6,861 matches
-
apoi, ontopoetica explicită și implicită în opera - cu critică tradițională de judecată estetică”; pe de altă parte, observă că optzecismul poetic camuflează, de fapt, o dualitate - există aici o linie „textualizantă”, „postmodernă” (lunedismul), dar și o linie „ontologizantă”, „modernă” („neoexpresioniștii” ardeleni Alexandru Mușina, Mariana Marin ș.a.). P. reclamă o reabilitare a celei din urmă, în care se încadrează și obiectul analizei sale, poetul Aurel Pântea. Interpretarea liricii acestuia, realizată prin suprapunerea unor grile de lectură de data recentă (Jean-François Lyotard, Jean
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
Aduceți verbele (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Contrapunct”, „Euphorion”, „Adevărul literar și artistic”, „22” ș.a. Este căsătorită cu criticul Ion Vartic. Alături de Ion Mureșan, Aurel Pantea, Ioan Moldovan și George Vulturescu, P. ilustrează ramura ardeleană a generației ’80, promovând o poezie de filiație expresionistă, deschisă în egală măsură către transcendența numinosului și către visceral, amplificând angoasa la cote paroxistice și exhibând trăirea imediată până în pragul disoluției sinelui. Ca și în cazul poeților congeneri, lirica sa
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
apartamente, București, B-dul Dacia 48, str. Jules Michelet 15. 1015. Broșteanu Sanda, 3 apartamente, București, calea Victoriei 128. 1016. Bimbaum Betty, 6 apartamente, București, str. M. Eminescu 168. 1017. Bazgan V. Florica, 5 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 33, str. Ardeleni 32, str. Batiștei 17. 1018. Bilescu Ion, 5 apartamente, București, str. I. G. Ducă 30. 1019. Broșteanu Ernest Radu, 5 apartamente, București, str. Dr. Lister 41, calea Victoriei 128 A. Sinaia, vila. 1020. Bentoiu Aurelian, 13 apartamente, București, Într. Amzei
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
1. 2576. Efraim Efraim, 5 apartamente, București, str. Zefirului 3. 2577. Eisenberg Coralita, 2 apartamente, București, str. Alex. Sahia 1. 2578. Esozmaranian Vram, 3 apartamente, București, str. Titu Maiorescu 1, str. Vaselor 55. 2579. Ecuaian Dicron, 5 apartamente, București, str. Ardeleni 12. 2580. Eftimu Jean, 2 apartamente, București, str. A. Mureșan 6, Craiova, str. Sf. Apostoli 33. F. 2581. Filip Nicolae, 4 apartamente, București, str. Av. Ț. Iliescu 71. 2582. Friedman Willi, 4 apartamente, București, str. Udricani 6. 2583. Fraticiu Ioan
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5 apartamente, București str. Domnită Florica 12 4930. Medianu Ion și Olga, 8 apartamente, București. str. V. Panu 6; str. Dr. Lister 18; str. A. Briand 6; Brăila str. Rubinelor 7 4931. Merovici Iancu Frieda, Alfred, 5 apartamente, București str. Ardeleni 6 4932. Marunteanu Grigore, 6 apartamente, București str. G-ral Angelescu 96 4933. Munteanu Radita, 7 apartamente, București sos. Colentina 40 4934. Mărgărit Ion și Constantă, 4 apartamente, București str. Mihai Bravu 54; Într. Cenușăresei 1 4935. Milos Ecaterina, 4 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Nedelcu Romulus și Ana, 6 apartamente, București, Cal. Colentinei 207 5414. Naidini Nic. și Teodora, 3 apartamente, București, str. Inginer Tăcu 17 5415. Niculaie S. Tudor, 6 apartamente, București, Sos. Pantelimon 253 5416. Niculescu B. Alexandru, 10 apartamente, București, str. Ardeleni 26, sos. Mihai Bravu 30, str. Horajin 7 str. 13 Septembrie 137 5417. Nitescu Voicu, 3 apartamente, Brașov, str. Banulescu 15 5418. Niculescu Florica, 6 apartamente, București, str. Gh. Ipătescu 2 5419. Nadalu Constantin, 14 apartamente, București, str. Episcopul Radu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Elenă Cuza 60 6459. Rădulescu Filofteia, 13 apartamente, București, b-dul. Gh. Dimitrov 80, 86 6460. Rădulescu Zoe, 10 apartamente, București, str. Mătăsarii Noi 2, str. Spătaru Nic. Milescu 25 6461. Radovici Vasile, 9 apartamente, București, calea Moșilor 249 A, str. Ardeleni 1 6462. Russel Gabriela, 9 apartamente, București, intrarea Ressel 6, 8, 15 6463. Rădulescu Vasile și Ana, 10 apartamente, București, str. Cuza Vodă 162, 171 6464. Rădulescu Elenă, 5 apartamente, București, str. Romulus 57 6465. Rainor Petre, 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Gemeni 5 6523. Roți Ștefan, 3 apartamente, București, str. G-ral Magheru 27, str. Opriș 4, str. Radului 18 6524. Ramniceanu Olga, 3 apartamente, București, str. Cortului 1 6525. Reschovsky Georgeta, 8 apartamente, București, str. Leonida 21, str. Ardeleni 16 6526. Rosemberg Viorica, 9 apartamente, București, str. Cameliei 20 6527. Romaseanu Gh., 7 apartamente, București, str. M. Eminescu 182 6528. Ranetescu Dumitru, 4 apartamente, București, str. Popa Chițu 11 6529. Rogalschi Andrei, 29 apartamente, București, str. Sf. Vineri 28-30
