3,548 matches
-
americanilor. Marina germană nu a reușit să scufunde nici un vas militar sau de transoport britanic. Două porturi folosite de forțele germane au fost bombardate intens de forțele aeriene aliate. Cea mai mare bază navală germană din Franța, Bordeaux, unde erau ancorate trei distrugătoare, a fost distrusă și vasele scufundate în timpul unei acțiuni a de distrugătoarele britanice. Problemele principale puteau fi puse de submarine și de minele navale, dar marina aliată a efectuat o acțiune de dragare a minelor foarte eficientă, iar
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
Prin măsurile organizatorice luate de conducerea statului Kenian, mâșâii sunt tot mai mult împiedicați de a continua modul de viață nomad. La această au contribuit prin limitarea spațiului și apariția rezervațiilor naturale Masai Mara, Serengeti și Amboseli. Cultură masailor este ancorată de creșterea vitelor. Un masai „bun” trebuie să aibă în posesie cel putin 50 de vite. Consumul de lapte amestecat cu sânge de vită aparține de ceremoniile masailor. Acest ritual se face prin ținerea capului animalului și crestarea cu o
Masai () [Corola-website/Science/314194_a_315523]
-
comunicații pe o rază de 100 km. Primul căpitan al navei a fost colonelul Ioan Murgescu, apoi din 1889 până în 1898 căpitan a fost Vasile Urseanu. Călătoria spre România a crucișătorului Elisabeta a început pe 14/26 octombrie 1888, nava ancorând pe 5 noiembrie 1888 în Arsenalul Marinei din Galați. Nava, a cărui echipaj în epoaca respectivă era format din 14 ofițeri și 23 grade inferioare, a făcut parte din flotila internațională în Primul Război Balcanic și a asigurat protecția Consulatului
Crucișătorul Elisabeta () [Corola-website/Science/313325_a_314654]
-
-și întrerupă călătoria sau să se ascundă, nu și-a irosit timpul degeaba. El a cercetat drumurile, a aflat care din ele erau mai sigure și mai ușor de străbătut, a observat care erau porturile unde corăbii străine puteau să ancoreze fără dificultate, în sfârșit, s-a convins că țara nu era nici pe departe așa bine păzită. Atacurile incidentale ale unor bande de musulmani asupra drumeților neînarmați erau singura dovadă a unei autorități ce se impunea cu greu, fapt ce
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
câțiva kilometri, marea. Cruciații în Europa nu văzuseră nimic asemănător. Era prima dată când ei întâlneau un oraș cu adevărat fortificat, după sistemul bizantin, și poate nu ar fi putut fi cucerit dacă în portul Antiohiei (Suwajdia) nu ar fi ancorat tocmai atunci flota genoveză și cea engleză, care le-a furnizat materialele și meșterii necesari construirii mașinilor de război. Dar și cu acest ajutor, asediul a fost lung și greu, iar soarta bătăliei nu odată a înclinat de partea adversarului
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
prelungi agonia. La 13 iunie s-a încercat primul atac, fără nici un rezultat. Din fericire pentru cruciați, la fel ca și în cazul Antiohiei, au sosit câteva vase genoveze cu provizii, materiale pentru asediu și meșteri. La 17 iunie, ele ancorau in portul Jaffa și cu toate că Fatimizii au încercat scufundarea vaselor, încărcătura a fost salvată și transportată la Ierusalim. Au fost construite turnuri de asediu mobile din lemn, acoperite cu piei de animale ca să nu ia foc, și, la adăpostul lor
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești ancorate la debarcader), se află cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu și mai original - în concepția tematică, muzeu în aer liber din România și printre cele mai reprezentative instituții de acest gen din Europa. Într-un spațiu grandios
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
parte din fort fiind sub ape, inclusiv magazia de praf de pușcă. Confederații au aplicat și o altă măsură de apărare, unică la acea vreme în istoria militară: mai multe torpile (în terminologie modernă, un câmp de mine marine) erau ancorate sub suprafața canalului principal de navigație, fiind făcute să explodeze la atingerea unei nave în trecere. Măsura s-a dovedit ulterior ineficientă din cauza nivelului crescut al râului și a deteriorării carcasei metalice a torpilelor. În zilele de 4 și 5
Bătălia de la Fort Henry () [Corola-website/Science/318378_a_319707]
-
solară) este o uriașă formațiune luminoasă (poate atinge o lungime și de ordinul a 1.000.000 km, cât 80 de diametre pământene) care se extinde de la suprafața Soarelui spre exterior, de multe ori sub formă de buclă. Proeminențele sunt ancorate de suprafața Soarelui în fotosferă și se extind spre exterior în coroana solară. În timp ce coroana este formată din gaze ionizate extrem de fierbinți, în starea de agregare plasmă, și nu emite lumină vizibilă, proeminențele conțin plasmă mult mai rece, similară cu
