3,713 matches
-
din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Cioplești, David, Moreni, Munteni-Ghirăești, Munteni-Văleni și Văleni, având în total 1545 de locuitori. În comună se aflau două biserici, o școală primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată raionului Roman
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Brănișteni, formată din satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de Sus și Felești, având în total 1248 de locuitori. Existau și aici o biserică și o școală primară mixtă cu 13 elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Trifești drept reședință a plășii, având aceeași alcătuire și o populație de 2447 de locuitori. Tot atunci, comuna Brănișteni avea 1434 de locuitori în satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de Sus și Ghinițești. În 1931
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
Vânători, Nemțișor, Condreni, Debruța, Todirițeni, Lunca, precum și mănăstirile Neamț, Secu, Vovidenia, Prohov, Sihăstria și schitul Sihlea, cu o populație totală de 3638 de locuitori. În comună existau 11 mănăstiri, patru biserici de mir, 13 mori de apă și două școli. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub numele de "Vânătorii Neamțului" în plasa Cetatea Neamțu a aceluiași județ, având 3874 de locuitori în satele Condreni, Lunca, Mănăstirea Neamțului, Nemțișoru, Vânătorii Neamțului și în cătunele Mănăstirea Secului, Schitu Procov, Schitu Sihăstria, Schitu
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Izvorului, Gura Crivățului și Comănacul, totalizând 1028 de locuitori. Avea o școală cu 74 de elevi (din care 9 fete) și 3 biserici — două în Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
58 de elevi (din care 14 fete) și trei biserici — două în Păulești, din care cea mai recentă data din 1887, și una în Găgeni, datând din 1888. Satul Cocoșești făcea parte pe atunci din comuna Strâmbeni-Blejoi. În perioada interbelică, anuarul Socec menționează în plus două cătune, Dănești și Degerați, precum și apartenența comunei la plasa Ploiești din același județ. În 1931, satul Găgeni a devenit reședința unei comune formate doar din el. Între 1938 și 1945, comuna l-a avut primar
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Chilii, formată din satele Buciumi și Chilii, având 1267 de locuitori ce trăiau în 338 de case; aici existau o biserică și o școală mixtă cu 17 elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
Mănică. Ea avea la sfârșitul secolului al XIX-lea 1777 de locuitori, o școală înființată în 1889 în care învățău 30 de elevi (din care 2 fete), 2 mori, 2 pive, un fierăstrău și o biserică ortodoxă datând din 1841. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă Teleajen, comuna Măneciu-Pământeni având tot doar satul de reședință, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având 2850 de locuitori în satul Măneciu-Ungureni și cătunele Făcăeni, Gheaba, Chicioreni și
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
Valea Cucului, făcând parte din plasa Podgoria a județului Prahova. Comuna avea 1863 de locuitori ce locuiau în 402 case, o școală frecventată de 45 de elevi și 5 biserici — câte una în fiecare sat, cu excepția satului Gâlmeia. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în plasa Cricovul, având 3375 de locuitori, iar apoi în 1938 făcea parte din plasa Urlați a aceluiași județ. În 1950, a fost inclusă în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Ploiești din regiunea
Comuna Plopu, Prahova () [Corola-website/Science/301706_a_303035]
-
o școală mixtă frecventată în 1899 de 53 de elevi și 6 biserici ortodoxe — în Podenii Noi, refăcută în 1827, în Ghiocel (1841), Mehedința (1861), Rahova (1832), Popești (1857) și Valea Dulce (1807). În perioada interbelică, comuna este menționată în anuarul Socec în componența actuală, acolo figurând și satul Podul lui Galben; comuna avea în total 4614 locuitori. În 1931, câteva sate ale comunei s-au separat și au format comuna Mehedința, aceasta având în compunere localitățile: Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Păcăloasa
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
din 1840) și una în Nucșoara. Tot atunci, satul Târlești era reședința unei comune formată din el și din satul Gogeasca, având în total 1181 de locuitori, o școală și o biserică ortodoxă fondată de locuitori în 1860. În 1925, Anuarul Socec consemnează în comuna Posești și satele Valea Screzii și Valea Stupinii, iar satul Posești împărțit în Poseștii Ungureni și Poseștii Pământeni, toată comuna având o populație de 1932 de locuitori. În 1950, comunele Târlești, Posești și Râncezi au fost
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
ocupau cu agricultura, creșterea vitelor și fabricarea hambarelor (lăzi) și a scaunelor, desfăcându-și produsele la Ploiești, București, Giurgiu și în satele vecine. Fiind comună de munte, satele sale răsfirate au fost reconfigurate de mai multe ori; astfel, în 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu satele Provița de Sus, Șchiopata, Secăturile, Fricoasa (sat preluat de la comuna Breaza de Jos) și Valea Poienii, având pe atunci în total 3152 de locuitori. În 1950 a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și
Comuna Provița de Sus, Prahova () [Corola-website/Science/301718_a_303047]
-
și o dârstă (toate pe râul Doftana), precum și o școală și 2 biserici ortodoxe — una la Frați ridicată de prințul Știrbei în 1886 și una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
în satul Știubeiu; și alta în Olteni, datând din 1805. Satul Bughea de Sus aparținea comunei Bughiile, și avea o biserică ortodoxă fondată de localnici la 1837. În perioada interbelică, situația administrativă s-a păstrat. Astfel, în 1925, după cum consemnează Anuarul Socec, comuna Teișani avea 1538 de locuitori, în vreme ce comuna Olteni avea 1485. În 1950, comunele Teișani, Olteni și Bughiile au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
