3,312 matches
-
ne grăbim să bem acuma Căci nu vom bea mereu. Lăsați pe proști să povestească De-al fericirii rost deplin, Înțelepciunea omenească O pune-ntr-un ulcior cu vin! Averea, gloria, știința De grijă nu ne pot scăpa, În vin alină suferința, Și află-ți fericirea ta!"141 În Sticla aruncată în mare (La bouteille à la mer, 1854), Alfred de Vigny vede în șampanie chintesența mării-patrie: "X Apoi cu toți visară... Străfulgeră speranța De fericire-n vinul de Aï142... Ca
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cap, cu mersul șovăitor și-ncet, Izbindu-se de ziduri mereu, ca un poet, Și fără să-i mai pese de vreun vardist, în gând Își varsă focul, planuri mărețe depănând. Legi noi înscăunează, cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
un jilț). DOCTORUL: Să fiți alături cînd îl vom trezi. Nu mă-ndoiesc, va fi cuminte. CORDELIA: Bine. (Muzică) DOCTORUL: Rog, mai aproape. Muzică, mai tare! CORDELIA: O, tata drag! Tu, întremare, pune-mi Leacuri pe buze, ca sărutu-acest S-aline crudele dureri ce două sore Măririi tale-au dat! KENT: Prințesa dragă! CORDELIA: Să nu le fi fost tata,-aste-albe plete Le cereau milă. Era-acesta-un cap Să-l lași să-nfrunte plesnetul de vînt? Adîncu,-ngrozitor vuindul trăznet? Și-ntru teribilă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. (c) 1998 by Yale University (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română Despre democrație ROBERT A. DAHL Traducere de RAMONA LUPAȘCU ALINA MARIA TURCU MIHAELA BORDEA ADRIANA BARGAN-ȘTRAUB INSTITUTUL EUROPEAN 2003 Capitolul 1 AVEM CU ADEVĂRAT NEVOIE DE UN GHID? Pe parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea lumea a asistat la o schimbare politică extraordinară și fără precedent
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cred. Aș vrea să creadă și alții în ea, fiindcă, în ciuda spaimelor, simt că ar fi o lume mai bună, mai cuprinzătoare decât cele pe care ni le oferim unii altora în mod obișnuit. Nu vreau chiar deloc să-mi alin cititorii, dar nici nu țin să-i șochez cu premeditare. Aș vrea să devină mai umani, să înțeleagă ce ar putea spune zidurile. LV. Istoria ta proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui. Dai în schimb fotografii vechi, amintiri
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îndoieli, a creat procese de conștiință convertite în adepți. Întoarcerea spre semeni pe care a preconizat-o creștinismul înseamnă întoarcere spre Dumnezeu. Voința personală conectată la voința divină este salvatoare. Medicii l-au simțit aproape pe Christos, deoarece el a alinat, a vindecat și a lăsat lumii o nouă religie și știință, filosofie și etică, dogmă și acțiune, sacrificiu și renaștere, terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
plante medicinale etc. Medicina germanică se va decanta și forma prin călugării enciclopediști ai mânăstirilor creștine prin care și limba germană veche va evolua în germana medie și din secolul XIV, în germana modernă. Creștinismul, prin mânăstiri și biserici a alinat, vindecat și i-a învățat pe oameni forme superioare de cultivare a pământului ca și deprinderea meseriilor, artelor, scrisului și cititului. Astfel cultura occidentală începe să dobândească o structurare creștină. Călugării benedictini, ordin apărut în Mânăstirea Monte Casino (529) sunt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cele de viață personală. Toate curtezanele au avut ca menire crearea unui decor stimulativ la curțile împărătești, regale și nobiliare. Au avut întotdeauna efecte benefice asupra echilibrului fizic, psihic și spiritual al suveranilor, nobililor și altor bărbați influenți, le-au alinat trăirile generate de eșecuri și dezamăgiri politice, au compensat rutina afectiv- erotică în relațiile lor de familie. Unele nu s-au oprit la acest nivel de așteptare, acela de decor stimulativ, și s-au implicat în decizii politice, s-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bărbat de culoare cu care a mai avut trei copii. Prima născută, viitoarea cântăreață și dansatoare, Freda Josephine, alintată Tumpi, și-a trăit copilăria în condiții precare, a dormit prin cutii de carton, a căutat mâncare prin tomberoane, și-a alinat singurătatea pe stradă. Mama, care nu o iubea, pentru a scăpa de povara creșterii ei, a angajat-o servitoare într-o casă în care stăpâna se purta cu brutalitate, o bătea frecvent și fără motiv. Opărită intenționat, a fost dusă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