Protuberanță solară () [Corola-website/Science/320388_a_321717]
-
și s-a referit la roman ca la o „carte scrisă de un adolescent”. Succesul romanului "Neuromantul" avea să-l scoată pe Gibson, la vârsta de 35 de ani, din anonimat. Deși mare parte din reputația lui Gibson a rămas ancorată în "Neuromantul", lucrările lui au continuat să evolueze conceptual și stilistic. În ciuda adăugării sentinței finale în "Neuromantul", „Nu a mai văzut-o pe Molly niciodată”, în ultima clipă, într-o încercare deliberată de a se păzi să scrie vreodată o
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
cu detectivi cu un umor urban negru”, Idoru (1996) și All Tomorrow's Parties (1999). Acțiunea se desfășoară în San Francisco, într-un viitorul apropiat și folosește tema transcendenței tehnologice, fizice și spirituale cu un stil mai firesc și mai ancorat în realitate decât în prima trilogie. Andrew Leonard de la Salon.com notează că, în trilogia Bridge, personajele negative ale lui Gibson nu mai sunt corporațiile multinaționale și inteligența artificială, ca în trilogia Sprawl, ci mass media - și anume televiziunea de
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
cel puțin 20 de oameni s-au înecat. Mergând de-a lungul coastei, armata franceză ia cu asalt Alexandria și cucerește orașul, apoi Bonaparte își trimite armata spre interiorul țării. Îi cere vice-amiralului François Paul de Brueys d'Aigalliers să ancoreze flota în portul Alexandriei, dar canalul este prea îngust și insuficient de adânc, pentru navele mai mari ale flotei franceze. În consecvență, un loc de ancorare alternativ este găsit în Golful Abukir, la 32 de kilometri nord-est de Alexandria. Flota
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
promontoriu protejat de castelul Abukir. Bancul era protejat și de un mic fort pe insula Abukir Fortul era ocupat de francezi, care dispuneau de patru tunuri și două mortiere. Brueys întărește apărarea portului cu vase bombă și canoniere, care sunt ancorate între stânci pentru a oferi sprijin liniei franceze. Alte recife sunt dispersate în partea de sud a insulei, formând un arc de cerc la circa 1500 de metri de țărm. Apa este prea mică pentru a permite trecerea navelor de
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
la 910 metri de extremitatea recifelor ce înconjurau insula. Navele franceze sunt distanțate la intervale de 150 de metri și întreaga linie are 2600 de metri, cu nava-amiral "L'Orient" în centru și cu două nave de 80 de tunuri ancorate în față și în spate. Ariergarda liniei este comandată de contraamiralul Pierre Charles Silvestre de Villeneuve, la bordul lui "Guillaume Tell". Implementând navele sale în acest fel, Brueys speră că britanicii vor fi forțați, de prezența recifelor, să atace navele
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
permite ruperea liniei franceze de către navele britanice. În plus, nu toți căpitanii au executat ordinul de a lega navele vecine între ele cu cabluri , ceea ce ar fi împiedicat o astfel de manevră. Problema este agravată de ordinul de a arunca ancora doar la prora, ceea ce a permis navelor să se balanseze din cauza vântului, lărgind golurile dintre ele. Ceea ce în același timp creează zone neacoperite de flancul navelor. Francezii au pregătit navele doar pentru lupta la tribord, de unde se așteptau să fie
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
flotă așa de rău utilată". Deși inițial este dezamăgit că flota franceză nu se găsește la Alexandria, Nelson știe că trebuie să fie în apropiere. La ora 14, în 1 august, observatorii de pe HMS "Zealous" indică că flota franceză este ancorată în golful Abukir, dar căpitanul său greșește când semnalizează și îi indică lui HMS "Goliath," prezența a 16 nave de linie în loc de 13. În același moment, iscoadele franceze de pe "Heureux", a noua navă de linie franceză, observă flota britanică la
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
nava sa o depășește pe "Guerrier" în întregime. "Goliath," se oprește în cele din urmă lângă prora lui "Conquérant" și deschide focul asupra noului adversar, aruncând ocazional câteva ghiulele, de pe partea tribord, asupra fregatei "Sérieuse" și asupra vasului bombă "Hercule", ancorate aproape de țărm. Atacul lui Foley este urmat de Hood, la bordul lui HMS "Zelous", care depășește linia franceză și aruncă ancora alături de "Guerrier" în spațiul deschis de Foley și deschide focul asupra navei franceze. În mai puțin de cinci minute
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
