute, pe internetul creierului, să descoperim animale albastre ... unul s-a făcut pește oceanic cu colți fioroși ... altul a devenit zmeu transcedental ... eu mă prefăceam într-o libelulă străvezie în lumina albastră a amurgului, săream de pe o planetă pe alta și împrăștiam stele căzătoare în jurul meu, din cele culese din Ploaia Perseidelor. Lectia Nr.4. și ultima. Ori de câte ori voi apăsa pe un buton roșu trebuie să mimați un sentiment, o emoție, în
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MAI NINGE-MĂ, IUBITE! Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Mai ninge-mă , iubite cu visul plin de stele Din nopțile albastre în care mă alinți Să mă găsești ușor cu palmele cuminți În care mai păstrezi și-acum două inele... Și logodește-mi dorul cu dorul tău de mine Sub ploaia de zăpezi -imaculate plângeri Și cheamă lângă mine înaripații îngeri
MAI NINGE-MĂ, IUBITE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360780_a_362109]
-
Îmi caut urmele prin hățișurile timpului. Copilăria-mi pune piedică gândului ce o ia razna spre adolescență: "Joacă-te cu mine!" "Eu am fost cea mai frumoasă." Îmi răsare, răzând, în cale o năzbâtie cu plete zambile, cu o rochiță albastră, presărată cu viorele aduceri-aminte, se joacă, zglobie, în curtea părintească. Îmi simte mirosul de liliac înflorit ce-mi inundă ochii, precum inunda odăile din acele primăveri. Mă privește, oarecum mirată, dispare indiferentă, fără griji, continuându-și jocul. Strigă: “Tăticule, a
SURÂS de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358257_a_359586]