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
72. 7446. Schvatz Cerbu, 3 apartamente, București, str. Alex. Sihleanu 20. 7447. Sfetescu Petre, 32 apartamente, București, str. Gh. Dimitrof 109, str. Avrig 31-29. 7448. Soles Eutropiu, 4 apartamente, București, B-dul Mărășești 28. 7449. Stoenescu Gheorghe, 4 apartamente, București, str. Ardeleni 20. 7450. Stănculescu Gh. și Eliza, 6 apartamente, București, str. Episcopul Radu 42. a, 42, B-dul G-ral Magheru 43. 7451. Solomon Margareta și Wainsten Isoluta, 5 apartamente, Cluj, str. Passionaria 15. 7452. Stratilescu Alexandru, 9 apartamente, București, str. Andrei Mureșan
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
reia, în articolul Literatura de peste munți, H. Sanielevici, ce îndeplinește sarcina de secretar de redacție, dar acesta se apropie mai mult de opiniile lui C. Rădulescu-Motru, considerând că valoarea superioară se datorează mai marii „părți de rein menschlich” din scrierile ardelenilor. Poziția programatică destul de unitară a redacției nu se reflectă integral în conținut. Într-un fel, „Cronica politică și economică” rămâne o „tribună liberă”, personalități ale diverselor partide expunându-și opiniile anonim (Un conservator, Un fost ministru liberal) ori sub semnătură
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
ca povestitor umorist, O. părăsește proza romantică, de tentă psihologică, spre care se îndreptase datorită lecturilor din scriitori ruși, dar care la el e artificioasă, nereușită. Sub influența lui I. Slavici, scrie povestiri de observație realistă inspirate din viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În Notarul Scurtu ori în Tanda și Manda, se trece nuanțat de la duioșie la ironie. Aurel P. Bănuț va fi avut
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Alexandru Vlad și Partenie Cosma, pe care N. le-a tipărit în anuarul liceului orădean și în „Familia”, vrând să releve astfel „care a fost nota caracteristică a Bihorului în luptele naționale ale românilor” ardeleni, lucrarea Oameni din Bihor. 1848-1918 (1937), continuată de A doua carte despre oameni din Bihor (1979), este o amplă reconstituire a istoriei propriu-zise și a istoriei culturale și literare a regiunii. O remarcabilă contribuție conține capitolul în care este prezentată
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
NOUL CURIER ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la Iași între 12 decembrie 1871 și 5 iulie 1873; până la 19 februarie 1872 a ieșit de patru ori pe săptămână, iar după această dată de trei ori. Redactor a fost ardeleanul I. S. Bădescu, gazetar experimentat, coleg de redacție peste câțiva ani la „Timpul” cu Mihai Eminescu și prieten al poetului. Pentru un timp direcția și editarea gazetei vor fi asigurate de Theodor Codrescu și apoi de I. M. Codrescu, dar
NOUL CURIER ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288485_a_289814]
-
politică și literară apărută la Sibiu, bisăptămânal, între 1 ianuarie 1878 și 15 iunie 1885. Într-un Anunț de prenumerațiune publicat în ultimele zile ale anului 1877, proprietarul, editorul și redactorul responsabil al gazetei, G. Barițiu, după ce analizează situația presei ardelene subliniind puținătatea ei și erorile orientării politice și culturale ale unora dintre periodice, expune un bine argumentat program redacțional. Potrivit acestui program, O. trebuia să urmărească realizarea unei coordonări a mișcării naționale și culturale, păstrându-și independența în raport cu diversele grupări
OBSERVATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
BĂLGRAD, prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, apărută în 1648 la Alba Iulia. Continuând preocupările vechi de un secol pentru tălmăcirea textelor religioase în românește, dar și ca urmare a unor inițiative oficiale, ce intenționau calvinizarea ortodocșilor ardeleni, traducerea, începută de ieromonahul muntean Silivestru, a fost coordonată de mitropolitul Simion Ștefan. Tipărirea acestei cărți - Noul Testament sau Împăcarea au leagea noao a lui Is. Hs. Domnului nostru - este un eveniment important în istoria culturii române, datorită valorii lingvistice și
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
că televiziunea subminează valorile familiale tradiționale? Ați putea decide să vă încredeți în propria judecată și să încercați să descifrați semnificațiile comune în urma investigației proprii. Totuși, nu îmi este clar încă ce înseamnă semnificații comune. Sunt, oare, semnificațiile culturale ale ardelenilor exact aceleași cu cele ale bucureștenilor? Se pare că regiunile geografice contează. Oare care este situația cu indivizii dintr-o parte a Clujului comparați cu cei din alte părți? În orașul New Orleans, sunt anumite diferențe culturale între cei din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de formația de dascăl), ca și modelul oratorului de for public, cu virtuți exprimate deopotrivă în lucrările științifice și în cele destinate publicului larg, cum sunt broșurile despre Ion Pop-Reteganul, St. O. Iosif, Octavian Goga, G. Bogdan-Duică și alte „figuri ardelene”, publicate în colecții de tipul „Cunoștințe folositoare” și scrise într-un limbaj accesibil și antrenant. În aceeași paradigmă a pedagogiei naționale, a resuscitării și conservării memoriei colective se înscriu profilurile lui N. Iorga, Nicolae Titulescu sau Take Ionescu, compuse cu
