390,674 matches
-
a informat doamna Rodica Gürtler, directorul firmei „Ost-Vest“ S.R.L. , unic reprezentant al companiei „Ochsner Wärmepumpen“ (Austria), la T.I.B. au făcut senzație pompele termice prezentate la Casa eficienței energetice. Pompele termice pentru încălzire ecologică „Ochsner“ folosesc drept sursă de căldură solul, apa (freatică, reziduală, rezultată din procesul de producție) sau aerul, de unde extrag căldura prin diferite sisteme și o cedează agentului termic din instalația de încălzire. Aceste pompe termice lucrează monovalent și asigură atât încălzirea, climatizarea, cât și producerea apei calde menajere
Agenda2003-42-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281599_a_282928]
-
căldură solul, apa (freatică, reziduală, rezultată din procesul de producție) sau aerul, de unde extrag căldura prin diferite sisteme și o cedează agentului termic din instalația de încălzire. Aceste pompe termice lucrează monovalent și asigură atât încălzirea, climatizarea, cât și producerea apei calde menajere pentru puteri de până la 1900 kW. Indicele de eficiență atinge cifra 6, ceea ce înseamnă că se produc 6 kW energie calorică doar cu un singur kW de energie electrică. Informații suplimentare se pot obține la sediul firmei din
Agenda2003-42-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281599_a_282928]
-
hidrotehnic Coștei, o investiție care ne interesează Punerea în siguranță a amenajării Timiș-Bega a costat până acum 500 de miliarde de lei „Renumitul ing. Fermaunt propuse construirea unei ecluze pe canalul Bega la Coștei și un șanț mare până la Timiș. Apa Timișului putea fi dirijată, la nevoie, în canal, astfel încât să fie totdeauna navigabil, iar dacă s-ar fi adunat prea multă apă în canal, surplusul putea fi înapoiat în Timiș, prin ecluza de la Topolovăț“. (Fr. Griselini, „Istoria politică și naturală
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
Renumitul ing. Fermaunt propuse construirea unei ecluze pe canalul Bega la Coștei și un șanț mare până la Timiș. Apa Timișului putea fi dirijată, la nevoie, în canal, astfel încât să fie totdeauna navigabil, iar dacă s-ar fi adunat prea multă apă în canal, surplusul putea fi înapoiat în Timiș, prin ecluza de la Topolovăț“. (Fr. Griselini, „Istoria politică și naturală a Banatului“, Viena, 1780). File de cronică Este timpul să ne reamintim că „cea mai sinceră cronică a unei epoci e cronica
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
amenajară încăperi pentru creșterea viermilor de mătase, se aduseră războaie de țesut care să prelucreze firele, prima stofă de mătase fiind donată bisericii catedrale pentru împodobirea altarului, iar a doua fu dăruită de împărat soției sale, Elisabeta Cristina“. Drumul de apă Aflată în febra înălțării de fabrici, dar și a construcțiilor de case, „care să se umplă de maișteri și familiilor lor“, Timișoara avea nevoie de lemnele, care „pră granița Ardealului mulțime era“. Lipseau doar facilitățile de transport. Nu doar pentru
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
natură și manufacturile aflate în ascensiune în Stiria și Carintia, apoi, pe râul Muhr în Criana și Triest, ori chiar la Fiume“. Navigația pe canalul Bega s-a dovedit mult prea dificilă, dependentă exclusiv de debitele variabile și capricioase ale apelor. De un început de navigație pe Bega se poate vorbi doar după realizarea Nodului hidrotehnic de la Coștei, preocupările în domeniu fiind reluate la o altă dimensiune în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Lucrările de
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
altă dimensiune în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Lucrările de revitalizare a canalului urmăreau, de acum, siguranța navigației (sistată definitiv în 1958), prevenirea inundațiilor, irigarea terenurilor agricole, producerea de energie electrică, satisfacerea cerințelor de apă ale localităților riverane, inclusiv ale orașului Timișoara. Bătălia pentru viitor Astfel, Canalul Bega a devenit un curs de apă regularizat în întregime, prevăzut cu canale de interconexiune cu Timișul pentru suplimentarea debitelor mici (priza Coștei pe Timiș) sau, dacă este
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
urmăreau, de acum, siguranța navigației (sistată definitiv în 1958), prevenirea inundațiilor, irigarea terenurilor agricole, producerea de energie electrică, satisfacerea cerințelor de apă ale localităților riverane, inclusiv ale orașului Timișoara. Bătălia pentru viitor Astfel, Canalul Bega a devenit un curs de apă regularizat în întregime, prevăzut cu canale de interconexiune cu Timișul pentru suplimentarea debitelor mici (priza Coștei pe Timiș) sau, dacă este nevoie, de deviere a apelor mari în Timiș (barajul Topolovăț pe Bega). După cum releva directorul tehnic al Direcției Apelor
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
