17,219 matches
-
gheață artă în fibre de gheață umane artă a tăcerii când zgomotul moare în copca primăverii pentru a-mi fi velință pentru tăcerea din picătura de rouă ascult mă ascult neîncetat prea zgomotoasă sunt. m-am obosit într-un cerc alergând ca un șoarece fericit de mișcarea spițelor mă întreb adeseori cine este poetul omul sau tăcerea adulmec trupul ei când versurile curg și încep să înțeleg unde mă aflu: niciunde de nicăieri nu uit să modelez la răsărit o lacrimă
OMUL SAU TĂCEREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383463_a_384792]
-
cele mai grave boli pe lumea asta este să nu însemni nimic pentru nimeni. Maica Tereza - Oamenii care luptă pot pierde. Oamenii care nu luptă, au pierdut deja. Bertold Brecht - puțini sunt cei care ajung pe țărmul celălalt. Restul oamenilor aleargă încoace și încolo pe același mal. Buddha - Nu poți avea o zi de mâine mai bună dacă te gândești tot impul la ziua de ieri. Charles Kettering - Lucrurile mărunte afectează mințile mărunte. Benjamin Disraeli - Să nu te jenezi niciodată să
CITATE MEMORABILE (109) de ION UNTARU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383461_a_384790]
-
de lacrimă Mi-a curs pe față A șuierat în mine un ecou Iar prin vene un foc Mă arde cât mi-e de frică ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ VISUL (Ëndrra) În toiul nopții Un vis mi-a stricat somnul Copila cu buze rumenite Aleargă ca o nebună goală Orașul plin pe deplin locuit De oameni ai tuturor vârstelor Care se mirau admirând Trupul ei frumos ca un înger Iar eu nu puteam nicicum s-o opresc Visul s-a terminat eu vlăguit De sudorile
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
banii firmei, ca apoi să revină după alte șapte zile la hotelul din Venus unde erau cazați, pentru alte trei săptămâni de alergat în ținuturile Dobrogei. Trenul se mișca în noapte, când alene de parcă era o mocăniță de munte, când alerga sprințar spre destinația finală. Undeva, prin nu știu ce gară, sensul de mers s-a schimbat, de parcă mecanicul de locomotivă a uitat ceva în ultima gară abia părăsită și ne întoarcem spre locul de plecare să-l caute. Am înțeles de la vrâncean
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
în această gară. Am mai fost odată la Iași, imediat după cutremurul din 1977 și acum vreo patru - cinci ani în urmă, călătorind spre Suceava, ca să ajung la Vatra Dornei într-un concediu. Părăsind Vasluiul, nu peste mult timp trenul alerga printr-o ceață din ce în ce mai densă, amintindu-mi de diminețile petrecute pe mare, când ceața cuprindea cu umezeala sa, întreaga întindere nemișcată a mării, asemenea ca oglinda de cleștar din camera vreunei prințese din basmele lui Petre Ispirescu. Uneori, când mă
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
nr. 2258 din 07 martie 2017. „Uneori mi se pare că nu ești femeie, ci lumina care cade pe flori.” Virginia Woolf Noaptea trecută am adormit târziu. De cu seară vântul bătea cu putere, copacii se încovoiau spre pământ, norii alergau luând forme fantastice și întunecau totul din jur. Cerul era străbătut de zig-zagul fulgerelor, după care s-a dezlănțuit o ploaie torențială. În zgomotul continuu al ploii, am adormit. Dimineața, de cum m-am trezit, m-am gândit la flori; eram
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
Lumina materială și lumina ... Citește mai mult „Uneori mi se pare că nu ești femeie, ci lumina care cade pe flori.” Virginia WoolfNoaptea trecută am adormit târziu. De cu seară vântul bătea cu putere, copacii se încovoiau spre pământ, norii alergau luând forme fantastice și întunecau totul din jur. Cerul era străbătut de zig-zagul fulgerelor, după care s-a dezlănțuit o ploaie torențială. În zgomotul continuu al ploii, am adormit. Dimineața, de cum m-am trezit, m-am gândit la flori; eram
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
eu câștigam centimetru cu centimetru și mai mult stăteam pe loc ! Acum o alunecare mi-ar fi fatală, îmi doresc aripi să zbor, apăru locomotiva cu vagoane etajate, de navetiști, ca o imensă omidă albastră ce mă va devora. De ce alerg eu spre moarte ? Personalul opri în haltă , în câteva zeci de secunde navetiștii urcară și umplură burțile flămânde ale vagoanelor cu geamuri sparte și perne tăiate cu briceagul, dezolant... Ajung prin dreptul salciei din fața Fabricii, ar mai fi treizeci, patruzeci
