8,976 matches
-
operate în comitete internaționale, care încearcă să armonizeze diferențele dintre sistemele de învățământ și dintre programele naționale, nu face decât să depună mărturie despre globalizare. După ce a afectat cultura și piața muncii, era de așteptat ca aceasta să-și pună amprenta și asupra modului de elaborare a politicilor educaționale: națiunile se văd în calitate de competitori pe o arenă globală în care resursa umană joacă un rol important. Este o tendință de la care nu ne putem sustrage. Rezumattc "Rezumat" • Explicarea rezultatelor școlare prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a setului de valori care să sprijine o politică de imagine mai agresivă a firmei, dar și revenirea la valoarea fundamentală „precizia”. De altfel, Claudiu Roșculeț afirma că „în dezordine nu poți face performanță”. Noua formă a culturii organizaționale poartă amprenta echipei manageriale actuale. Este interesant de remarcat că salariații consideră că actualii executivi au personalități charismatice și că acestea se completează într-un mod eficient. Fiecare executiv are un segment de oameni cu care comunică într-o manieră specială și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
necesare expansiunii. Firma este transformată în societate pe acțiuni și cotează la New York Stock Exchange. Din 1923, președinția consiliului de administrație și managementul sunt preluate de Robert Woodruff, fiul bancherului ce condusese tranzacția din 1919. Acesta își va pune o amprentă personală, prin ghidarea companiei în următorii 60 de ani de existență ai ei. De la nivelul unei firme promițătoare asociate unui produs relativ banal, el o transformă în ceea ce se numește azi „sistem global de afacere”, operând în toată lumea și devenind
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dintre celelalte subsisteme organizaționale - la succesul afacerii și dominanța mondială a firmei în industria sa. Modul de manifestare a culturii organizaționale la nivelul vizibil al artefactelor se concretizează într-o rețea vastă de elemente cu o simbolistică unitară și cu amprenta sintezei unei experiențe cumulate în peste o sută de ani de existență. Începând cu 1991, aceste elemente au devenit familiare și populației din România. Prezența artefactelor Coca-Cola face astăzi parte din peisajul comun românesc, marcând o normalitate a sistemului sociopolitic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Roșu”. A rezistat apoi decenii în fața moscovitului Moș Gerilă și a ieșit învingător. În mod clandestin, au apărut bancuri cu Coca-Cola, în anii ’60 și ’70, prin care se tratau sarcastic așa-zisele realizări revoluționare ale comunismului. Aceste bancuri, cu amprentă tipic românească, au continuat să existe și după 1991 (vezi caseta IV.2). Caseta IV.2 În anii ’70... Se relatează că la aselenizarea primilor astronauți americani, aceștia au avut surpriza să găsească deja acolo o echipă de cosmonauți sovietici
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
trăi, omenirea consumă o planetă și jumătate, cu alte cuvinte, consumul de resurse naturale depășește cu 50% capacitatea de susținere a Pământului, iar până În anul 2030 se estimează că vom avea nevoie de două planete pentru a trăi. Pentru România, amprenta ecologică medie este de 2,7 hectare/locuitor, adică pentru atât are nevoie un locuitor pentru a trăi un an, exprimat În resurse de hrană, combustibil, Îmbrăcăminte și materiale de construcții, În condițiile În care planeta „pune la dispoziție” doar
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
același rezultat economic. Decuplarea resurselor conduce la o creștere a eficienței cu care sunt folosite resursele.”<footnote Fisher-Kowalski, M., Swilling, M. and others (2011), Decoupling Natural Resources Use and Environmental Impacts from Economic Growth, United Nations Environment Programme. footnote> b) amprenta de mediu a organizațiilor, ghid În curs de elaborare de CE prin Institute for Environment and Sustainability - un sistem de măsurare multicriterială a impactului asupra mediului, al bunurilor și serviciilor realizate de o organizație dintr-o perspectivă a ciclului de viață
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de Popper, și anume principiul conform căruia părțile sufletului trebuie să se regăsească la nivelul cetății. Este acest principiu admisibil sau criticabil, la nivelul consecințelor sale? Căci ni se pare foarte firesc ca sensibilitatea, de pildă, pentru Aristotel, să poarte amprenta ahileicului, dar ni se pare straniu să declarăm acest fapt despre un grup uman care ar fi, în societate, corespondent sensibilității. În general, putem reține faptul că ceea ce părea valabil la nivelul individului, nu mai pare la fel de acceptabil în cazul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ceea ce acesta poate și a ceea ce este el în ultimă instanță” (ibidem). Realizarea unei lumi a dreptății întemeiată pe adevăr este moștenirea lui Socrate, opera lui Platon și, în cele din urmă, „proiectul Europa”. În ciuda tuturor formelor diferite (ținând de amprenta romană sau de tradiția creștină) acest proiect articulează în timp și spațiu o lume radical diferită de tot ceea ce ne oferă geografia și istoria. Dar cum anume se realizează efectiv, concret, grija față de suflet? Păstrând mirarea inițială sub forma întrebării