ale orașului Timișoara. Bătălia pentru viitor Astfel, Canalul Bega a devenit un curs de apă regularizat în întregime, prevăzut cu canale de interconexiune cu Timișul pentru suplimentarea debitelor mici (priza Coștei pe Timiș) sau, dacă este nevoie, de deviere a apelor mari în Timiș (barajul Topolovăț pe Bega). După cum releva directorul tehnic al Direcției Apelor Banat, dl ing. Marius Perneac, „poate nicăieri ca aici, în Banat, relația oamenilor cu apele nu este atât de pregnantă; la noi, totul se raportează și
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
apă regularizat în întregime, prevăzut cu canale de interconexiune cu Timișul pentru suplimentarea debitelor mici (priza Coștei pe Timiș) sau, dacă este nevoie, de deviere a apelor mari în Timiș (barajul Topolovăț pe Bega). După cum releva directorul tehnic al Direcției Apelor Banat, dl ing. Marius Perneac, „poate nicăieri ca aici, în Banat, relația oamenilor cu apele nu este atât de pregnantă; la noi, totul se raportează și astăzi la iscusința de a stăpâni apele, fie că ne referim la prevenirea inundațiilor
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
priza Coștei pe Timiș) sau, dacă este nevoie, de deviere a apelor mari în Timiș (barajul Topolovăț pe Bega). După cum releva directorul tehnic al Direcției Apelor Banat, dl ing. Marius Perneac, „poate nicăieri ca aici, în Banat, relația oamenilor cu apele nu este atât de pregnantă; la noi, totul se raportează și astăzi la iscusința de a stăpâni apele, fie că ne referim la prevenirea inundațiilor, fie că trebuie să facem față unor fenomene de secetă“. Și am putea afirma că
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
Bega). După cum releva directorul tehnic al Direcției Apelor Banat, dl ing. Marius Perneac, „poate nicăieri ca aici, în Banat, relația oamenilor cu apele nu este atât de pregnantă; la noi, totul se raportează și astăzi la iscusința de a stăpâni apele, fie că ne referim la prevenirea inundațiilor, fie că trebuie să facem față unor fenomene de secetă“. Și am putea afirma că în izbânda acestor acțiuni, „cheia“ de ordin tehnic o reprezintă, în cea mai mare măsură, pentru Timișoara, dar
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
rizberne, de amenajare a albiei Timișului în aval, consolidarea canalului de aducțiune Timiș-Bega (9,954 km), refacerea stăvilarului, înlocuirea echipamentelor hidromecanice de închidere a canalului. Va fi modernizat sistemul informațional, astfel încât, în orice moment să poată fi cunoscut automat nivelul apei în amonte și aval de stăvilar, pozițiile stăvilarelor, nivelul apei amonte de pragul deversor, precipitațiile și temperatura aerului. Investițiile realizate până la această dată se ridică la 500 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 95% din lucrările primei etape, aflându-se
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
de aducțiune Timiș-Bega (9,954 km), refacerea stăvilarului, înlocuirea echipamentelor hidromecanice de închidere a canalului. Va fi modernizat sistemul informațional, astfel încât, în orice moment să poată fi cunoscut automat nivelul apei în amonte și aval de stăvilar, pozițiile stăvilarelor, nivelul apei amonte de pragul deversor, precipitațiile și temperatura aerului. Investițiile realizate până la această dată se ridică la 500 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 95% din lucrările primei etape, aflându-se în curs de pregătire etapa a II-a, care va
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
de servitute pe Timiș, în aval de baraj, în perioadele secetoase. Pe de altă parte, această lucrare de mare complexitate, care influențează direct regimul scurgerii pe canalul Bega, este integrată ca obiectiv de interes comun al sistemului de gospodărire a apelor Timiș-Bega, și supusă prevederilor acordului hidrotehnic și regulamentului de apărare împotriva inundațiilor, la care sunt parte România și Serbia-Muntenegru. În perspectiva reluării navigației pe canalul Bega, obiectiv pentru care a fost elaborat și un studiu preliminar, Nodul hidrotehnic de la Coștei
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
de apărare împotriva inundațiilor, la care sunt parte România și Serbia-Muntenegru. În perspectiva reluării navigației pe canalul Bega, obiectiv pentru care a fost elaborat și un studiu preliminar, Nodul hidrotehnic de la Coștei va avea un rol determinant. Nu întâmplător, Direcția Apelor Banat a inclus între proiectele anului viitor obținerea de fonduri și începerea lucrărilor de reabilitare a Nodului hidrotehnic, pe Bega, de la Sânmihaiu Român. Patrimoniu bănățean De-a lungul timpului, am aflat de la directorul Direcției Apelor Banat, ec. Titu Bojin, în
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
rol determinant. Nu întâmplător, Direcția Apelor Banat a inclus între proiectele anului viitor obținerea de fonduri și începerea lucrărilor de reabilitare a Nodului hidrotehnic, pe Bega, de la Sânmihaiu Român. Patrimoniu bănățean De-a lungul timpului, am aflat de la directorul Direcției Apelor Banat, ec. Titu Bojin, în zona noastră au fost realizate l 57 de acumulări, din care 28 cu caracter permanent l 1 088 km de diguri l pe 10 204 km de cursuri de apă s-au executat regularizări și