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383491_a_384820]
-
brațe și, deși picioarele-mi erau parcă legate, mă agitai într-un fel de alergare, haotică, precum într-o filmare cu încetinitorul, mă „vedeam„ și aveam plăcerea estetică a acestei „vizionări„ , dincolo de riscul de a nu ajunge și urmările inerente , alergam, nici eu nu mai știam de ce și de cât timp, zile sau ani, o făceam spre acel tren, Goliat al disperării, ce porni ușor ...pe drumul lui electric. Da ! locomotiva puse în mișcare omida , văzui fața mecanicului în geam , orientată
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383491_a_384820]
-
-n ceruri raze albe și prelungi, Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele. Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală, Peste suflete-adormite țes maramă de mătase, Noaptea-nvăluie pământul într-un giulgiu de negreală, Numai câinii latră-ntruna alergând pe lângă case. Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă, Inima -i ține isonul cântând lung oftat de dor... Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte își aduc dulcea clipă de amor... Tremuratul
SENTIMENTE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383501_a_384830]
-
multe de depășit... Și foarte multe de realizat! Tocmai de aceea, ar trebui să ne oprim pentru o clipă și să ne întrebăm dacă am descoperit “acel ceva” pentru care merită depus tot acest efort? “Acel ceva” pentru care să alergi și să nu te dai bătut orice s-ar întâmpla? Ce anume este “acel ceva” care stârnește în tine pasiune, entuziasm și te face să te simți viu? - Viața este o luptă continuă. Nu-i deloc ușor să-i faci
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NĂZDRĂVĂNII DE TOAMNĂ Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și-a pus toamna rochie de brumă Și-alergând râzând peste câmpii, Culorile și le-arunca în glumă, Frunzele făcându-le-arămii! Și-ntr-un dans nebun s-a prins cu vântul, Păsările toate le-a gonit Ca să nu se supere pământul Chiar și ceru'-n gri l-a văruit! Sugubeață
NĂZDRĂVĂNII DE TOAMNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383562_a_384891]
-
a dorului aripă Și-am să te chem cu gândul să revii Căci fără tine-i frig și zilele pustii... De-ar fi să pleci...în ochi s-ar cuibări izvoare Și-ar curge râuri, râuri de lacrime amare... Aș alerga prin noapte pe urma ce-ai lăsat Să te ajung cu zorii să văd de m-ai uitat... De-ar fi să pleci...seninul s-ar transforma în nor Și ziua ar fi noapte...și m-ar cuprinde-un dor
POEMELE IUBIRII 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383560_a_384889]
-
și speriate, de iarbă proaspăt cosită. La umbra unui copac, c-o pană de păun așezată-n pălărie, mestecând un fir de iarbă lăptos, era bunicul meu! Bunicul Ilie! În clipa aceea n-a mai contat ce vârstă aveam. Am alergat, cu bucurie și speranță spre cel care m-a învățat primul cântec, prima poezie, prima rugăciune ... ”Bunule! Bunule, Ilie!” Știam că plecase de mult pe drumul cel fără de dor, dar speram că voi apuca, în această fantasmă, să-i sărut
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
și se întinse pe canapea. Adormi imediat. Și avu un vis ce o trimise undeva departe, departe. Nu cunoștea locurile, copaci foarte înalți, nici țipenie de om. O spaimă necunoscută puse stăpânire pe ea. Ar fi vrut să plece, să alerge, dar picioarele ei păreau parcă băgate în țărână. Deodată pe cer apăru un soare strălucitor și începu să plouă. În vis Delia se gândea, ce fenomen interesant strălucește un soare puternic, dar ploaia năvălește peste mine. Brusc se trezi. Privi
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383545_a_384874]
-
Pitoresc > REGAL DE IUBIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Regal de iubire văzut-am în munte: Pe el cavalerul, semeț, împietrit, Iar ea îl mângâie zglobie pe frunte Și-aleargă spre văi cu destin împlinit. Ca rod al creației divine-i născută O strânsă pereche-ntr-un calm aparent, E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383624_a_384953]
-
vale pornește, Întâi nevăzută, apoi o cărare, Prin pietrele aspre atent șerpuiește. Mai murmură-n cale zglobie și-adună Grăunțe de rouă și picuri de ploaie, Sau stropii cei mari risipiți de furtună, Pe care apoi îi preschimbă-n șuvoaie; Aleargă spre văi cu destin împlinit, Cascada prelinsă spre barbă din frunte, Din el, cavalerul semeț și-mpietrit. Regal de iubire văzut-am în munte. *** Referință Bibliografică: Regal de iubire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383624_a_384953]