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Platon face o istorie a concepțiilor despre Eros de dinaintea sau din timpul său. Iată de ce ele sunt aproximări. Apoi, fiecare discurs este supus criticii vorbitorului următor care-și prezintă propria poziție și tot așa până la Aristofan, al cărui discurs poartă amprenta autorului. Nu este vorba, prin urmare, de o poziție pe care Platon o ia față de mai vechile sau mai noile concepții asupra iubirii; este doar un exercițiu de retorică, spune Yvon Brès. Asta ar fi o ipoteză. Alta ar avea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
permite făurirea de instrumente pentru stăvilirea schimbării sociale, pentru că sugerează conceperea unui „stat ideal” care să se asemene atât de mult cu Forma sau ideea de stat, încât să nu poată degenera. Frumusețea, simetria și adevărul, (adică ingredientele Binelui) sunt amprente sacrale. Orice încercare de a distorsiona mesajul divin este o impietate și asta ar conduce la rezultate contrare interesului cetății (a Binelui). Se poate atunci concluziona, în acord cu Henri Joly, că există la Platon un primat al teologicului asupra
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politic nu este în zilele noastre, precum cel al Antichității, decât un simplu lingușitor al conștiințelor. Democrația „intermitentă” (la alegeri) se pretează excelent unui astfel de demers. Există în continuare acele produse demagogice ale inteligenței virusate care ascund cu greu amprenta mahalalei sub glodul unei pretinse erudiții. Nu rigoarea logică face, de cele mai multe ori, succesul unui discurs. Sofistul Antichității s-a machiat pentru contemporani și, respectând cerințele modei actuale, a devenit „tehnocratul competent”. Mesajul poetic și deopotrivă, cel publicitar, se insinuează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în așa numitele perioade sensibile sau critice. Anticiparea sau pierderea perioadelor se poate dovedi ineficientă (exemplu: achiziția mersului, limbajului, operațiilor gândirii etc.); • Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice: unele poartă mai puternic amprenta eredității Ă temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică (Teodorescu, Fl., 1996), Ă altele mai puțin Ă atitudinile, voința, caracterul etc.; • O aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți. Pentru o anumită persoană, hotărâtoare poate să fie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai ales în judecățile morale ale subiecților băieți și mai puțin în cazul fetelor; • materialul dilemelor forțează răspunsul subiectului spre soluții simplificate, rezultatele fiind altele atunci când s-a cerut evaluarea unor soluții alternative; • este eludat aspectul situațional care își pune amprenta atât pe judecată, cât și pe conduita morală. Așa cum, pentru dezvoltarea cognitivă, modelul piagetian rămâne de referință, cu nuanțările și completările ce i se aduc, modelul propus de L. Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a modului ei actual de existență. Metoda poate fi utilizată cu succes în cunoașterea psihologică a elevilor, fiind o radiografie a dezvoltării psihice a copilului, în care sunt evidențiate cele mai importante momente din viața acestuia, aspecte care își pun amprenta asupra evoluției sale. Biografia pune în valoare specificul unei persoane, orientările sale, sensurile particulare pe care la capătă diversele momente ale existenței (Cosmovici, A., 1977). Investigația biografică oferă o mare obiectivitate informațiilor, acestea fiind oferite de subiect sau de persoane
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este mai pregnant decât inteligența. Investigațiile lui Mollo (1970) sunt printre cele care întăresc această observație; reprezentarea elevului bun ar avea drept coordonate principale (în această ordine) mobilizarea, calitățile intelectuale și participarea. Așadar, rolul instituțional al profesorului își pune apăsat amprenta asupra reprezentării pe care el și-o contruiește despre elev. Aceasta este structurată de caracteristicile socotite de profesor predictive pentru succesul sau eșecul școlar. Succesul și eșecul sunt ele însele concepute din perspectiva normelor instituției educative. În afara acestui cadru de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Una din ele a fost reducerea individualității exprimate în lucrările publicate. Încurajând geniul și originalitatea individuală, așa cum erau ele înțelese în epoca respectivă, the Royal Society stabilise un ansamblu de cerințe care, în fapt, a privat comunicările științifice de numeroase amprente individuale. (Aceste cerințe sunt practicate până în ziua de astăzi în revistele de specialitate, deși într-o formă relativ ajustată.) A doua consecință a constat în trecerea de la interesul inițial al Societății față de individualitate - care era considerat în mod ironic de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
