13,069 matches
-
1992; Făt-Frumos din lacrimă, I-II, București, 1994-1996; Augusta nostalgie a sângelui - Auguste nostalgie du sang, ed. bilingvă, Oradea, 1997; Solitudinea lui Eros, București, 1998; Ceea ce sferele gândesc despre noi, Iași, 1999; Metopă, pref. Ioan Țepelea, Timișoara, 2001; Ioana d’Arc, Botoșani, 2001; Povestea deviaționistului, I, Iași, 2003. Traduceri: Poeți francezi din secolul al XVI-lea, București, 2000; G. Bacovia, Plumb-Plomb, ed. bilingvă, Iași, 2001; Comment lire Eminescu en français, București, 2001; Mircea Dinescu, Trente-deux poésies, pref. Lucian Raicu, Paris, 2001
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
îndreaptă spre sine ca și spre alții, textul critic fiind, nu de puține ori, subiacent polemic. Toate aceste trăsături se exprimă nespectaculos, într-o frază aparent ternă, prin mici inflexiuni, prin străluciri mărunte care pot încânta. Ele sunt reunite sub arcul unei inteligențe remarcabile și al unei adânci sensibilități. Din păcate, după plecarea din țară, frecvența scrierilor lui R. a scăzut. Cea mai importantă carte a sa, cea despre Gogol, a fost tradusă în limba franceză (1992), dar valoarea acestui eseu
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
cuceritor voise să-l unească, în felul lui, cu Orientul, poruncindu-le generalilor să se însoare cu femei persane - „nunțile de la Susa”52) și va fi omorâtă împreună cu fiul ei, tot un Alexandru 53. La Roma, o statuie, plasată lângă arcul lui Metellus, apoi lângă cel al lui Octavian, purta inscripția „Cornelia, mama Gracchilor”. Fiica lui Scipio Africanul, soția cenzorului Sempronius Gracchus (ale cărui opinii democratice și le-a însușit), a devenit simbolul „mamei romane”, al „matroanei romane” (la Roma, reprezentantele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
realitate a frumuseții feminine era demonstrată doar de corpul gol - îi învăța pe români Istoriia surpării Troadei (pentru care, Pariz, „al doilea fecior” al lui Priam, „frumos de chip, cât întrecea pre mulți oameni”, „foarte învățat la arme și de arc era viteaz bun”, veritabilul erou, fiindcă îl va ucide pe Ahile) - într-un text (copie, probabil, din secolul al XVIII-lea) în care Hermes este numit „pre latinește”, iar zeițele apelează și la seria onomastică grecească și la cea latină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
același loc cele două lăcașe (și consacrându-l pe cel înălțat de el Maicii Domnului, arhetip al castității antologice de natură angelică și mamă a lui Hristos, participând astfel substanțial la instituirea cultului marianic în biserica românească) și aruncând un arc semnificativ peste vreme către epoca începuturilor. Ștefan cel Mare (cel grijuliu cu refacerea paradigmei voievodale) a adus la Putna bisericuța de la Volovăț, căci - a zis Vartolomei Măzăreanu într-o istorie a ctitoriei ștefanine - mănăstirea, „unŭ lucru mare ca acesta, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
școala primară, gimnaziul și liceul (1952-1963). Studiază din 1963 la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, absolvind în 1968. Specializat în defectologie, după facultate lucrează ca profesor la Școala Specială din Arad. E redactor-șef adjunct la revista „Arc” (1990-1992), consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Arad (1990-1994), consilier cultural al Ambasadei României la Bonn (1992-1993), redactor-șef, apoi director al Institutului de Televiziune Intersat 1 din Arad (1994-1996), dar și cadru didactic, din 1990, la Facultatea
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
