18,056 matches
-
dezvoltare unplugged (decuplată), Își poate găsi originile În principiul Buddhist Economics: „economia modernă nu face distincție Între materialele regenerabile și cele neregenerabile, aceasta pentru că aplică metoda de echivalare și cuantificare prin intermediul prețului banilor... Cel mai ieftin este automat cel preferat, alternativa fiind irațională ‘neeconomică’. Din punctul de vedere Buddhist (economics, n.a.), desigur că nu se va Întâmpla asta... Bunurile neregenerabile trebuie folosite numai dacă sunt indispensabile, și aceasta să se facă cu mare grijă și cu cea mai mare atenție pentru
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
României, au avut ritmuri care se apropiau de 8% din PIB sau chiar peste, iar În partea vestică a Europei, ritmul era undeva la 1-2% din PIB. Ce Înseamnă economie bazată pe cunoaștere, care este sensul dezvoltării capitalului uman, ce alternativă se folosește la „debranșarea” de la folosirea extensivă a resurselor naturale, ce Însemnă 8% din economia României și 1% din cea a Germaniei, iată numai câteva Întrebări la care căutăm răspuns. Referitor la cunoaștere, este foarte bine că se admite rolul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
angajamentele luate de România În procesul de dezinstituționalizare, devenite obligatorii odată cu ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Mai degrabă, se poate spune că s-au alocat bani pentru prezervarea actualelor servicii În dauna unor acțiuni pentru sprijinirea unor alternative care ar fi cuprins și dezinstituționalizarea beneficiarilor. Audiența cea mai mare au avut-o proiectele pentru microîntreprinderi, dar faptul că din raportările statistice rezultă o pauperizare a condiției micilor Întreprinzători, nu putem decât să tragem concluzia că există o diferență
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
calitatea de stat membru al UE, asupra procentului de absorbție. Practic, analiza reflectă dacă variabila timp, exprimată prin numărul de ani de implicare În absorbția fondurilor, influențează abilitatea de a atrage și folosi banii europeni. În final, se caută o alternativă calitativă În evaluarea cauzelor și se determină care este adevărata cauză care frânează procesul de absorbție În cazul Țării noastre. 4.2.1. Definirea ipotezei influenței vechimii În calitate de stat membru În contextul crizei actuale, o resursă puternică de relansare economică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
supune. Sau - înainte ca, dintr-o inspirație divină, să cadă asupra fiilor celor care acum stăpânesc și domnesc, ori asupra lor înșiși, o iubire adevărată pentru filosofia cea adevărată. Iar a pretinde că sau prima, sau a doua, sau ambele alternative sunt imposibile - socot - e fără temei. Altminteri, ar fi îndreptățit să fim luați în râs, ca unii ce închipuie vise deșarte. Nu-i așa? Ba așa-i. Fie, deci, că necesitatea pentru vârfurile cetății de a se ocupa de filosofie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Platon de a vedea într-o eventuală sinteză cele două capacități de a gândi adevărul (una prin care el este dat nemijlocit și exclude posibilitatea falsului, dar își garantează „autenticitatea”, iar alta în care el este dat în prezența alternativei falsului, dar își diminuează probabilitatea) le putem recunoaște dinamica în două momente diferite care acoperă temele dialogului Phaidros. Fără a reduce sub o formă sau alta tematica acestui dialog la cuplul conceptual pe care încercăm să îl degajăm din textele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la propria funcție este prototipul definiției dreptății în cetatea lui Platon, văzută ca oi)keiopragi/a. Din această perspectivă, a te achita doar de ceea ce îți este propriu înseamnă a nu reflecta niciodată la sensul a ceea ce faci din perspectiva alternativelor, caracteristice doar omului democratic, ci, dimpotrivă, să delegi pe un altul cu propria ta reflexivitate. Pornind de la acest sens al dreptății, am putea construi un nou sens al mitului păstorului Gyges, fără ca acest nou sens să fie incompatibil interpretărilor recepte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Contestarea modului de a aplica metoda utilizată nu poate să ducă însă la contestarea metodei logice în general. Este doar o demonstrație a faptului că trebuie aplicată o altă procedură. Să o urmărim însă pe cea folosită, încercând să identificăm alternativa. Criteriul împărțirii (diai/resij) este principiul unităților multiple definite. Acestea se opun în primul rând multiplicităților nedefinite, care sunt sau infinite, sau indefinite. Încălcarea lui invalidează împărțirea viețuitoarelor în oameni și animale sau a oamenilor în greci și barbari, deoarece
