39,601 matches
-
operei lui Radu Stanca în Reperele biobibliografice și spirituale, continuând cu capitolele Radu Stanca despre el însuși, Valorizări critice, o cuprinzătoare Bibliografie actualizată până la anul 2014, Evocări, în care se valorifică amintirile inedite ale actorilor, ale prietenilor și colegilor autorului, amintiri care vor apărea în curând și într-un volum de sine stătător. A urmat studiul bogat documentat Viena lui Lucian Blaga, în care prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a reconstituit orașul studenției lui Lucian Blaga, capitală a artei în care
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
Cuvântul înainte semnat de acad. Eugen Simion, panoramează viața operei lui Radu Stanca în Reperele biobibliografice și spirituale, continuând cu capitolele Radu Stanca despre el însuși, Valorizări critice, o cuprinzătoare Bibliografie actualizată până la anul 2014, Evocări, în care se valorifică amintirile inedite ale actorilor, ale prietenilor și colegilor autorului, amintiri care vor apărea în curând și într-un volum de sine stătător. A urmat studiul bogat documentat Viena lui Lucian Blaga, în care prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a reconstituit orașul
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
operei lui Radu Stanca în Reperele biobibliografice și spirituale, continuând cu capitolele Radu Stanca despre el însuși, Valorizări critice, o cuprinzătoare Bibliografie actualizată până la anul 2014, Evocări, în care se valorifică amintirile inedite ale actorilor, ale prietenilor și colegilor autorului, amintiri care vor apărea în curând și într-un volum de sine stătător. A urmat studiul bogat documentat Viena lui Lucian Blaga, în care prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a reconstituit orașul studenției lui Lucian Blaga, capitală a artei în care
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
întru Domnul (Moartea): ,,chipul ei avea o transparență infinită,/ semăna cu o tuberoză care-și schimbă/ necontenit culoarea împrumutând noi culori/ de la șarpele curcubeului,/ de la vipera luminii,/ (...)/ și, totuși, cineva o zărise, poate, poetul/ peste a cărui tristețe princiară/ (...)/ cobora amintirea aievea,/ și fața fără de cuprindere a lui Dumnezeu, / doar el ajunsese până la esențe/ (...)/ doar lui îi vorbea în șoaptă/ pom înflorind noaptea,/ curgând din el lumină -/ (...)/ adăsta un cântec neștiut de nimeni,/ venit din alte timpuri,/ din alte zări,/ din
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
de la acesta, conducând-o cu mult altruism și bani din buzunarul propriu, precum predecesorul său, spre a sprijini și promova cultura română. Nu îl vom uita niciodată și suntem alături de familia sa. Radule dragă, vei continuă să trăiești frumos în amintirile noastre! Eugen Cojocaru Vice-Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Germania Membru UZPR Radu Bărbulescu Radu-Florian Bărbulescu (pseudonim R.-F. Barth) (n. 27 ianuarie 1952 în București) jurnalist, prozator, poet, traducător și editor român care a trăit în München, Germania începând
Radu Bărbulescu a plecat de lângă noi [Corola-blog/BlogPost/93599_a_94891]
-
sânul familiei dragi (neîndoielnic, și în mijlocul nostru) de cel de-al 75 Prier. Într-un democratism lingvistic, „decretat” de la începutul întâlnirii de Nicolae Toma, prietenii, bunii cunoscuți, colegii de slujire cuvântului românesc au scos din sertarele inimii cele mai frumoase amintiri, înșirându-le ca pe scumpe mărgăritare, sincer, fără cenzurări interioare. Mihai Huțcal, a respins din start „teza” că boincenii, care, într-un timp, formau o parte ponderabilă în cadrul colectivului, s-ar fi bucurat de mai multe favoruri: „Deși simțeam un
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
Universitatea din Cernăuți, în pofida petei negre din biografie. Dar mai departe, în știință, nu i-a fost hărăzit să răzbată, câștigând astfel gazetăria și ziarul „Zorile Bucovinei”, căruia îi mulțumesc pentru invitația la această emoționantă întâlnire”. De la Tereblecea, cu florile amintirii în suflet și lacrimi lirice picurate în rânduri rimate, a sosit dna Eugenia Balan-Ciocoboc, colega de facultate a regretatului comemorat: „Era foarte serios încă din anii studenției, îndeplinea riguros obligațiile de staroste al grupei. Noi îl numeam „înțeleptul Mihalcean”. Doamne ferește
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
încălțări. ... Dar într-o altă toamnă, când eram așezat la casa mea, ceva mai aproape de clipa în care scriu, copilul mi-a arătat o plantă cu fructe verzi ce semănau cu un buzdugan. Era colțul babei!... Probabil, ca să-mi împrospătez amintirile copilăriei, crescuse în fața blocului meu, în pământul adus de mașini din afara orașului. Copilul m-a rugat să i-o smulg și să i-o duc în casă pentru că-i place. Așa că-i frumoasă și verde?...”. Da, i-am răspuns, și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93635_a_94927]