procesul criminalilor de război, început la București la 30 mai 1945. Din 1974 până în noiembrie 1977 trăiește la Karlsfeld, apoi la Dachau. La München, din ianuarie 1978, face să apară o nouă serie a „Curentului”. A semnat și B. Scheanu, Arc, P. Arcașu, Scar, Șar, Șaru. Ș. a scris zilnic, între 1928 și 1944, articolul de fond din „Curentul”, lăsând sute de articole denunțătoare despre adevărata față a Rusiei sovietice. Cât s-a aflat în țară, ziaristul, lăudat și detestat totodată
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
sau Distorsiunile receptării, APF, 1992, 11; Aurel Martin, Mihail Sebastian, romancierul, București, 1993; Z. Ornea, La inaugurarea ediției critice Sebastian, RL, 1994, 49-50; Ioana Pârvulescu, Un debutant cu simțul deșertăciunii, RL, 1995, 20; Paul Cornea, Profesorul meu dintr-a opta, „Arc”, 1995, 2-4; Ioana Pârvulescu, Sebastian și Profesorul, RL, 1995, 46; Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1995, passim; Mihail Sebastian, DRI, IV, 327-364; Z. Ornea, Jurnalul lui Sebastian, RL, 1997, 5; Vasile Popovici, Evreitatea mea, O, 1997, 2
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
vitejiei ostașilor „pelerini ai morții”, „sfinții noștri de la Mărășești”. Vibrante acorduri, într-o manieră amintindu-l pe Aron Cotruș, închină munților, naturii în genere, participantă la suferințele oamenilor. Ulterior cultivă lirica erotică axată pe frământările unei iubiri dezamăgite, ca în Arcul lui Cupidon (1932), sau luminată de perspectivele împlinirii, precum în culegerea de sonete A doua primăvară (1940). În exil și-a reunit poemele ultimilor ani în trei culegeri care nu s-au publicat: Strigăt de temniță, Omul fără țară și
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii de Munte. 1908-1928, Vălenii de Munte, 1928; Mihail Eminescu și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München, 1937; Generația nouă în lirica germană, București, [1931]; Arcul lui Cupidon, București, [1932]; Atitudini critice, [București, 1932]; Personalitatea lui Goethe, București, 1932; Zece ani de activitate academică, București, 1932; Pagini de critică, București, [1933]; Eminescu und der deutsche Geist, Jena-Leipzig, 1936; Spovedania unei reîntoarceri, București, 1937; Aspecte literare, Sibiu
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Lucian Boz, De vorbă cu d-l profesor Ion Sân-Giorgiu, FCL, 1930, 366; Aida Vrioni, „Omul zilei”, RVS, 1930, 1; H. Blazian, „Omul zilei”, DEP, 1930, 683; Mihail Dragomirescu, Bibliografie critică, „Ordinea”, 1931, 899; Călinescu, Cronici, II, 265-267; Horia Groza, „Arcul lui Cupidon”, RP, 1932, 4 201; Dragoș Protopopescu, „Apostolul”, „Calendarul”, 1932, 224; Lascăr Sebastian, „Apostolul”, ALA, 1932, 625; Al. Robot, Pagini de critică, RP, 1932, 4 472; Dragoș Protopopescu, Între critică și poezie, „Calendarul”, 1932, 50; Șerban Cioculescu, „Arcul lui
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Groza, „Arcul lui Cupidon”, RP, 1932, 4 201; Dragoș Protopopescu, „Apostolul”, „Calendarul”, 1932, 224; Lascăr Sebastian, „Apostolul”, ALA, 1932, 625; Al. Robot, Pagini de critică, RP, 1932, 4 472; Dragoș Protopopescu, Între critică și poezie, „Calendarul”, 1932, 50; Șerban Cioculescu, „Arcul lui Cupidon”, ADV, 1932, 14 772; Tudor Teodorescu-Braniște, „Apostolul”, ADV, 1932, 14 994; Perpessicius, Opere, V, 217-218; H. Bl. [H. Blazian], „Pagini de critică”, DMN, 1933, 9 351; I. E. Torouțiu, De la sinteză la compilație, „Litere”, 1934, 14; Erasm [Petru Manoliu
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
care se face simetric față de o poziție de repaus, se numește mișcare oscilatorie, iar corpul respectiv se numește oscilator. Exemple de oscilatori: pendulul gravitațional; corpul suspendat de un resort (pendul elastic); lamela elastică fixată la unul din capete (pendulul cu arc lamelar): coloana de apă dintr-un tub în formă de U: coarda unui instrument muzical pendulul fizic; proiecția pe o axă a unui punct aflat în mișcare circulară uniformă pendulul lui Kater pendulul cicloidal pendulul de torsiune balansierul metronomul Pentru