piticul Bucino, devotat preocupării de a sluji patimile bărbaților. El ținea evidența clienților, îi selecta, negocia prețurile, le planifica intrarea în saloanele Fiammetei. Totodată, dăruit curtezanei, îi întreținea buna dispoziție, era și martorul dezamăgirilor, o consola, îi veghea somnul, o alina când era bolnavă. Fiammeta este o curtezană celebră, se află în registrele administrației și vizitarea ei presupunea costuri mari pe care nu și le permitea oricine. Frumoasă, inteligentă și cultă, în salonul ei se întâlneau, alături de oameni bogați, literați, filosofi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
5De ce vreți să mai fiți loviți voi, care adunați nelegiuiri? Tot capul este numai rană și toată inima suferă! 6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și București și îi tratau pe boierii români "ca pe niște cîini", scoțînd în evidență clar că Rusia nu era un vecin, ci un stăpîn. Deși au fost cîțiva guvernatori ruși de excepție, ca Pavel Kiseleff, care a încercat să aline suferințele românilor 19, țarul Nicolae I a impus României așa-numitul Regulament Organic, care a perpetuat exploatarea țăranului. Cu mai mult de jumătate din Moldova istorică pierdută, ceea ce a rămas a devenit pămîntul sfînt al naționalismului. În mijlocul suferințelor și degradărilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
străluciți, cu slabe rezultate practice. Stere, Tzigara-Samurcaș sau Marghiloman au slujit România și s-au înscris în ultimă instanță pe linia tradiției istorice, așa cum explica profesorul Andrei Oțetea. George Enescu, marele maestru, a venit și el la Iași ca să-i aline și să ridice moralul oamenilor 57. Sarcina Misiunii Militare Franceze era crearea unei armate noi, cu sprijinul generalilor Alexandru Averescu și Constantin Prezan de la Marele Stat Major Român. Dar, așa cum spune Iorga, "crearea unui nou spirit" a căzut pe umerii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se guverneze și să-și asigure subzistența, continuau să stăpânească o mare parte a globului. Această situație neverosimilă, ale cărei implicații nu scăpau elitelor indigene din coloniile europene, a avut consecințe perfide. Pentru mulți britanici, francezi sau olandezi, posesiunile imperiale alinau suferința și umilințele războiului din Europa. Ele Își demonstraseră valoarea materială În acel război ca resurse naționale vitale. Dacă n-ar fi avut acces la teritoriile Îndepărtate și la resursele materiale și umane din colonii, britanicii și Îndeosebi francezii ar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Alexander Dubček pe scena politică după două decenii petrecute În obscuritate crease posibilitatea ca el să devină președinte În locul lui Husák - pe de o parte ca simbol al continuității cu speranțele frânte din 1968, pe de altă parte pentru a alina sentimentele rănite ale comuniștilor și poate chiar pentru a liniști nucleele neostaliniste din poliție și din alte servicii. Dar de Îndată ce a Început să cuvânteze În public, a devenit jenant de limpede că bietul Dubček era un anacronism. Vocabularul, stilul, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a pas de chagrin (Ne fais pas confiance au vent) (Romanescu, 1998 : 68) Proche du sémantisme du moț " dor " est le terme " alean ", d'origine populaire, qui signifie " souffrance ", " chagrin ", " désir ".1542 Le terme " alean ", tout comme le verbe " a alină " (" apaiser ", " calmer ") șont à retrouver dans leș poèmes de Blaga d'inspiration folklorique : alean să-și aline (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) pour apaiser șes peines (Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507) Pour apaiser șes plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moț " dor " est le terme " alean ", d'origine populaire, qui signifie " souffrance ", " chagrin ", " désir ".1542 Le terme " alean ", tout comme le verbe " a alină " (" apaiser ", " calmer ") șont à retrouver dans leș poèmes de Blaga d'inspiration folklorique : alean să-și aline (Nu crede tu vântului) (Blaga, 2010 : 372) pour apaiser șes peines (Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507) Pour apaiser șes plus Ardents désirs (Ne fais pas confiance au vent) (Romanescu, 1998 : 68) Nous avons remarqué que, en général