județului Prahova, fiind formată din satele Boșelcești, Buștenari, Milicești și Telega, cu o populație totală de 4000 de locuitori. În comună, funcționau băile sărate Telega-Doftana, mine de sare, un penitenciar, două școli (în satele Telega și Buștenari) și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează între satele Telega și Buștenari cea mai importantă exploatație de petrol din țară, comuna având în total 7272 de locuitori în satele Buștenari, Melicești și Telega. La sfârșitul perioadei interbelice, comuna s-a regăsit în plasa
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
al XIX-lea, comuna Vadu Săpat era formată dintr-un singur sat, fiind arondată plășii Cricov a județului Prahova, având 1092 de locuitori. În comună funcționa o școală și două biserici — una din 1881 și alta din 1810. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași plasă, tot cu un singur sat în componență, având 1820 de locuitori. În 1931, a apărut și satul Ungureni, în sudul comunei. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
din care 3 circulare) și o dârstă. De asemenea, în comună existau și o școală și două biserici ortodoxe — una în Trăisteni, înființată în 1724 de Constantin Cuculeată și alta în Teșila, zidită de Bucur Săvulescu în 1878. În 1925, Anuarul Socec atestă comuna Teșila cu satele Teșila, Trestieni și Vatra-Satului, cu 3268 de locuitori. La sfârșitul perioadei interbelice, comuna era arondată plășii Sinaia din județul Prahova. La reforma administrativă din 1950, comuna a trecut la raionul Câmpina din regiunea Prahova
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
Roșie de Jos, Săvinești și Brășăuți, având în total 4144 de locuitori. În comună funcționau cinci mori de apă, un spital rural cu 30 de paturi, patru biserici și trei școli cu 238 de elevi (dintre care 38 erau fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 4820 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, comuna a rămas cu satele Roznov și Chintinici, întrucât satul Slobozia s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
și ele pagube serioase. Măgura Odobești devine în această perioadă sediul comandamentului german, iar zona ajunge să fie inspectata în 1917 de către însuși Kaiserul Wilhelm al II-lea, care înnoptează în Odobești. După război, în 1925, orașul este consemnat de anuarul Socec cu 5748 și același statut administrativ, dar fără vreun sat component altul decât localitatea principala. Tot atunci, comuna Pățești avea 1921 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, orașul Odobești avea drept comune suburbane Pățești și Vărsătura; comună Pățești
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrați, având în total 1410 locuitori. Existau în comună patru biserici, o școală mixtă și casele foștilor proprietari Dr. Marsil și Ștefan Burchi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3112 locuitori în satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrotu și în cătunul Doblea. În 1931, comuna a preluat și satele Bărăști, Cicănești, Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni de la comuna
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
o biserică și o școală rurală. Cea de a doua era formată din satele Frătești, Grădiștea și Mareș, având împreună 922 de locuitori, două biserici (una de piatră la Grădiștea și una de lemn la Mareș), și o școală primară. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotmeana a aceluiași județ. Comuna Albota avea 1118 locuitori în satele Albota de Jos, Albota de Sus și Moșteni; comuna Cerbu avea aceeași alcătuire și o populație de 732 de locuitori; iar în
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
797 de locuitori, două biserici, o moară cu aburi și o școală cu 20 de elevi, principalul proprietar de terenuri fiind N. Butculescu. Comuna Urlueni, cu satele Urlueni, Tomești și Lereni, având 1403 locuitori, o școală mixtă și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Tecuci-Kalinderu a aceluiași județ. Comuna Bârla avea 2035 de locuitori în satele Bârla și Șelăreasa; comuna Ciocești-Mândra avea aceeași alcătuire și 1403 locuitori; comuna Malu avea 708 locuitori în satele Afrimești, Brabeți, Malu
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
două școli primare rurale. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Brădetu, formată numai din satul de reședință, cu 549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni, Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bradu-Geamăna", făcea parte din plasa Pitești a județului Argeș și era formată din satele Bradu, Geamăna și Vătășești, având în total 1273 de locuitori. Funcționau în comună trei biserici și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub denumirea de "Bradurile" în plasa Bascov a aceluiași județ, având 2402 locuitori în satele Bradu de Jos și Bradu de Sus. În 1950, a fost transferată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În 1968
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
era formată din satele Pământeni, Gogorani, Vârtopol, Câmpșorul, Balabani, Linia și Luncani, având în total 1563 de locuitori ce trăiau în 348 de case. În comună funcționau o biserică și o școală cu 61 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Argeșelul, având 2161 de locuitori în satele Balabani și Boteni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, în alcătuirea actuală
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
parte din plaiul Loviștea al județului Argeș și era formată numai din satul de reședință, cu 1175 de locuitori, moșneni, ce trăiau în 540 de case. Existau în comună o școală primară rurală, o școală primară mixtă și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași alcătuire, făcând parte din plasa Argeș a aceluiași județ, și cu o populație de 1449 de locuitori. În 1931, apăruse pe teritoriul comunei și satul Cumpăna. În 1950, comuna a fost transferată raionului
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]