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la realitate este schema senzorio-motorie4, în timp ce principala „achiziție” este permanența obiectului 5. Inteligența, care începe să se manifeste cu evidență în conduitele copilului spre sfârșitul primului an de viață, are la bază mobilizarea schemelor senzorio-motorii și coordonarea lor până la găsirea alternativei eficiente. Spre exemplu, copilul care, pentru a-și apropia un obiect la care nu ajunge, după câteva tentative nereușite, va găsi soluția trăgând suportul pe care stă obiectul Ă „conduita suportului”, act inteligent, clar sistematizat. Această inteligență rămâne însă legată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce conduce la o recompensă imediată mică, dar la o pedeapsă ulterioară mare, răsplata, deși mică, poate fi suficientă pentru menținerea comportamentului respectiv. Cu alte cuvinte, comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă este învățat cel mai bine. Ca alternativă, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit gen de comportament, chiar dacă aceasta ar conduce pe termen mai lung la o recompensă considerabilă. Aceste principii, împreună cu cele rezultate din paradigma condiționării clasice, de tip pavlovian, fundamentează în egală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
notelor fiecăruia în funcție de media grupului Ă deci, în funcție de toți ceilalți. Acest model contribuie decisiv la crearea unor norme ce consacră competiția, elevii înțelegând că nu pot obține note mari decât dacă unora din colegii lor li se atribuie note mici. Alternativa recomandabilă la această modalitate de evaluare nu este notarea individualizată (care se caracterizează prin „încercarea de raportare a rezultatelor obținute de elevi la alte rezultate individuale, realizate de aceeași elevi, în timp” (Cucoș, 1996, p. 109), ci una care să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
funcția de profesor și, nu în ultimul rând, de atitudinile părinților. Funcția de educator a elevilor exclude însă autoritarismul și dirijismul, etichetarea represivă și manipulantă a elevilor, tendința de a le induce un comportament adaptativ și conformist. Este și o alternativă la excesele de „știință...” a procesului de învățământ, îndeosebi la disciplinele fundamentale, ignorându-se toate principiile învățării. Condițiile pe care le asigură spațiul școlar și poziția profesorului în clasă fac ca acesta să poată exercita o influență importantă asupra elevilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
activități. El însă evita să ia singur decizii, invitând grupul să participe la stabilirea manierei de organizare. Copiilor le era oferită posibilitatea de a alege de fiecare dată când solicitau un sfat cu privire la îndeplinirea sarcinii: liderul sugera cel puțin două alternative, lăsându-i să hotărască ei înșiși. Mai mult, membrii erau liberi să se asocieze cu cine doreau în vederea realizăii sarcinii. Ei aveau cunoștințe despre toate etapele ce urmau a fi parcurse până la atingerea scopului comun. În sfârșit, climatul laissez-faire traduce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățământ și de politica educativă generală. Au fost, în fapt, proiecția unor spirite deschise, cu har, care le-au aplicat restrâns în munca lor, în virtutea propriei filosofii asupra actului paideutic. Or, în practica educațională occidentală, perspectiva umanistă este deja o alternativă în cadrul sistemului educațional, fiind baza unuia dintre cele trei modele fundamentale ale acțiunii pedagogice. 1. Modele generale ale acțiunii pedagogicetc "1. Modele generale ale acțiunii pedagogice" Dintre criteriile extrem de diverse care pot conduce la sistematizări în câmpul educațional, M. Lesne
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o educație preponderent transmisiv-normativ. Se poate și altfel? Cele două variante sugerează că da. Din rațiuni pragmatice, utile oricărui cadru didactic, interesează ce schimbare în câmpul psihologiei științifice a putut atrage atât de viu atenția și, totodată, susține dorința de alternativă 1. Coloana modelului incitativ-personal în prima sa rubrică sugerează deja răspunsul: psihologia umanistă. 2. Fondatorii psihologiei umanistetc "2. Fondatorii psihologiei umaniste" Trei persoane au avut un impact deosebit pentru dezvoltarea psihologiei umaniste și asupra implicațiilor ei în câmpul educației: A
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nevrotic. Atunci, a început să observe comportamentele oamenilor bine adaptați Ă sau auto-actualizatori, cum i-a denumit el pe aceștiaă și a ajuns la concluzia că, pe parcursul dezvoltării, copiii sănătoși mental caută experiențele de viață care le aduc satisfacție. Ca alternativă la interpretările psihanalitice și behavioriste ale comportamentului, Maslow a propusă ca pe o a treia forță a psihologiei Ă perspectiva umanistă. În lucrarea sa Către o psihologie a ființei (1968), Maslow prezintă 43 de afirmații, postulate de bază, ce explică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
A. Combs. Este cel care a devenit un avocat entuziast al abordării umaniste, după ce a trecut prin experiențe similare cu cele ale lui Maslow și Rogers. Și el a rămas dezamăgit de behaviorism și psihanaliză, și astfel a căutat o alternativă. În timp ce Maslow, în studierea motivației, și-a bazat concepția pe observarea comportamentelor reale și analiza biografiilor unor personalități, iar Rogers și-a construit teoria pe experiența de psihoterapeut, Combs a utilizat o perspectivă cognitivă ca punct de plecare în teoria
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
