4,171 matches
-
anul 1928. În perioada 1928-1932 a urmat cursurile Facultății de Istorie și Geografie din Cluj. Și-a perfecționat pregătirea printr-o specializare la Viena, între anii 1934-1935, în domeniul antropologiei fizice și etnografiei, în cadrul Muzeului de Istorie Naturală (secția de antropologie, condusă de prof. Victor Lebzelter). Pe când era student, la începutul anului 1931 a fost numit preparator, apoi asistent și șef de lucrări la Muzeul Etnografic al Ardealului. În 1939, la Cluj, și-a susținut doctoratul în etnografie și sociologie, cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
se aruncă o primă lumină asupra etniei romilor, constituindu-se și ca una din primele contribuții la studiul acestei minorități în țară; Rudarii. Contribuții la o enigmă etnografică (1944) ș.a. Prof. Ion Chelcea a fost membru al Societății Române de Antropologie din Cluj și al Cercului de Studii Etnografice și Folclor al Universității din Cluj. Din 1943 a făcut parte din Comitetul de redacție al „Revistei Geografice Române”, publicând o serie de studii interesante. A făcut „sondaje etnografice” aproape în toate
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
teatrologie la Academia de Arte George Enescu din Iași. În 1999 a reînființat Catedra de literatură comparată și estetică în cadrul Facultății de Litere a Universității Al. I. Cuza din Iași. Din anul 2000 a înființat secția de Literatură comparată și Antropologie culturală la Facultatea de Litere, unde a fost șef de catedră, până la stingerea fulgerătoare din viață. În 1973 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza: Caragiale și începuturile teatrului european modern. A urmat cursuri de specializare la Institute
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
multe congrese internaționale cu lucrări apreciate. A publicat lucrări în mai multe reviste din străinătate și îndeosebi în „Zentralblatt für chirurgie” (1941 și 1967), precum și în buletine ale congreselor la care a participat, dintre care menționăm: Buletinul Congresului Internațional de Antropologie (1937); al Congresului Internațional al Societății Europene de Chirurgie cardiovasculară (Amsterdam, 1966); al Congresului Internațional de Chirurgie (Viena, 1967); al Congresului de Chirurgie toracică (Berlin, 1964); al Congresului Uniunii Medicale Balcanice (Belgrad, 1970). În anii 1955 și 1956 i s-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nevoia mea de teorie este ceva mai specifică pe zona Americii de Sud și mai ales pe mai multe detalii și ajung la următorul nume care pare să fi avut o contribuție semnificativă în dezvăluirea secretelor lumii șamanice: Michael Harner. Profesor de antropologie la Yale, după explorări repetate ale șamanismului amazonian, Harner și-a părăsit cariera academică pentru a se dedica carierei de șaman și răspândirii cunoștințelor șamanice . Din punctul meu de vedere faptul că și-a părăsit cariera solidă, academică, pentru cariera
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
decuplat de la întregul capital de cunoaștere al antecesorilor săi, capital care nu poate fi numaidecât echivalat mecanic tradiției. Un al doilea sens se degajă de aici, acela de modernitate, iar Horia-Roman Patapievici și-a focalizat întregul demers pe analiza unei antropologii a modernității. Contemporanul face astfel figură de contrast cu demodatul, perimatul, cu ceea ce a ieșit din uz, anacronic. Contemporanul este, prin excelență „un om al timpului său”, un modern care trăiește plenar tensiunea noutății. Este cel puțin ciudat felul în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
caz a vorbi este indiscutabil perceput ca non- vorbire, o formă de patologie a limbajului.” (trad. mea, A.M.) Mai mult, Gérard Dessons consideră că flecăreala, „rușinea limbajului” ăla honte du langageă în termenii lui Maurice Blanchot, constituie un fapt de antropologie cul- turală. „Le bavardage, parce qu’il est une parole sans objet, précède la sortie hors du langage. (...) La folie du bavard réside précisément dans le projet latent de constituer, à travers l’exhibition de ce «mal» commun, de cette «tare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
une anthropologie : «les bavards, je veux dire les hommes».” „Pălăvrăgeala, pentru că este un cuvânt fără obiect precede ieșirea în afara limbajului. Nebunia palavragiului stă tocmai în proiectul latent de a constitui prin exhibarea acestui «rău» comun, a acestei «tare», a unei antropologii : «palavragii», vreau să zic, oamenii.” (trad. mea, A.M.) Bășcălia este o formă încă mai agravată a flecărelii, dife- rența este de accent. Verbigerația bășcăliosului provine însă dintr-o iritare, care în cazul flecarului nu există, așa cum în bășcălie nu există