-
în pământul adus de mașini din afara orașului. Copilul m-a rugat să i-o smulg și să i-o duc în casă pentru că-i place. Așa că-i frumoasă și verde?...”. Da, i-am răspuns, și mi-au venit în minte amintirile copilăriei, cu picioarele înțepate și desculțe. Acum, era un simplu element de decor pentru un copil. O curiozitate, ca oricare alta... I-am smuls-o, am adus-o în casă și-am îngrijit-o mult timp amândoi. Ea, pentru că-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93635_a_94927]
-
este fie prea cald, fie prea frig, ploua și i se udă cojoacele. Se dezbrăca rând pe rând de cojoace, iar când rămâne în cămașă, vine gerul și o îngheață. Dumnezeu a transformat-o în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire. Sursa: CrestinOrtodox.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
30 de ani. A fost o vizită fugară, aș spune chiar excepțională, deoarece ziariștii suceveni ajungeau la Cernăuți în exclusivitate ca invitați ai cotidianului ucrainean ,,Radianska Bukovina”. Cu toții însă ne-o doream mult de tot, și ca să vedem orașul din amintirile părinților și bunicilor noștri, și ca să ne întâlnim colegii de breaslă de la ziarul de limba română, solicitați cu astfel de prilejuri ca traducători. În această ipostază am cunoscut-o pe Maria Toacă, originară din Boian, pe atunci încă tânără absolventă
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
pierdut, ori niciodată aflat. Noi, cei care am avut norocul să ne naștem și să trăim o vreme în lumea satului, suntem generația care, încă mai păstrăm legătura cu ritualele primordiale. Atâta vreme cât satul actual poate fi comparat cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit în ceruri cu moșii și strămoșii. De acolo ne veghează și ne așteaptă, așa cum dacii de pe columnă ne așteapă, să
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
spațiu ofertant... - Ce mai este azi, pentru dumneavoastră, spațiul dintre Prut și Nistru? - Mentalul colectiv românesc identifică spațiul dintre Prut și Nistru, fără niciun efort, drept ,,Basarabia”, partea răsăriteană a Moldovei. În acest fel l-am cunoscut și eu, prin amintirile care circulau la nivel de familie, mai exact transmise pe cale afectivă, din generație în generație. Cunoașterea subiectivă s-a suprapus ulterior, în mare măsură, cunoașterii științifice, și mi-a fost bine clarificat, prin lecturi și teren, că populația și teritoriul
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
începută în 1929 pe Wall Street, în SUA, și care în decurs de câțiva ani a ajuns să se manifeste până în cele mai îndepărtate colțuri ale planetei, fiind astfel resimțită destul de acut și în România. Pentru generațiile românești mai vârstnice, amintirile sunt legate și de un eveniment tragic, rezultat al unei hotărâri a guvernului de atunci de a acționa în forță, înăbușind în sânge o grevă muncitorească, izbucnită la atelierele Grivița din Capitală - faptă mult mediatizată după 1944. Trebuie menționat și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
vieții și altora, cu ancorarea ei în subiectele menționate, au făcut ca proza anului 1933 să atingă un apogeu cantitativ și calitativ fără precedent și fără egal în istoria literaturii românești până în zilele noastre. Iată, ca o replică artistică la amintirile urâte din punct de vedere economic, politic și social, anul 1933 este anul cel mai fast („de aur”, cum a mai fost denumit) din domeniul epicului românesc. Notăm aici un minim de 27 de autori care în acest an providențial
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
dragostea și frăția ce se leagă miraculos nu numai între inimi, ci și între glasuri, văzând aievea ce suflete alese pot avea cei întristați, câtă lumină, bucurie, împăcare poate dărui un dispărut în lumea umbrelor! Manifestarea a derulat în unduirea amintirilor despre Mircea Motrici, ca o continuare a comemorării de la Udești, susținută și în baza proiectului datorită căruia a primit finanțare și a putut fi tipărită cartea „Pentru Mircea Motrici. Mesaje postume”. Recenta culegere a fost publicată cu sprijinul Primăriei Sucevei
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
opera...”. Medicul Valeriu Gavrilovici, vicepreședinte al Asociației Culturale „Mircea Motrici”: „După o pauză de vreo 15 ani revin cu drag la Cernăuțiul prietenului meu, Mircea Motrici. Sunteți mai fericiți decât mine pentru că îl cunoașteți mai de demult. Eu îi păstrez amintirea cunoștinței de un an - din mai 2006 până în mai 2007, când ne-am despărțit pe pământ, dar sperăm să ne revedem în ceruri. A fost un om al bucuriei, îl văd ca pe un brad ce umbrește fericit. Avea și