criticii literare, elaborată În istoria intelectuală de cercetători precum Dominique LaCapra, pentru a expune influența pe care specificul cultural al limbii a avut-o În construirea ideilor eugeniste, cu referire la metaforele, comparațiile și la logica analitică folosită, toate purtând amprenta culturii, În ciuda pretențiilor eugeniștilor de a-și fi fundamentat ideile pe baze obiective, universale 35. Am urmărit frecvența cu care astfel de tropi culturali erau folosiți În medicină, avocatură, jurnalistică, educație, biologie și mai ales În științele sociale, pentru a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
specializare respectabilă și de notorietate. Chiar și după ce și-a pierdut cealaltă poziție oficială și a rămas numai directorul Institutului de Igienă Socială, Moldovan a continuat această campanie În relația cu decanii care i-au succedat la conducerea universității. Astfel, amprenta viziunii eugeniste a fost Înscrisă de la Început În fundamentul instituțional al Facultății de Medicină din Cluj și ea a fost continuu reînnoită, până după preluarea puterii de către regimul comunist. Între 1918 și 1920, Moldovan s-a confruntat direct cu numeroase
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a votanților din păturile inferioare ale orașelor, care câștigaseră de foarte puțin timp dreptul la vot. Științele naturii, printre care biologia, nu erau parte a programei ce se preda În mod obișnuit În Învățământul secundar. În România, educația purta Încă amprenta pedagogiei umaniste a secolului al XIX-lea, cu accentul acesteia pe cultură, istorie și științele abstracte, În special matematica 25. Un aspect și mai important al specificității contextului, pe care o semnalam mai sus, Îl constituie faptul că doar o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
construită cartea prin adăugiri, straturi suprapuse, îți vine greu să înaintezi doar orizontal în operă, cauți s-o pătrunzi și vertical, încercând să ajungi în profunzimile ei, până la temelii. Gândirea lui Montaigne nu-i însemnată succesiv de cutare ori cutare amprentă, ea este marcată necontenit de întreaga Antichitate despre care, în cea mai mare parte a timpului, se uită că nu se mărginește doar la aceste trei timpuri clasice. Ce se poate spune într-adevăr, despre Platon și Aristotel? Sau despre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
idee,; dar nici nu e grav să nu fii... Rapid, acum: Montaigne. «Que sais je?», Jean-Yves Pouilloux, DĂcouvertes, Gallimard. Pentru iconografie. îi datorăm acestui autor un A citi „Eseurile” lui Montaigne, la Maspăro, ceva foarte...Mospăro! Lectură îmbibată de Althusser... Amprenta epocii! Michel Butor, Eseu asupra Eseurilor, Gallimard, 1968î!) a contribuit considerabil la acreditarea tezei, greșite, potrivit căreia Eseurile au fost scrise pentru a compensa absența lui La Boătie... Interiorul cărții ar fi servit ca normânt al prietenului pierdut. Desigur, numai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pornind de la constatarea simplă că omul și statul trăiesc în cadre geografice și de mediu ușor discernabile, a fost masiv influențat de două orientări filosofice și politice fundamentale ale jumătății secolului al XIX-lea. Întâi, curentul naționalist și-a pus amprenta asupra reflecției geografice asupra realității internaționale. Naționalismul revoluțiilor de la 1848 susținea că un grup etno-lingvistic dotat eventual cu un set valoric și cu o memorie comună are dreptul să ceară să formeze un stat independent. Or, un stat s-ar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui E.H. Carr referitoare la naivitatea fazei infantile de construcție a disciplinei, acuzație adesea reducționistă și nedreaptă, care și-a lăsat însă amprenta pe studiul relațiilor internaționale timp de mai bine de o jumătate de secol. Totuși, așa cum vom vedea, tentativa de „construcție a istoriei disciplinei de către o anumită comunitate de cercetători [realiști] ce au construit imaginea falsă a unui așa-numit «idealism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Printre cele mai importante nume ale raționalismului se numără Hedley Bull, probabil cel mai celebru autor al acestui curent, Martin Wight, R. J. Vincent, Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a relațiilor internaționale Școala engleză a relațiilor internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]