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la cunoaștere istorică, științifică, culturală, artistică: Muzeul Național de Istorie, Muzeul de Istoria Artei, Muzeul de Artă Contemporană, Muzeul Național de Arte Vizuale, Muzeul de Artă Precolumbiană și Indiană, Muzeul de Istorie Naturală, dar și Muzeul Romantic, Muzeul Național de Antropologie, Muzeul Automobilului, Muzeul Zoologic... Primul muzeu pe care l-am vizitat după sosire a fost "Museo del Gaucho". Gaucho este locuitorul nesfârșitelor câmpii, rătăcind călare dintr-un loc în altul, liber, fără stăpân, fără să depindă de nimeni, îmbrăcat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care a existat odinioar), faceți numai compromisuri. S) l)s)m că teritoriul acela s) fie abandonat, spuneți voi, atât timp cât prosperitatea conținu) s) existe pentru moment pe p)mântul pe care p)sim”. Pe vremea când urmăm cursuri postuniversitare În antropologie, aveam ambiția copil)reasc) de a face studii asupra grupurilor de eschimoși, despre care se spunea c) preferau s) moar) de foame decât s) m)nânce alimente care se g)seau din abundent), dar care erau considerate tabu. M) Întrebăm
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de natură - pata albă lăsată de o pasăre pe jobenul gri al pictorului. Mătușa Praskovia, care mergea lângă ea, era sora mamei ei, care se căsătorise cu celebrul sifilisolog, V.M. Tarnovski (1839-1906), ea Însăși medic, autoarea unor lucrări de psihiatrie, antropologie și asistență socială. Într-o seară, la vila lui Aivazovski de lângă Feodosia, mătușa Praskovia l-a cunoscut la cină pe doctorul Anton Cehov, pe atunci În vârstă de douăzeci și opt de ani, pe care l-a jignit Într-un fel oarecare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o vreme încoace cunoaște o inflație absolut devalorizantă. Una-două, „eseu”, „eseistic”. A ajuns să însemne incompetență (și să o absolve) și pseudo eleganță. De fapt, eseul pretinde o competență totală în cel mai ignorat domeniu, cel al umanului (în care antropologia e rareori competentă, și atunci destul de puțin). Cuvântul „eseu”, impus, cum se știe, de Montaigne, exprimă o prudentă (ironică) modestie, înțeleasă, cum am mai spus și altădată, ca o virtute nu morală, ci tehnică, și mai înseamnă nevoia de a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vană și pedantă speculație (ca și „teoria literaturii” de altfel, care proliferează sufocant în zilele noastre). Critica, literară și de artă, este însă o disciplină necesară și creatoare. Filozofia culturii, care implică firește și arta, are sens ca ramură a antropologiei și poate fi ca atare de mare seducție și interes, dar o „filozofie a artei” ca disciplină specială nu se poate constitui (și nu ar avea, în tot cazul, decât un regim subaltern). Am făcut această digresiune destul de pedantă la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
critici de artă. Fiecare articol al său reprezintă mai mult sau mai puțin un eveniment. El e, ce-i drept, și filozof, dar nu „al artei”, ci filozof pur și simplu, cu Minima moralia. Eticul, ca materie de studiu, aparține antropologiei, dar morala ca disciplină normativă și speculație existențială aparține filozofiei, fiind de fapt principala ei finalitate (magistrul nostru, al lui Pleșu și al meu, nu admite asta, dar în domeniile noastre discipolatul fecund se confirmă prin „despărțire”). Andrei Pleșu e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o chestiune gravă, egală în importanță cu realitatea cu care, repet, nu îl confundă. Dar, ca și primitivii, crede în vis, reține visul și îl consideră ca o realitate, dar petrecută în somn. Deși istoria visului constituie un capitol uriaș antropologia interferându-se cu istoria deși visul primitivilor a fost bine analizat de antropologi ca Durkheim, Frazer, Jung și mulți alții, nu cunosc să se fi studiat visele oligofrenilor. Prezumtiv, oligofrenii ar trebui să aibă vise simple, sărace, cu metafore rudimentare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rețin imaginile, amintirile, visele care sunt ale mele, să le pun la locul lor. Această ordonare nu mă explică numai pe mine: ea explică o generație, caracterizează o zonă cronologică din care fac și eu parte, este o problemă