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Bănceni, am scris un pomelnic în care l-am pus și de dl Vasile Bizovi. Să treceți mulțumirile mele și celor pe care poate i-am uitat, căci m-au tulburat unele discuții, iar spusele părintelui Dosoftei mi-au trezit amintiri uitate”. Uniți într-o icoană a pătimitului nostru meleag, noi, jurnaliștii de la „Zorile Bucovinei”, înălțăm spre cer smeritele mulțumiri starețului Mănăstirii Putna, pentru susținere la derularea acestui eveniment, precum și pentru izvorul nesecat al credinței veghetoare la candela lui Ștefan cel
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuși, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre rușinea guvernanților noștri, avem mult mai puține șantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul și dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuității se naște din atașamentul pentru un monument, o cruce înălțată să veșnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munți. Cine-i învață
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
Canada - Tendințe noi și tehnici de cercetare în domeniul geneticii. Seara de conferința a cuprins: - Sandu Sindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. univ. Dr. Anca Sîrghie, Sibiu - Lucian Blaga și misterul inspirației poetice. - Film documentar - Lucian Blaga în amintirile ultimei sale muze, Elena Daniello, regizor Anca Sîrghie. Joi, 9 iulie, 2015: De la dreapta la stânga: Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Mihaela Moisin, Lia Lungu, Emilia Răchitan, Muguraș Maria Petrescu Masă rotunda cu tema Sensuri ale metaforei în poezia contemporană - Dumitru
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
Anca Sîrghie, Prof. Univ. Dr. Nicholas Andronesco ora 17.00, Vecernie, Pr. Dan Chirtu - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului. - Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco, Fiziografia lui Eminescu - Prof. Sebastian Doreanu - Prezentare de carte: Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca Sîrghie - Lia Lungu, interpret de muzică tradițională, New York - Timișoara - Ritualuri de nuntă, moment artistic - Film documentar - “Constelația Sibiu“ - regizor Al. G. Croitoru, scenariu Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie Vineri, 10 iulie, 2015: ora
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
lumea antică. Neubauer îl dă drept exemplu la învățătură elevilor din clasa paralelă. Tot aici la gimnaziu Eminescu l-a cunoscut pe Tudor Ștefanelli, care-i rămâne prieten pentru toată viața și de la care ne-au rămas cele mai frumoase amintiri despre poet. 10. Schulgasse, Foto L. Weinreba, sfrș. sec. XIX. 11. Reitschulgasse încep. sec. XX. 12. Școala primară, clădirea salvată, foto interbelică. Alt loc ce ne leagă de viața lui Eminescu la Cernăuți este fosta școală primară, National-Hauptschule, unde Mihai
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
prietenului Ștefanelli: „Uite, acolo am locuit eu și în căsuța cea mică era și biblioteca... la care am fost și eu bibliotecar un timp”. Revenind la aceste locuri, unde a copilărit aproape 8 ani și de care îl legau atâtea amintiri, se adânci în gânduri. În evocările sale Ștefanelli ne mărturisea: „ Câte amintiri din copilărie îi vor fi trecut atuncea prin creerii săi înferbântați de atâtea gânduri, de atâtea impresii, bucurii și nevoi!” S-o fi văzut din nou în bibliotecă
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
era și biblioteca... la care am fost și eu bibliotecar un timp”. Revenind la aceste locuri, unde a copilărit aproape 8 ani și de care îl legau atâtea amintiri, se adânci în gânduri. În evocările sale Ștefanelli ne mărturisea: „ Câte amintiri din copilărie îi vor fi trecut atuncea prin creerii săi înferbântați de atâtea gânduri, de atâtea impresii, bucurii și nevoi!” S-o fi văzut din nou în bibliotecă printre „Letopisețele” cronicarilor, tipărită de M. Cogălniceanu, sau cu „Istoria mondială” a
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Moaște”, al cărei nume se datorează inițiativei de a recupera pereții de lemn ai unei vechi biserici, ce închid în interior obiecte de cult, amintind de o epocă revolută a culturii tradiționale. Lemnul e materialul care fascinează aici, tăietura păstrând amintirea scoarței arborilor originari, transformați în moaște prin străjuirea sacrului. Elementul esențial de construcție care este Fereastra dă numele următoarei săli, propunând un spațiul de trecere (cu geam-vitraliu), pe care-l regăsim la vechile mănăstiri - unică formă de contact al culturii
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]