4,379 matches
-
zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să admire păunii și lebedele, iar tinerii se plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase, care iarna devenea un patinoar elegant pentru amatori. Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe și gium- bușlucuri, țigani cu castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot soiul de dulciuri care-ți lăsau gura apă și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
internațională se deschidea. Profesionalismul cultural nu mai era la ordinea zilei. Toată lumea era chemată să facă cultură, sau cel puțin să cânte și să danseze. Acesta a fost sensul festivalului Cântarea României (prima ediție, În 1977). Sute de mii de amatori din fabrici, de pe ogoare sau din școli au fost Îndemnați, la nevoie obligați, să improvizeze tot felul de spectacole. Era o manieră de a trece intelectualitatea Într-un plan secundar (iată, oricine poate face așa ceva!) și de a inunda Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nume. Cuplul Dracula-Ceaușescu pare a fi pentru ei expresia cea mai concentrată a Panteonului românesc. Două legende negre Își răspund peste veacuri, susținându-se reciproc. O selecție nu prea avantajoasă pentru români, susceptibilă, ce-i drept, să-i ademenească pe amatorii de insolit, dar care aruncă asupra țării o umbră neliniștitoare. țara lui Dracula, țara lui Ceaușescu, nu e oare prea mult? Pentru Ceaușescu, românii nu-și pot declina responsabilitatea: ei l-au produs și, mai ales, ei l-au suportat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu-și uitau specialitățile locale (Înrudite cu bucătăria balcanică, În primul rând grecească, și purtând adesea denumiri turcești). La aperitiv se bea țuică și se mâncau „mititei“. Pentru a se delimita și mai bine de francezi, bucureștenii sunt și mari amatori de bere, iar braseriile lor urmau modelul german sau austriac, nicidecum francez (precum renumitul „Carul cu bere“, cu un sofisticat decor În lemn, cu fresce și vitralii, care-i dau aspectul unui „templu“ al berii). Vinul se bea adesea sub
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al celei de a 3-a diplome a mea din șc. primară - clasa IV din București. Am o Întârziere, fiindcă bustul nu-l puteam duce la fotograful care mi-a lucrat pe cele multe. L-am fotografiat acasă cu un amator, care nu avea ce-i trebuie. Cu greu a găsit să Împrumute un „blitz”. Zilele trecute i-am răspuns și lui D-l Ciurea, care și el are cuvinte prea frumoase pentru modesta mea activitate. Eu vă mulțumesc foarte mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din Întreaga viață a unui pictor, spre a se putea urmări evoluția lui. Iser-ul meu este din tinerețe, dar nu este de lepădat, cum a avut aerul să decidă „experta”, de la Palat. La prețul cerut de mine am avut mulți amatori, pe care i-am refuzat. Nu am putut rezista să refuz muzeul din Fălticeni. Dacă nu se poate, nu se poate și pace bună. Lucrez să pun În ordine restul de material ce mi-ai cerut. Aștept și pe D-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bunăvoință să-mi dai ajutorul prezenței matale? Iartă-mi scrisul, dar sunt În grădinița de la Sfat și scriu pe o bucată de carton. Eu Înțeleg să aduc ce am mai bun și nu vreau să vând, poate, dacă vor fi amatori serioși, dar În orice caz, am unele lucrări pe care nu le dau pe oricât mi-ar oferi cineva. Sunt creații pe care le-am ales, din 20-40 la fel, aproape unice, ca nuanță. Sărutări de mâini mamei și soției
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
camuflaj, astfel că a oferit o țintă ideală inamicului. O bombă căzută În plin i-a rupt un picior și a murit bietul căpitan. În casa lui dădea des concerte cu invitați puțini. Am luat și eu regulat parte, ca amator de muzică ce mă aflu. El la piano și Florica la vioară. De asemenea și În casa Gorovei, aveau loc concerte cu Florica și Șt. Albu, fost prefect, ca și D-na Gorovei (piano) . După câte știu, M. Havriș a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
rog, urgent, dacă este amator muzeul Dv. să cumpere aceste piese, căci altfel facem noi formele necesare. În totul sunt aprox. 2-3.000 de pagini. Prețul este cel de care v-am spus: 7.000. În cazul În care sunteți amatori luați imediat legătura cu noi pentru a vă face, la rândul nostru, legătura cu P. Neamț și a mai lua și alte valori. Aștept, deci, hotărârea Dv. În acest sens. Cu adâncă stimă, D. Văcariu </citation> <citation author=”VĂCARIU Dumitru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