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
am aflat de la directorul Direcției Apelor Banat, ec. Titu Bojin, în zona noastră au fost realizate l 57 de acumulări, din care 28 cu caracter permanent l 1 088 km de diguri l pe 10 204 km de cursuri de apă s-au executat regularizări și consolidări de maluri și albii l 4 noduri hidrotehnice și 23 de centrale hidroelectrice. Datorită acestor amenajări, în județele Timiș și Caraș-Severin sunt ferite de inundații 337 373 hectare de teren agricol; 113 localități; 428
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
ferată; 947 km de drumuri naționale și județene; 346 de obiective industriale, agricole și sociale-culturale. În ultimii doi ani au fost finalizate, ori sunt în curs de execuție, mai mult de 30 de obiective, cele mai importante în domeniul gospodăririi apelor, pe râurile Timiș, Bega Superioară, Bistra și Bârzava. Lucrări în derulare Arteră principală de drenare a râurilor din interspațiul munților Banatului-Godeanu-Țarcu și Poiana Ruscă, Timișul izvorăște din masivul Semenic, de sub vârful Gozna (1 145 m), extinzându-se într-un bazin
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
de sub vârful Gozna (1 145 m), extinzându-se într-un bazin de 5 725 km pătrați. În drumul său până la graniță (241,2 km), adună o seamă de afluenți, depresiunea Teregova fiind pentru Timiș o adevărată piață de cuprindere a apelor, între care Hidegul, care își are obârșia sub culmile Țarcului, în vecinătatea Râului Șes. La Caransebeș primește ultimul afluent al flancului vestic din masivul Țarcu-Sebeșul, care poate suplimenta debitele Timișului (în caz de secetă) cu apă din acumularea Zervești. Cel
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
piață de cuprindere a apelor, între care Hidegul, care își are obârșia sub culmile Țarcului, în vecinătatea Râului Șes. La Caransebeș primește ultimul afluent al flancului vestic din masivul Țarcu-Sebeșul, care poate suplimenta debitele Timișului (în caz de secetă) cu apă din acumularea Zervești. Cel mai mare afluent al Timișului este Bistra, care-i aduce în dar toate apele culoarului dintre masivele Țarcu-Pietrele și Poiana Ruscă. După confluența cu Bistra, începe conul de dejecție al Timișului, ca un evantai, în arealul
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
Șes. La Caransebeș primește ultimul afluent al flancului vestic din masivul Țarcu-Sebeșul, care poate suplimenta debitele Timișului (în caz de secetă) cu apă din acumularea Zervești. Cel mai mare afluent al Timișului este Bistra, care-i aduce în dar toate apele culoarului dintre masivele Țarcu-Pietrele și Poiana Ruscă. După confluența cu Bistra, începe conul de dejecție al Timișului, ca un evantai, în arealul căruia se observă urmele drumului pe care l-a părăsit - Timișul Mort, care pe vremuri era cursul principal
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
reabilitarea drumurilor județene. Există promisiuni pentru suplimentarea fondurilor destinate pietruirii de drumuri comunale și asfaltarea celor județene. După discuțiile purtate cu primarul și consilieri locali ai comunei Cărpiniș, președintele C.J.T. a promis că pentru finalizarea unui foraj de alimentare cu apă în satul aparținător Iecea Mică, C.J.T. va aloca suma de 400 milioane de lei. În cadrul acțiunii „Președintele vă ascultă“, liderul C.J.T. , domnul Dan Ioan Șipoș, va continua deplasările în județ pentru a discuta cu cetățenii și autoritățile locale. Tot pentru
Agenda2003-42-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281586_a_282915]
-
concesionarea prin licitație publică a ștrandului Tineretului; concesionarea fără licitație publică a unui teren în vederea realizării unei stații de reglare-măsurare gaze naturale în zona Freidorf. Alte opt hotărâri aprobate se referă la studii de fezabilitate pentru extinderi de rețele de apă și canalizare, forarea de fântâni publice etc. În 15 octombrie, domnul primar Gheorghe Ciuhandu s-a întâlnit cu reprezentanții sindicaliștilor din taximetrie pentru a discuta probleme legate de revendicările acestora în legătură cu aplicarea noii legi privind activitatea de taximetrie. Primarul Timișoarei
Agenda2003-42-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281586_a_282915]
-
A. Sever (p), Abrud nr. 8, 13, 15, Vidra nr. 3, Detunata nr. 2, Izlaz (p), V. Hugo (p), Musicescu (p)), Grăniceri (p), Toager (p), Giera (p), Dolaț (p), „Gastrans“ Săcălaz, Sânnicolau Mare (p) - Drumul Timișoarei, Drumul Saravale, Turnul de Apă, Periam (p), Lugojel, Ț. Vuia, Sudriaș, Jupani, Susani, Diniaș, Ghiroda Nouă - str. Bobâlna, Urseni. MIERCURI: Timișoara (străzile Brâncoveanu (p), Romulus (p), Bojincă, Porumbescu (p), 3 August 1919 nr. 11B, 13, 15A, 17, Zărand (p)), Gătaia (p), Jebel, Jimbolia (p), - zona
Agenda2003-42-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281600_a_282929]