de antropologie. Ce aș reține din acest tezaur care, în mod firesc, este haotic, fiind o ladă de vechituri? * Aș reține, sigur, și bune, și rele, cum a fost viața mea (și a unor generații apropiate). Pun în ordine, cu gândul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dură, respectată tocmai pentru această duritate. Povestea este partea poeziei; are un statut mai puțin respectabil. De altfel, împărțirea strictă a lumii și a elementelor ei in realitate și poveste exprimă o lege universală. Filosofia acceptă logica acestei diviziuni, iar antropologia împarte lumea în două categorii distincte, una fiind "nebunia", cealaltă (aici sistematica nu este explicită) neavând încă un termen de simetrie opusă, acest termen permițându-ne să-l lansăm noi, în acest moment: "bunia" (cu alte cuvinte, formalitatea"). Formula este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
putea da motivele acestei precarități imaginare. Caracteristica spațiului pontic ar fi modelarea lui ideologică, nu faptică, adică e vorba, în cazul Mării Negre, mai degrabă de intersecții și consecințe ale ideilor politice și sociale ale Europei, decât de conflicte și evenimente. Antropologia spațiului pontic rezultă, pe de o parte, din realități obișnuite oricărui litoral situat în avanpostul altor mări mai importante (Mediterana, în speță), iar pe de alta, din specificitatea unei zone cu o coloratură geo-strategică foarte diversă. Geto-dacii au navigat rudimentar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
congrese ecumenice unde, la Stockholm, a fost ales președinte al Uniunii Tineretului Creștin, catolic și ortodox. A obținut burse de studiu în Germania și Egipt și a susținut conferințe pe câteva continente. Căsătorit cu o ceyloneză din Hong Kong, doctor în antropologie, acum are doi copii. Nunta a celebrat-o în Hong Kong și la Iași unde ceremonia religioasă, oficiată de Înalt Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a avut loc la Sfântul Nicolaie Domnesc. Îmbrăcați în costume tradiționale, mirii erau cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
informațiile astfel încât să nu fie obositoare. Ca urmare a calităților sale a devenit membru al Academiei Române și a primit numeroase distincții internaționale. Fiind una dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile a condus, în calitate de director, Institutul Român de Antropologie. De la cursul de Anatomie comparată a vertebratelor am devenit un împătimit al anatomiei comparate. Am abordat și eu probleme de anatomie comparată a animalelor nevertebrate; am avut ca manuale de bază, tratatele lui A. Lang și N. Beklemisev și cele
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să predau astfel de cursuri și, totuși am fost nevoit; nu am cules impresiile studenților despre curs, așa că nu știu în ce măsură a putut fi acceptat. Este o diferență radicală între un astfel de curs și cursul de Evoluționism sau de Antropologie. Am rămas, totuși, cu mândria că am făcut cursul cu profesorul Papp. Aureola sa de excelent sistematician, de mare briolog, cel mai mare briolog român din toate timpurile ne impresiona. Îmi amintesc că în anul al II-lea, am făcut
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de Entomologie. În 1971 am ocupat, prin concurs, postul de lector de la I.C.P.P.D. Perioada 1971-1979 a fost pentru mine o adevărată școală, deoarece a trebuit să acopăr foarte multe discipline: Zoologia nevertebratelor și a vertebratelor, Entomologie, Anatomia comparată a animalelor, Antropologie, Genetică și Metodica predării biologiei. Am fost nevoit să fac o analiză critică a tuturor manualelor de liceu, ceea ce mi-a folosit enorm, deoarece am luat lucrurile în serios. Pot afirma că în această perioadă mi-am format o cultură
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de lucrări Mircea Nicoară, astăzi profesor și decan al Facultății. Din perioada 1971-1979 m-am atașat de problema - Originea și evoluția omului. Am elaborat o prelegere pe care o țineam la cursurile de perfecționare. În timp am aprofundat problemele de antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
o prelegere pe care o țineam la cursurile de perfecționare. În timp am aprofundat problemele de antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
În timp am aprofundat problemele de antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de specialitate, am reușit să redactez cursul de Antropologie și să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]