-
cum doar ei o puteau spune. Mi-e dor de ulița pe care ne jucam Făcând planuri de zbor spre zări albastre, Castele de nisip ce noi le construiam Rămas-au doar iluzii în visurile noastre. Mi-e dor s-alerg pe câmpul plin cu flori, În drumul meu frumos spre veșnicie, Să știu doar ce-i seninul și să uit de nori, Mi- e tare dor de-a mea copilărie. În cinstea dorului am refăcut un vis, Cu un copil
DE ZIUA DORULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383638_a_384967]
-
cinstiți și determinați să facă un lucru bun. -Iubita, mâine trebuie să urgentez cu actele de adopție, poimâine când ne vom cununa vreau să participe și Florin în calitate de fiu. Va fi dublă fericirea noastră. Florin Corcoduș era în formă bună, alerga toată ziua de la un magazin la altul, se interesa de stocurile de marfă, de încasări și de mărfurile mai greu vandabile. Era în vervă și jovial. Ajuns acasă, după inspectarea magazinelor, a început să se pregătească pentru ceremonia de după amiază
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PROVOCARE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Petale insurgente îmi acuză oglinda din tavanul unui timp. Și iar alerg desculță și confuză, Să mai descopăr înc-un anotimp în care primăvara să nu doară ca fulguiala rece-n care taci. Să vină mută ca și prima oară. Să nu trezească sângele din maci. Parfumul ei de pași tergiversați, Să nu
PROVOCARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382855_a_384184]
-
2017 Toate Articolele Autorului PE ALTARUL IUBIRII Pe altarul iubirii ard ochii tăi adânci.. Pentru acum și pentru atunci.. când... Lungi visări se-aștern pe frunte-n rând Pelerinaj de doruri ascuțite-n gând! Distanța dintre noi e ani lumină... Alerg cu caii mării-n spumă! Fremâtând mă cheamă-n zare Chipul tău ...ce umbră-mi pare. Vântul s-odihnește, mângâie zarea, Lin adie ...și-mi arată cărarea! Te caut ,nu te aflu....urc pe scară, Pe-o frunză găsesc... harta
PE ALTARUL IUBIRII de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382879_a_384208]
-
vina? De ce se-nnegrește zarea? Spuneți-mi, care-i pricina? Cât aș vrea să văd o floare, Ori o gâză care zboară, O lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară! Numai bradu-i plin de ace, E la fel ca astă vară. Așa-ncât nu am ce face, Vine neaua cea ușoară, Că îmi place, că nu-mi place, Mă gândesc la sănioară. Referință Bibliografică: ÎN PRAG DE IARNĂ
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382918_a_384247]
-
de pe pământ. Băieții au adormit cu gândul la noul lor prieten. Noaptea, visară aventuri incredibile în care erau protagoniști alături de Dino. Iar acesta, încântat de noii săi amici, nu părăsi livada, în așteptarea lor. La primele ore ale dimineții, Andrei alergă în grădină sperând că va întâlni puiul de șopârlă. Îl descoperi curând, alături de Mihai, frățiorul său, care ajunsese înaintea sa, având aceleași gânduri ca și el. Zilele de vacanță s-au scurs cu repeziciune. Copiii s-au distrat și s-
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
își acordează instrumentele la acest sunet. Urmează câteva momente de liniște. Se mai aud doar câteva zgomote din sală: un scârțâit de scaun, cineva tușește înfundat în dreapta ei, o ușă se închide cu un sunet estompat. Apare apoi dirijorul, parcă alergând spre podiumul său, cu un entuziasm care aduce zâmbete pe fețele spectatorilor. Se înclină, sprijinindu-se de bara atașată podiumului, iar ținuta sa impune respect, atât spectatorilor, cât și membrilor orchestrei. Un salt sprinten, iar bagheta sa magică mai stăruie
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]
-
magică mai stăruie puțin în neant, după care declanșează, cu o simplă scuturare, un vis muzical. Prietena Mirei o studiază pe ascuns și zâmbește satisfăcută de fericirea pe care o vede pe chipul acesteia. Uitase de toate și sufletul ei alerga printre note muzicale, dansând, fredonând, primind cu iubire și recunoștință această magie. Plutea printre picturile cu domnitori și scene reprezentative istoric, se gratula cu îngerașii de pe tavanul împodobit al Ateneului. Trăia cu o intensitate de nedescris acele momente. Iar muzica
CAP.28 O SEARĂ LA ATENEU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382872_a_384201]