masa urcată pe un podium, cu moderatorul la mijloc, Neshe Yashin (scriitoarea din Cipru), Inga-Lina Linqdvist, Adrian Popescu și eu. Bulgarul Pashov nu se vede nicăieri, se pare că ne-a pierdut urma pe drum. Sosesc între timp și alți amatori de dialoguri culturale. Nu se vor citi texte, cum am crezut la început, va fi o dezbatere în tradiția locului, a saloanelor Albert-Mollat, despre care ne povestește pe scurt Eric des Garets. Tot el prezintă asistenței proiectul Literatur Express Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fals, dar nu și de frumos și urât. Și numai din pură politețe, prin convenție, zicem noi despre cutare oraș că e frumos, când de fapt el este posac și rezervat, iar design-ul e ultima preocupare a locuitorilor săi. Amatori de primăveri culturale, mergeți să vă faceți datoria voastră de vilegiaturiști de-a lungul Tibrului, pe colinele Pnyxului, sau în lagună! Mângâiați-i cu privirea, în weekendurile prelungite din luna mai, pe zeii morți și pe fecioarele căzute în lume
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așadar, dacă autostrada Ierusalim-Tel-Aviv este atât de aglomerată în ajunul zilelor de shabbat. Faptul de a se relaxa, de a evada puțin spre coastă, de a coborî în loc de a urca, corespunde, fără îndoială, la neiluminați, cu un reflex respirator. Haideți, amatori de mese fastuoase și de cărniță bună, mergeți repejor spre plaje, voi Ramblas și voi, esteți, spre galeriile de artă contemporană de la Tel-Aviv, unde veți găsi clonele operelor cu marca depusă Guggenheim, pe care le treceați în revistă cu tot
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plus, culmea ghinionului, creștinii sunt, de regulă, cei care organizează aceste demonstrații semestriale de bunăvoință. În principiu, la Ierusalim, ei n-ar putea fi decât invitați, dar de către cine? Marii rabini în funcție nu sunt gazde deosebit de primitoare, și nici amatori de schimburi de vederi. Musulmanii ar putea eventual răspunde solicitărilor, numai că ei nu fac nimic chiar de capul lor: pluralismul nu-i o idee musulmană. Ca întotdeauna, persoanele înclinate spre dialog nu se bucură de autoritate, iar autoritățile preferă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să guste spectacolul, în materie de estetică el avea niște gusturi așezate: "Levantul este o răscruce de drumuri unde totul trece: religii, armate, imperii, mărfuri, dar fără ca ceva să se miște", îi scria el unui prieten, de la Beirut în 1930. Amatori de noi frisoane, continuați-vă drumul! Iar ghicitul în stele, care prevede totul și nu împiedică nimic, își are pe deplin locul în această urzeală. Așa ca marele indianist francez Sylvain Lévi (1863-1935), delegat al Alianței Israelite Universale aflat în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fapt să cumpere monedele și obiectele pe care știa că lucrătorii au obiceiul să le dosească. Astfel d-rul Severeanu devenind anticar din experiență, și-a stabilit un depozit-safe la Bruxelles, unde a negociat achizițiile lui, câștigând din afacerile acestea cu amatorii apuseni și americani sume importante. A murit multimilionar. La "Academie" comunicarea lui Gusti. Prefer carne fără sos decât "sos fără carne" a zis Iorga. La secție, discuție asupra unui mic dicționar într-un volum, pe care îl dorește Regele până ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Într-adevăr a realizat o frumoasă organizare. Toată casa Stelian e plină de lucruri de preț obiecte artistice japoneze, broderii și stampe, haine, foarte frumoase talere oltenești, iar saloanele pline de tablouri: unele străine, vechi și relativ vechi, donate de amatori (este mai ales o sală întreagă donație a răposatului dr. Cantacuzino), altele originale. Trei săli închinate celor trei pictori reprezentativi români: N. Grigorescu, I. Andreescu, Șt. Luchian. N. Grigorescu e reprezentat nu în ce are mai bun (totuși un autoportret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Am discutat în amănunt despre afirmațiile făcute de cronicar în legătură cu lupta de la Baia. Un cronicar care nu știa că un loc întărit nu poate fi atacat cu cavaleria, neștiutor cu privire la organizarea militară a Moldovei, înseamnă că nu este nici măcar un amator în probleme de istorie militară. Afirmațiile sale în legătură cu lupta de la Șcheia sunt confuze. Nu numai că nu este un expert militar, cum l-au considerat unii, dar el nu poate să-și imagineze cum se desfășura o luptă. Autorul scrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Turcia, Indonezia, Franțs, Armenia, țări din America Latină, Japonia. Aceste călătorii au costat mult bugetul României, fiind și așa destul de fragil. Ca și Nicolae Ceaușescu și acest ”tătuc” al așa zisei revoluțăă române din 1989 a fost un mare turist, un amator de escapade pe continetele Globului. După fiecare vizită, președintele Ion Iliescu acorda în cadrul unor conferințe de presă, ținute la Palatul Cotroceni, interviuri cu zâmbetul acela tineresc, încântat de rezultatul convorbirilor avute cu diferite oficialități din țările care l-au primit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ani de conviețuire, am învățat câte ceva. A, nu, noi avem probleme de-ale noastre, femeiești. Tovarășa ar fi fost binevenită. Masa s-a întins până după orele de program. Șprițul și berea erau din belșug și mă uitam cât de amatori de chef erau o parte dintre comeseni. Deși mă simțeam frânt de oboseală, de abia îmi țineam ochii deschiși, mai ales când nu eram eu cel ce vorbea, am rezistat până în momentul când ambasadorul și soția s-au ridicat de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
oboseala și schimbarea fusului orar, m-am retras în camera mea, hotărât să îmi fac ordine în gândire, după ce mă edificasem cine cu cine joacă și unde sunt fisurile relațiilor dintre participanții la festinul sosirii mele. Șeful misiunii era mare amator de lingușeală și nu prea admitea opinii diferite de ale lui, nevasta lui părea mai tăcută, dar fața ei exprima o doză de viclenie, iar zâmbetul împrumuta uneori grimasa rânjetului, economistul, cum îl gratula ambasadorul pe reprezentantul Ministerului Comerțului Exterior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în forțarea sorții societății, în favoarea europenității. Unde te situezi față de politica românească? Eu nu fac politică. De ce? Iarăși ajungem la obsesivul adevăr personal, iarăși subliniez: nu mă închipui existând altfel decât în literatură. Politica ar trebui s-o facă nu amatorii, ci profesioniștii, oameni care să studieze, care să se specializeze în acest domeniu. Dar sunt atent la mișcarea de pe scena politică. Foarte atent. Această veșnică bâlbâială și această veșnică neputință, această ceartă uriașă și această înmărmuritoare lipsă de viziune, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Probabil că am sperat prea mult, probabil că cer altceva literaturii ceva care nu mai are de-a face cu teoriile mai noi despre ce e literatura. De altfel, de aici postura pe care mi-o asum, de marginal, de amator. De ins care, dacă trădează eventual critica, nu trădează literatura. (Vezi și tu cât orgoliu încape în câteva rânduri!) E aici, în această taină, micul lui orgoliu (iată că vorbesc despre mine la persoana a III-a), născut, nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu mai era interesat de creația literară propriu-zisă. O și disprețuia. N-am să vin cu o astfel de teorie. Știi, la teorii din acestea toți putem fi buni. Deci, dacă tot nu fac canonul și fac o lectură de amator de ins care citește din plăcere și scrie cu iluzia că, la rându-i, construiește un text care ar trebui să fie descifrat, căci nu spun nici eu chiar totul, unele idei reies din construcția textului, altele sunt abia sugerate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de bine", m-ar fi putut ține de coaie, ca pe Săndel Călinescu, perfect modelat de carboava în cestiune, dar... azi eu aș fi proprietarul vilei din Păcurari, cadou de la UniverSECUritate; azi, la mine s-ar prezenta, cu sarsanalele pline, amatorii de înscrieri la doctorat. Așa-mi trebuie.) Oleacă începuse a-i stingheri incipienta gloriolă ce-mi venea de la textouările din "Dialog", "Opinia studențească", "Echinox", "Cahiers d'Etudes Littéraires", "Caietele critice" ale "Vieții Românești". M-am ferit să public vreo carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
înființarea unor noi ateliere, ce diversificau viața economică a orașului. Sub licența „M. Ortony & comp.”, în anul 1893, s-au pus bazele unei turnătorii, ce beneficia de personal specializat. Produsele ei acopereau cererea din zona Iașilor. Peste numai un an, amatorii de băuturi fine puteau gusta primul coniac produs de firma Iacob Wechsler-Erben (devenită ulterior „A. F. Monferrato et compania”). Spre sfârșitul veacului dobândesc renume „Fabrica de bazalt - Ciurea” și manufactura lui Franz Rameder de „săpături în piatră, șlefuiri, cizelări”. Industria
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]