5,110 matches
-
limită de vârstă, de unde se vede că duhul totalitar nu piere, ci se metamorfozează pe o treaptă superioară. Ceea ce distinge proiectul „Moisin” de decretul lui Ceaușescu este atât radicalitatea primului, cât și justificarea. Ceaușescu dorea constructori ai comunismului. Mulți și anonimi. Sacrificabili pe altarul ateu al paradisului terestru. Ideologia care îl anima era cea naționalist-comunistă. Domnul senator ne prezintă un coctail ideologic justificativ de altă natură: creștinism și drepturile omului (nenăscut, se înțelege). Din perspectivă creștină, senatorul alege doar argumente de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
comod să dai la o parte o jumătate dintre ei, ținând discursuri despre egalitatea formală în drepturi. Cu alte cuvinte, liberalilor noștri le convine mai mult să mimeze, decât să practice liberalismul. Revista 22, nr. 44, 3 noiembrie, 1998 Minoritare, anonime, invizibile Societatea pe care o construim acum în România este (încă) foarte îndepărtată de democrațiile liberale apusene. Între indicatorii acestei distanțe sunt și cei referitori la menținerea unor mari categorii de oameni ca cetățeni de rangul doi, adică cetățeni marginali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
acestora) și în activități profesionale. Ele fug de politică sau sunt împiedicate să ajungă acolo. Datorită confuziei dintre public și politic, precum și a compoziției de gen a clasei politice, putem spune că în această lume a noastră femeile sunt marginale, anonime și invizibile. Mai mult, dacă privim mai atent spre cine contează ca opinie politică în talk-show-uri, de exemplu, vom constata că, potrivit practicii televiziunilor din România, femeile nu sunt calificate nici măcar în calitate de oameni de opinie și de experți în analiză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Democrat. Care sunt cauzele marginalismului politic, ale anonimatului public și ale invizibilitații mediatice a femeilor ca cetățene-contribuabile în această țară? Le voi schița pe scurt: - Femeile se tem să intre în viața politică, iar odată intrate acolo, rămân cât mai anonime. Temerea lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viața privată (femeile au rămas prizonierele aproape exclusive ale dublei zile de muncă: cea profesională și cea casnică); inocularea complexului Elena Ceaușescu (fără să regăsim complexul Nicolae Ceaușescu în privința bărbaților); lipsa tradiției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
obiect de cult, ci și al unei uri iraționale. Émile este arsă din ordinul arhiepiscopului Parisului; fugărit, Rousseau se vede repudiat și respins chiar și de "patria" sa: Geneva; țăranii obscurantiști din Dieppe încearcă să-l molesteze. Mai multe pamflete anonime unele trădînd înțepătura de viespe a stilului lui Voltaire vor să-l prezinte lumii întregi drept un monstru (scormonind diferite detalii din existența privată, cum ar fi părăsirea copiilor). Confesiunile sînt opera unui om care încearcă, îngrozit, să se disculpe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
afla în trecutul îndepărtat al societății. Illich distinge două tipuri de societate: subdezvoltată și avansată. Celei subdezvoltate îi sînt caracteristice raporturi interindividuale caracterizate prin convivialitate (relații întemeiate pe solidaritate afectivă). Societatea avansată este caracterizată prin raporturi de productivitate (avînd caracter anonim și exprimînd dependența față de o instituție supraindividuală). Tendința societății avansate de a produce cît mai mult determină indivizii să consume cît mai mult. Fiindcă nu există nici o limită în satisfacerea nevoilor, se ajunge la supraproducție, intensificîndu-se astfel dorința omului de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
instituții și dependenți de acestea. Elevul este stimulat "să consume" cît mai multă știință, iar societatea este nevoită să mărească bugetul școlar. Illich se declară ferm împotriva obligativității învățămîntului, pentru că o astfel de obligație reprezintă subordonarea copilului față de un patron anonim: școala. Singura soluție pe care o găsește pentru rezolvarea acestei situații o reprezintă deșcolarizarea, aceasta însemnînd păstrarea educației, dar realizarea ei în afara instituțiilor școlare. Educația este, în aceste condiții, sarcina fiecărui individ. Pentru ca educația să se desfășoare în bune condiții