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
op. cît. 1199 Pour la biographie de Sanda Stolojan, nous avons consulté aussi leș sites Internet : http://www.bibliomonde.net/auteur/sanda-stolojan-841.html; http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sanda Stolojan ; http://www.revista22.ro/gand-pentru-sanda-stolojan-1955.html ; http://www.humanitas.ro/sanda-stolojan; http://aline.dedieguez.pagesperso-orange.fr/tstmagic/defis europe/stolojan.htm ; http://www.alternativa online.ca/SandaStolojan.html ; http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=939, consultés le 12 juin 2010. 1200 V. Sanda Stolojan, " L'emblème des larmes chez
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pășea...” Se pare că poetul oferă mai Întâi imaginea terestră a unei lumi stând sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
imposibilitatea comunicării. Iubirea apare În poeziile lui Bacovia Într-un chip total diferit de lirica romantică. Femeia constituie un refugiu, casa ei reprezintă un loc de adăpost, compasiune și ocrotire, un loc unde asprimile bolii și ale mizeriei umane sunt alinate cu forme de atenție elementară, precum un ceai sau un foc, precum În poezia „Decembre”. Moartea apare la Bacovia ca o senzație de anihilare a Întregii existențe, de dezagregare a materiei și a ființei, „un sfârșitul continuu bacovian”. Ea nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din degete 65 Masarea pieliței dintre degete 68 Tehnici ușoare de localizare a punctelor reflexe din palmă 71 Stimularea punctelor reflexe de pe dosul palmei 73 Anumite puncte de presiune ar putea fi greu de localizat 74 Darul naturii de a alina durerea 74 CAPITOLUL 5 Cum să folosim instrumentele ajutătoare la domiciliu pentru calmarea durerii 77 Cum acționează Magic Reflexer 78 Primul experiment cu Magic Reflexer 79 Magic Reflexer elimină durerile din brațe 79 Tehnici de folosire a dispozitivului Magic Reflexer
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
reflexologiei plantare. Din diverse motive, unele persoane nu au reușit să folosească tehnicile descrise pe propriile tălpi, așa încât mulți au dorit informații detaliate despre punctele de presiune din palmă. Palmele au aceleași reflexe ca și tălpile, dar găsirea „centrilor-minune” care alină imediat durerea produsă de diverse afecțiuni presupune reguli specifice. Stimularea simplă, dar eficientă, a palmelor a îmbunătățit sănătatea multora și le-a crescut vitalitatea. Pentru cei care nu mi-au citit cartea precedentă, a fost necesară reluarea unor informații pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
modul în care diversele reflexe „semnalizează” prezența unei disfuncții la o glandă sau un organ al corpului. Sunt date instrucțiuni clare despre cum puteți trimite fluxul de energie la locul afectat, prin simpla apăsare și stimulare a punctului reflex corespondent, alinând instantaneu durerea. Această metodă ce readuce corpul la parametrii normali de funcționare nu presupune nici o cheltuială, nici un echipament special și nici folosirea medicamentelor. Rezultatele sunt uimitor de rapide, efectul calmant apărând în câteva secunde. Dacă vă uitați la Cuprins, veți
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a corpului are deseori efect în zone mult mai îndepărtate. Folosindu-ne degetele pentru a găsi și stimula anumite puncte de presiune din palme și din tălpi, învățăm să aplicăm o metodă simplă și inofensivă de vindecare, ce ne va alina imediat durerea din tot corpul, fără nici un risc fizic sau psihic. Reflexologia este la îndemâna oricuitc "Reflexologia este la `ndemâna oricui" Reflexologia este la îndemâna oricui, de la copii la oameni în vârstă. Știu chiar câțiva copii care sunt experți în tratamentul reflexogen
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mintea și spiritul celor ce i-au cerut ajutorul, activând un răspuns vindecător în fiecare celulă. Reflexologia n-ar trebui supusă restricțiilor umane. Este o metodă naturală pe care oricine o poate folosi pentru sine sau pentru alții, pentru a alina durerea și suferința. Reflexologia este cheia sănătății perfecte. Vă rog, luați-o și folosiți-o cu generozitate. Ce a spus un medic despre reflexologietc " Ce a spus un medic despre reflexologie" După cercetări îndelungate și minuțioase, medicul Edwin Bowers, un
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]