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
să descrie o cicloidă și, în aceste condiții, oscilațiile sunt izocrone pentru orice amplitudini. De aceea, un astfel de pendul poartă denumirea de pendul cicloidal. Pentru ca pendulul simplu să descrie o cicloidă se folosesc două limitatoare mărginite de câte un arc OC, respectiv, OD (fig.19). Arcele OC și OD sunt cuprinse în jumătățile de cicloidă, OA respectiv OB. în timpul când oscilează firul se înfășoară pe arcele OC și OD și, datorită proprietăților geometrice ale cicloidei, firul descrie cicloida AB. Pentru
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
aceste condiții, oscilațiile sunt izocrone pentru orice amplitudini. De aceea, un astfel de pendul poartă denumirea de pendul cicloidal. Pentru ca pendulul simplu să descrie o cicloidă se folosesc două limitatoare mărginite de câte un arc OC, respectiv, OD (fig.19). Arcele OC și OD sunt cuprinse în jumătățile de cicloidă, OA respectiv OB. în timpul când oscilează firul se înfășoară pe arcele OC și OD și, datorită proprietăților geometrice ale cicloidei, firul descrie cicloida AB. Pentru amplitudini mici, perioada pendulului cicloidal coincide
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pendulul simplu să descrie o cicloidă se folosesc două limitatoare mărginite de câte un arc OC, respectiv, OD (fig.19). Arcele OC și OD sunt cuprinse în jumătățile de cicloidă, OA respectiv OB. în timpul când oscilează firul se înfășoară pe arcele OC și OD și, datorită proprietăților geometrice ale cicloidei, firul descrie cicloida AB. Pentru amplitudini mici, perioada pendulului cicloidal coincide cu perioada pendulului simplu a cărui lungime este l=2h. În concluzie, pendulul cicloidal se obține dintr un pendul simplu
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pentru că la primele ceasuri era făcut din păr de porc). Această spirală se strânge și se desface, forța elastică cu care răspunde dând naștere unui moment care produce rotirea balansierului B, sub forma unor oscilații de rotații, întreținute de un arc cunoscut sub denumirea de coardă. Între balansier și o rotiță dințată r se află o ancoră A, care prin mișcarea ei datorită balansierului face ca rotița dințată să înainteze cu câte un dinte la fiecare bătaie. Mișcările ancorei sunt limitate
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de limbă care coboară către gât se numește „baza limbii”. Ea reprezintă peretele anterior al gâtului (orofaringe). Cancerele cavității orale și orofaringelui sunt adesea tratate diferit. „Plafonul” gurii este reprezentat de palatul dur. Palatul moale, care este de fapt un arc muscular, este situat posterior de palatul dur, și face parte din alcătuirea gâtului (orofaringe). Cavitatea orală mai cuprinde: buzele, gingiile, obrajii (partea lor interioară), planșeul bucal, maxilarele superioare și mandibula. Saliva (sputa) este substanța rezultată în cavitatea orală din glandele
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
a folosirii îngrășămintelor chimice și a arderii combustibililor fosili. Emisii de compuși halogenați datorită utilizării freonilor în instalațiile frigorifice, în instalațiile pentru stingerea incendiilor și ca agent de propulsie în sprayuri, precum și datorită utilizării hexafluorurii de sulf ca protecție împotriva arcurilor electrice. Creșterea concentrației aerosolilor, ca urmare a activităților industriale, de exemplu mineritul la suprafață. De la începutul revoluției industriale concentrația de dioxid de carbon a crescut cu 32 %. Aceste niveluri sunt mult mai mari decât cele măsurate în cadrul programului Ice Core