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
1919-1939), Cluj, 1939; Gh. Bogdan-Duică, București, 1940; Țara Oașului, București, 1940; St. O. Iosif. Viața și opera, București, 1941; Noi contribuții la cunoașterea vieții și activității lui Visarion Roman. Corespondența sa cu Gheorghe Barițiu și Iosif Hodoș, Sibiu, 1942; Figuri ardelene, cu chipuri desenate de Aurel Jiquidi, București, 1943; Ion Pop-Reteganul, București, 1943; De la Petru Maior la Octavian Goga, București, 1944; Pe urmele lui Iosif Vulcan..., București, 1947; George Barițiu. Viața și activitatea sa, București, 1966; C. A. Rosetti, București, 1970
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
Molière, J.-J. Rousseau, Byron, Dickens, Vincenzo Monti, Vörösmarty Mihály. În cadrul aceleiași rubrici figurează și prezentări ale lui Kant și H. Chr. Andersen. V. Alecsandri a publicat în N. b. r. poezia Cireșele. Alte versuri aparțin mai puțin cunoscuților autori ardeleni I. N. Macavei, Teodor V. Păcățian, C. Băilă, precum și lui Alexi. Culegeri de folclor, realizate, ca atâtea altele în epocă, fără vreo preocupare metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
care colabora consecvent și editorul G. Cațafani. Din 1895 redactor al gazetei este poetul G. Tutoveanu. P. a fost o modestă publicație de provincie, limitată politicește la susținerea intereselor organizației locale a Partidului Liberal. Ceva din cultura temeinică a profesorului ardelean Ștefan Neagoe se reflectă însă în modul de alegere a mijloacelor de manifestare publicistică și mai ales în grija cu care se urmărea viața culturală a orașului și a țării. O foarte activă „Poștă a redacției”, rubrici de noutăți literare
PALODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288634_a_289963]
-
semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului român”, iar din 1919 scoate „Gazeta oficială” a Transilvaniei. A mai colaborat la „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna” (Cluj) ș.a. A editat o culegere de documente parlamentare ale românilor ardeleni - Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale românilor de sub Coroana ungară (I-VIII, 1903-1915), apreciată și premiată, și a întocmit un studiu, Jertfele românilor (1923), cu privire la sacrificiul ostașilor din Transilvania și Banat în primul război mondial. Activitatea în slujba
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
afară”), celebra Coborâre de pe cruce, în care accedă să îngemăneze durerea pământească cu cea divină. În 1843 Ioan, eclesiarhul Curții, edita versiunea românească a Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, text pe care îl semnalase încă din 1838 ardeleanul Vasilie Popp în Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până în vremile noastre, imprimând, cu numeroase defecțiuni și intervenții nemotivate, traducerea (făcută probabil în vremea lui Matei Basarab) păstrată într-un codice al voievodului Ștefan
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
condusă de un comitet de redacție alcătuit din V. Beneș, Teodor Murășanu, Romulus Demetrescu, Grigore Popa, Yvonne Rossignon, Mihai Beniuc. Așa cum reiese din articolele inaugurale semnate de Teodor Murășanu și Grigore Popa, P.l. se dorește o expresie a tinerei generații ardelene, tinzând să se identifice cu aspirațiile culturale ale întregii tinerimi române și să se deosebească de alte publicații prin prospețimea și vigoarea idealurilor sale, ce au putut căpăta relief doar pe fundalul României întregite. Ambiția redactorilor este să depășească provincialismul
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
fost declarate «pur și simplu» desuete; prea multe înnoiri nejustificate au fost decretate exigențe; prea multe simple nimicuri au fost găsite importante...!” Preocupat de aceeași problemă a generației - subiect ce face carieră în perioada interbelică -, Grigore Popa, în articolul Peisaj ardelean, publicat tot în cel dintâi număr, depistează în istoria culturală recentă trei generații care ar ilustra „multiplicitatea de fețe ale Ardealului cultural de azi”. Prima generație, cea antebelică, iluminată de angajarea în înfăptuirea idealului național, rămăsese - în viziunea autorului - la
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]