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sale cele frumoase și atîtea din ideile sale ce au făcut o epohă și revoluție morală în toată Europa"283. În 1838, George Barițiu anunță în Foaia literară o altă traducere din Noua Héloïse și o traducere a lui Émile, anonimă, din care au rămas numai fragmente în manuscris. În 1861 este tipărit Contractul social, în traducerea lui Petre Borșiu. Lucrul acesta nu este fără semnificație, cum arată și traducătorul: "Sîntem într-o vreme de frămîntări, cînd spiritul revoluționar la noi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să transforme această categorie socio-profesională, aflată cândva în avangarda societății românești, într-o ceată de bătăuși care ajută trupele USLA să apere puterea de manifestațiile studențești și de partidele de opoziție. Am fost intimidați, prin toate mijloacele, începând cu scrisoarea anonimă pusă zilnic în cutia poștală și cu telefoanele de amenințare de la miezul nopții și sfârșind prin calomnierea sistematică în foile de scandal, despre care acum aflăm, din surse oficiale, că ar fi implicate în așa-zisul puci comunist al domnului
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
247. 268 Ibidem. 269 Folosim cifrele sub rezerva cunoștințelor istorice pe care le deținem azi. Există autori care numesc trocul fără conștiința valorii, drept "troc simplu", probabil după Marx. Vezi și Aristide N. Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 76. 270 Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 127. 271 Aristide Basilescu, op. cit., p. 76. 272 Aristide Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 78. 273 N.N. Constantinescu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 76. 270 Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 127. 271 Aristide Basilescu, op. cit., p. 76. 272 Aristide Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 78. 273 N.N. Constantinescu va propune o definiție interesantă și completă a banilor: "Banii sunt o marfă specială, separată spontan din lumea celorlalte mărfuri, care îndeplinește funcția socială de echivalent general al valorii tuturor mărfurilor și de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ibidem. 317 Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, p. 11. 318 Daniela Zapodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 19. 319 Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 107. 320 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică Enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 57. 321 "Simțul valorilor este adânc înrădăcinat în om. Economia politică nu are, desigur, a se ocupa cu valoarea în sine
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1998, p. 57. 327 TERTIUM COMPARATIONIS. 328 TERTIUM PERMUTATIONIS. 329 Costin Kirițescu, Emilian Dobrescu, op. cit., p. 57. 330 Stanley Jevons, La monnaie et la mechanism de l'exchange, Paris, 1885. Apud Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 106. 331 Claude Jessua-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 554. 332 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 32. 333 Karl Marx, Contribuții la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
rolul celei de-a treia mărfi: "Îndeplinește, cu alte cuvinte, rolul fostei mărfi în trocuri, este marfa medie la care toți recurg pentru a evita inconvenientul "traiului simplu"". Vezi și Aristide M. Basilescu, Moneda, studiu economic, Editura Fundației Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 368 "Mises a arătat încă din 1912 că din moment ce nimeni nu va accepta un obiect drept monedă decât dacă a fost cerut și comercializat mai devreme, trebuie, prin urmare, în mod logic să ne întoarcem (să
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mises.ro, p. 4. 369 Aristide N. Basilescu încearcă să pună în evidență caracteristicile acestei cea de-a treia mărfi. Este vorba despre: întrebuințare cât mai generală, ușurință în transport, omogenitate, divizibilitate. Vezi și Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 370 Philip Kotler-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, p. 32. 371 Apud Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 4. 372 "În forma cea mai primitivă a schimbului, când
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 70. 479 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 544. 480 Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 91. 481 Ibidem. 482 Stanley Jevons definește monedele din aur și argint ca fiind "bucăți a căror greutate și titlu sunt garantate de stat și certificate prin integritatea săpăturilor care-i acoperă suprafața". Vezi și Charles Gide
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 59. 653 De exemplu, ultimele monede de argint în România se bat la 1914. Primul Război Mondial înseamnă retragerea definitivă a metalului prețios din rolul său de monedă. Vezi și Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 105. 654 Frédéric Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European", Iași, 2011, p. 129. 655 Iată părerea lui Paul Samuelson: "Today all american money is essentially, "fiat" money