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
desen sau o schemă pot face ca elevul să manevreze mai ușor informații complexe; hărțile conceptuale oferă metode pentru a organiza grafic concepte și relații între concepte. Formal, harta conceptuală este un graf orientat, în care nodurile reprezintă conceptele, iar arcele sunt legături de determinare între acestea (de la concepte generale spre concepte particulare). Tipuri de hărți conceptuale: După modul în care se organizează grafic informația, hărtile conceptuale sunt de următoarele tipuri: 1. Hărți conceptuale de tip “păianjen”: sunt organizate prin plasarea
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
Externe, în calitate de consilier la Ambasada României de la Vatican și referent, apoi director-adjunct în Direcția Relații Culturale. În 1985 publică prima schiță în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, cu o prezentare semnată de Florin Mugur. Mai colaborează la „Dilema”, „România literară”, „Arc”, „Creanga de aur” ș.a. Romanul cu care debutează T., Una și aceeași iubire (1986), se înscrie în paradigma literaturii de dragoste, prezentând evoluția sentimentală și spirituală a unui cuplu bizar. El (protagonistul fără nume) se află într-o criză profundă
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
35; Laurențiu Ulici, Daniel Turcea, L, 1991, 9; Dan Stanca, Daniel Turcea, poetul unui singur cuvânt, RL, 1991, 40; Florin Manolescu, Poemele lumii, LCF, 1991, 48; Fevronia Novac, Un poet mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu, Lumină și mărturisire, CNP, 1992, 2; Daniel Turcea, PRA, II, 623-640; Dicț. analitic, II, 160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
în 1988 la „Amfiteatru”, iar editorial cu placheta Evenimentul zilei - un poem văzut de Lucian Vasilescu, apărută în 1995 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. A mai publicat în „Luceafărul”, „Suplimentul literar-artistic al «Tineretului liber»”, „Dreptatea literară”, „Contrapunct”, „Arc”, „Nouăzeci”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Literatorul”, „Poesis”, „artPanorama”, „Vatra”, „Playboy”. În Evenimentul zilei, carte care parazitează și recontextualizează poetic materia „trivială” din ziarul cu același nume, poate fi văzut un gest de marketing și frondă tipic pentru generația ’90, dar și
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
de istorie și teorie literară” și editorial în 1987 cu o antologie a receptării critice referitoare la Șerban Cioculescu. Mai colaborează la „Limbă și literatură”, „Caiete critice”, „România literară”, „Memoriile secției de filologie și literatură”, „Synthesis”, „Transilvania”, „Lettre internationale”, „Contrapunct”, „Arc”, „Orizont”, „Familia”, „Cronica”, „22”, „Romania orientale” (Roma), la revista online „Respiro”, la Radio România Cultural și la Europa Liberă. În „Iubitule cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche, lucrare înscrisă în deschiderea operată de estetica receptării și de
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
istoriografia urmărită în pașoptism, în postpașoptism, în etapa sintezei și la cumpăna secolelor („sub semnul modernității”), e studiată, pentru prima dată, și „sub dictatură” - Orizont închis (2000). O constantă a metodei de cercetare a lui Z. se dovedește aceea a arcului peste timp în tratarea subiectelor preferate, ciclicitatea presupunând întotdeauna o depășire semnificativă a precedentului stadiu de investigare. Același caracter de contribuție științifică riguroasă îl au și studiile, articolele, conferințele etc. incluse în culegerile tematice proprii sau în volumele pe care
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]