Trullet, striga de pe șalupă echipajului său să riposteze tirului lui HMS "Zelous". HMS "Orion" a căpitanului James Saumarez, este a treia navă britanică care intră în luptă. Orion ocolește capul liniei de luptă și trece între linia principală și fregatele ancorate în apropierea coastei. În timpul manevrei, fregata "Sérieuse" deschide focul asupra lui "Orion" și rănește doi oameni. Convenția de război naval din acea perioadă, prevedea ca navele de linie să nu atace fregatele, dar deschizând primul focul, căpitanul Jean-Claude Martin încălcase
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
eșuează în bancurile de nisip. În timpul întârzierii cauzate de acest ocol, alte două nave britanice intră în luptă: HMS "Theseus" trece pe traseul deschis de Foley și aruncă ancora de-a lungul celei de-a treia nave franceze, "Spartiate" și, ancorată la babord, deschide focul. HMS "Audacious", a căpitanului Davidge Gould, depășește linia franceză, aruncă ancora între "Guerrier" și "Conquérant" și deschide focul asupra celor două nave. HMS "Orion" se alătură luptei puțin mai la sud decât prevăzuse și deschide focul
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
deschide focul asupra celei de-a cincea nave franceze "Peuple Souverain" și asupra navei amiral a lui Blanquet, "Franklin" Următoarele trei nave britanice, cu HMS "Vanguard" în frunte, urmată de HMS "Minotaur" și HMS "Defence", rămân în linie de luptă, ancorate pe linia tribord a liniei franceze, la ora 18.40. Nelson își concentrează tirul navei sale amiral asupra lui "Spartiate", în timp ce căpitanul Thomas Louis de pe HMS "Minotaur" atacă "Aquilon", iar căpitanul John Peyton, de pe HMS "Defence" își concentrează tirul asupra
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
HMS "Majestic", avansează spre centrul francez, care nu fusese încă angajat în luptă. Cele două nave atacă acum dușmani mult mai puternici și încep curând să sufere pagube importante: căpitanul Henry D'Esterre Darby eșuează în încercarea lui de a ancora lângă "Franklin" și se află sub focul bateriei principale a navei amiral "L'Orient". Căpitanul George Blagdon Westcott de pe HMS "Majestic", nu reușește să se oprească la timp și aproape se ciocnește de "Heureux". Incapabilă să se oprească, focul lui
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
Armée") - în taberele de la Boulogne. Pentru a reuși, francezii trebuiau să se asigure că "Royal Navy" (flota militară britanică) va fi în imposibilitate de a împiedica flota franceză de invazie, miza fiind controlul Canalului Mânecii. Principalele forțe ale flotei franceze erau ancorate în porturile Brest, în Bretania, și Toulon, pe coasta mediteraneană. Escadre mai mici erau și în alte porturi de pe coasta franceză a Atlanticului. Spania, aliata Franței în acel moment, punea la dispoziție flota sa militară, cantonată în porturile Cádiz și
Războiul celei de-a Treia Coaliții () [Corola-website/Science/319953_a_321282]
-
1863, parte a Războiului Civil American, data în apropierea localității omonime din statul . Istoria contrafactuală nu este nici revizionism istoric, nici ucronie și nici istorie alternativă. În general, caracteristică distinctiva majoră a istoriei contrafactuale este că domeniul acesteia este precis ancorat într-un anume eveniment sau incident care este negat de contrafapte, dar a cărui evaluare istorică este căutată pe o scară a relevantei prin modalitățile istoriei contrafactuale. Un istoric contrafactual va căuta să aducă suficient de multe argumente rezonabile pentru
Istorie contrafactuală () [Corola-website/Science/319968_a_321297]
-
cele mai dificile probe de yachting, și unii navigatori continuă să parcurgă această rută, uneori ca parte dintr-o călătorie în jurul lumii. Aproape toți aceștia aleg rute prin canalele de la nord de Capul Horn, deși mulți ocolesc printre insule și ancorează în așteptarea ameliorării condițiilor meteo și pentru a vizita Insula Horn sau pentru a naviga în jurul acesteia, replicând vechiul traseu în jurul acestui punct istoric. Câteva cunoscute curse de yachting, cele mai importante fiind Volvo Ocean Race, VELUX5OCEANS și Vendée Globe
Capul Horn () [Corola-website/Science/315970_a_317299]
-
fratele lui "Gustav" un sistem modular de construcții pentru copii, dar pe care din păcate nu-l puteau comercializa. Din lipsă de bani, frații Lilienthal și-au vîndut idea lui Friedrich Adolf Richter, care sub denumirea: "Anker-Steinbaukasten" („pietre de construcție - ancoră”) a produs aceste jocuri pentru copii, fiind pînă în prezent produse în întreagă lume. În anul 1881 Lilienthal primește brevetul pentru cazanul de aburi, care i-a adus mult așteptatul succes. Cu un motor cu abur mic, a rezultat motorul
Otto Lilienthal () [Corola-website/Science/315992_a_317321]