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lipsește totuși, sunt sigur, acel ceva imperceptibil pe care astăzi aș fi în stare să i-l transmit. Foarte probabil însă că n-am să-l rescriu niciodată. Mi-a ieșit foarte bine un personaj, acel turnător care trimite mereu anonime. C.Ș.: Critica a fost foarte favorabilă. Mircea Iorgulescu vedea în carte „romanul confruntării dintre spiritul primar și spiritualitate”. A.B.: Da. Această reușită mi-a dat curaj pentru altceva. De fapt, inițial, n-am vrut să-l introduc pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
egalității în materie fiscală 6. La fel de periculoase puteau fi considerate de reprezentanții regimului fanariot și memorii precum cel redactat la 1807 și înaintat lui Napoleon I prin care i se solicita sprijinul în privința abolirii unui regim considerat de autori rămași anonimi drept absolutist și autoritar, dublat de susținerea pentru formarea unui stat guvernat pe baza unei Constituții prin care să fie garantate mai multe libertăți individuale 7. Pe lângă reluarea tuturor acestor idei, documentul incriminat punea în circulație noi elemente din vocabularul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
În acest context, nu era o surpriză susținerea aproape necondiționată de către liberali a domnitorului ales pe 24 ianuarie 85. Reflectând lipsa de omogenitate din cadrul grupărilor liberale, în primăvara și vara lui 1859, Românul publica mai multe articole în care autori anonimi, după practica epocii, își exprimau convingerea asupra unei strânse legături între transformarea României într-un stat independent și aducerea unui prinț străin 86. Mult mai coerenți în acțiunile lor din această perioadă, reprezentanții conservatorilor nu se arătau dispuși să renunțe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Cuza195. În ciuda entuziasmului manifestat de Mihail Kogălniceanu, tensiunea atinge cote înalte la începutul anului 1865. Expresie a crizei politice la care se ajunsese poate fi considerată și corespondența trimisă din București pentru Mémorial diplomatique, la 8 ianuarie, în care autorul anonim considera că responsabili morali ai loviturii de stat de la 2 mai 1864 erau moldovenii, și nu o anume grupare politică 196. Unul dintre cei care simțea în mod direct consecințele tensiunii acumulate din Parlament era chiar unchiul domnitorului Cuza, Grigore
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acel moment se pare datorită originii sale latine. Opoziția Austriei și a Rusiei față de o asemenea candidatură fusese intuită și menționată de Ed. Targioni 236. În atmosfera pe care o descoperim din raportul diplomatic amintit, existența unui memoriu, cu autor anonim, intitulat Mémoire d'un Moldo-Valaque, datat 15 noiembrie 1855, surprinde prin pesimismul pe care îl degaja. Deși exprima încă odată faptul că Unirea Principatelor Române sub un principe străin corespundea voinței românilor, politograful amintit își exprima convingerea asupra dificultăților ce
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a influența politica rămân disponibile chiar și după ce președintele a făcut cu degetul mare un semn de aprobare sau dezaprobare. Încă se mai pot crea alianțe birocratice, încă mai pot fi făcute publice memorandumuri, încă mai pot fi citate surse anonime și încă se mai pot fabrica scuze în legătură cu motivul pentru care anumite acțiuni sunt, pentru moment, irealizabile. Pentru a-și îndeplini voința, Casa Albă numește o agenție coordonatoare, dar nu există nicio ierarhie. Secretarul de stat nu poate da ordine
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
pune în pericol viețile oamenilor. Din perspectiva unui reporter, divulgarea informațiilor, indiferent dacă sunt sau nu secrete, este atât o datorie, cât și o cale rapidă de avansare în carieră. Reporterii prosperă din scurgerea de informații și citate din surse anonime. Veți urî asemenea încălcări ale confidențialității (cu excepția celor autorizate de dumneavoastră), deoarece majoritatea vor veni din partea membrilor propriei echipe. După Kennedy, corabia statului este singura corabie în care scurgerile apar de la vârf. Nixon a ordonat interceptarea telefoanelor membrilor staffului personal
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
în creștere și alimentează alte ideologii radicale. Aceasta ar putea determina grupări de stânga, naționaliste sau separatiste să adopte metode teroriste de a ataca interesele Statelor Unite. Procesul de radicalizare se petrece mai rapid, pe o arie mai extinsă și mai anonim în era internetului, creând posibilitatea atacurilor-surpriză"5. Așa cum reflectă această evaluare, globalizarea poate dăuna securității noastre. Răspândirea noilor tehnologii în domeniul informațiilor poate îmbunătăți eficiența, dar aceasta este o virtute economică, iar nu una politică. Mă tem că Thomas Friedman
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]