setului valorilor personale. O tehnică eficientă de a face acest lucru este obligată să parcurgă trei etape cu cerințe distincte: • alegerea de către copil sau tânăr a credințelor și comportamentelor care consideră că i se potrivesc, prin luarea în considerare a alternativelor disponibile; • valorificare acestora în situații de exprimare și afirmare publică; • acțiune concretă în direcția credințelor și comportamentelor alese. Această tehnică se poate pune în aplicare prin exerciții de grup centrate pe opțiuni axiologice (etice, estetice, religioase, politice, sociale etc.). În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evaluării creativității. Astfel, studiile psihometrice asupra creativității întreprinse în ultimele decenii au format temelia concepției actuale despre fenomenul creativ. Cu toate acestea, abordarea psihometrică este considerabil mai complexă și mai cuprinzătoare decât afirmă criticii (și mulți dintre adepții ei), iar alternativele acestei abordări impun aceleași dificultăți întâmpinate în cadrul măsurării directe a creativității. O examinare detaliată a tehnicilor psihometrice utilizate în cercetarea creativității îi avantajează pe cei care intenționează să măsoare creativitatea, precum și pe cei ce investighează creativitatea prin intermediul altor tehnici. Obiectivul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prea puțin exploatat de cercetători în ultimii 20 de ani și studiile au dus, astfel, la rezultate contradictorii (Baer, 1996; Johnson, 1985). Analiza variatelor sisteme de cotare a testelor de gândire divergentă relevă că trebuie luate în considerare și alte alternative ale graficelor de frecvență uzuale prin care se exprimă fluența, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea (de exemplu, Torrance, 1972d). Asemenea alternative pot însemna calculul sumei totale a scorurilor (adică totalul scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate), a scorurilor neobișnuite (răspunsuri oferite de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Johnson, 1985). Analiza variatelor sisteme de cotare a testelor de gândire divergentă relevă că trebuie luate în considerare și alte alternative ale graficelor de frecvență uzuale prin care se exprimă fluența, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea (de exemplu, Torrance, 1972d). Asemenea alternative pot însemna calculul sumei totale a scorurilor (adică totalul scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate), a scorurilor neobișnuite (răspunsuri oferite de maximum 5% din subiecți), măsurarea cotelor fluenței, a scorurilor procentuale și a scorurilor obținute pe baza întregului ansamblu de răspunsuri
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
postmoderne standard aduse metodologiei cantitative și multe dintre aceleași critici sunt îndreptate către abordarea psihometrică a cercetării inteligenței. În timp ce numeroase nuanțe ale criticilor - precum interpretarea eronată a inferenței statistice și alegerea inadecvată a designului de cercetare - sunt, fără îndoială, meritorii, alternativele propuse pentru abordarea psihometrică întâmpină probleme la fel de serioase. De exemplu, investigațiile bazate pe analiza unor exemple aproape incontestabile de performanță creativă pot înlătura problematica criteriului, dar vor ridica probleme de aplicabilitate similare celor implicate de alte metode de cercetare calitative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
D.M. (1975), „Effects of explicit instructions to «be creative» on the psychological meaning of divergent thinking test scores”, Journal of Personality, 43, pp. 434-454. Kattie, J. (1980), „Should creativity tests be administered under testlike conditions? An empirical study of three alternative conditions”, Journal of Educational Psychology, 72, pp. 87-98. Hattie, J., Rogers, H.J. (1986), „Factor models for assessing the relation between creativity and intelligence”, Journal of Educational Psychology, 78, pp. 482-485. Helson, R. (1971), „Women mathematicians and creative personality”, Journal of
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Stimulating creativity, vol. 2, Academic, New York. Sternberg, R.J. (1985a), Beyond IQ, Cambridge University Press, New York. Sternberg, R.J. (1985b), „Implicit theories of intelligence, creativity, and wisdom”, Journal of Personality and Social. Psychology, 49, pp. 607-627. Sternberg, R.J. (1987), „Implicit theories: An alternative to modeling cognition and its development”, în J. Bisanz, C.J. Brainerd și R. Kail (eds.), Formal methods in developmental psychology (pp. 155-192), Springer-Verlag, New York. Sternberg, R.J. (1988a), „A three-facet model of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de media asupra finalului povestirii compus de copii. Suportul video a indus scoruri mici de originalitate. Fiindcă subiectul poveștii a obligat elevii să creeze un final urmând ideile ei principale, diferențele nu au fost ușor de interpretat. Reducerea numărului de alternative pentru finalul poveștii a afectat, la rândul ei, nivelul de originalitate. Runco și Pezdek (1984) au reluat studiul, însă au recurs numai după finalizarea poveștii (prezentată la fel, prin intermediul suportului video, audio sau în scris) la interogarea opțiunilor de care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]