4,953 matches
-
piciorul stâng, într-o pronație provocată de articulațiile șold iului și gleznei, ia contact cu solul pe pingea vârf în imediata apropiere a cercului, la 2-2 ½ lungimi de talpă de piciorul drept, în stânga liniei (diametrul cercului) care arată direcția de aruncare, la cca. 20 cm; * greutatea corpului se păstrează pe piciorul drept, bust cercului, pe piciorul drept; * axa umerilor se află în urma axei bazinului * eaz epe efortul final propriu-zis. Rotarea piciorului drept și împingerea în sol dinapoi spre înainte pune în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
umerilor spre aceeași parte. Aruncătorul ajunge în momentul lansării discului să aibă greutatea corpului transferată înainte, pe piciorul stâng. Piciorul stâng întins se sprijină pe sol foarte ferm, pe partea anterioară a tălpii. Axele umerilor și bazin rpendiculare pe direcția aruncării. Capul execută o înclinare ușoară spre spate stânga. Brațul drept, în ultima parte a traiectoriei sale, în faza în care umerii încetează să se mai roteze, își contractă puternic musculatura abductoare de la nivelul umărului (marele pectoral și fascicolele anterioare ale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a poziției picioarelor (o săritură de pe dreptul pe stângul), pentru a se menține în cerc. Zborul discului Forma lenticulară și suprafața de sustentație îi conferă discului o serie de calități aerodinamice de care atletul trebuie să țină seama în tehnica aruncării. Factorul cel mai important de luat în considerație este rezistența pe care o întâmpină obiectul din partea aerului pe care trebuie să-l străbată. Din cauza rezisten În raport de unghiul de lansare și unghiul de incidență, discul se poate găsi în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
să se dea o înclinare și de la stânga sus spre dreapta jos (observată din cerc, în aiectul ascendent al discului).Al treilea procedeu este adoptat când atmosfera este calmă. Sistemul de interrelații dintre valorile principalilor parametri care fluențează lungimea unei aruncări poate fi observat în tabel. 8. 5. Aruncarea ciocanului Această probă de atletism își are originea în Irlanda, în jurul anului 2000 e.n., într-o formă mult diferită de proba ce se organizează în competițiile actuale. legendele populare românești se vorbește
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sus spre dreapta jos (observată din cerc, în aiectul ascendent al discului).Al treilea procedeu este adoptat când atmosfera este calmă. Sistemul de interrelații dintre valorile principalilor parametri care fluențează lungimea unei aruncări poate fi observat în tabel. 8. 5. Aruncarea ciocanului Această probă de atletism își are originea în Irlanda, în jurul anului 2000 e.n., într-o formă mult diferită de proba ce se organizează în competițiile actuale. legendele populare românești se vorbește despre aruncarea buzduganului care se seamănă cu tehnica
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fi observat în tabel. 8. 5. Aruncarea ciocanului Această probă de atletism își are originea în Irlanda, în jurul anului 2000 e.n., într-o formă mult diferită de proba ce se organizează în competițiile actuale. legendele populare românești se vorbește despre aruncarea buzduganului care se seamănă cu tehnica de aruncare a ciocanului, forma buzduganului fiind apropiată e cea a ciocanului. După câteva secole proba de aruncare a ciocanului a evoluat tât în ceea ce privește tehnica de aruncare cât și a materialului de aruncat. Ciocanul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Această probă de atletism își are originea în Irlanda, în jurul anului 2000 e.n., într-o formă mult diferită de proba ce se organizează în competițiile actuale. legendele populare românești se vorbește despre aruncarea buzduganului care se seamănă cu tehnica de aruncare a ciocanului, forma buzduganului fiind apropiată e cea a ciocanului. După câteva secole proba de aruncare a ciocanului a evoluat tât în ceea ce privește tehnica de aruncare cât și a materialului de aruncat. Ciocanul cântărește în competițiile seniorilor 4 kg la feminin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mult diferită de proba ce se organizează în competițiile actuale. legendele populare românești se vorbește despre aruncarea buzduganului care se seamănă cu tehnica de aruncare a ciocanului, forma buzduganului fiind apropiată e cea a ciocanului. După câteva secole proba de aruncare a ciocanului a evoluat tât în ceea ce privește tehnica de aruncare cât și a materialului de aruncat. Ciocanul cântărește în competițiile seniorilor 4 kg la feminin și 7,257 kg la asculin (tabelul 29) și este constituit din trei părți: un cap
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
actuale. legendele populare românești se vorbește despre aruncarea buzduganului care se seamănă cu tehnica de aruncare a ciocanului, forma buzduganului fiind apropiată e cea a ciocanului. După câteva secole proba de aruncare a ciocanului a evoluat tât în ceea ce privește tehnica de aruncare cât și a materialului de aruncat. Ciocanul cântărește în competițiile seniorilor 4 kg la feminin și 7,257 kg la asculin (tabelul 29) și este constituit din trei părți: un cap metalic în formă de eră din fier sau alt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bucată de fir de oțel drept cu un diametru minim de 3 mm; mânerul. Cablul este legat de capul sferei ciocanului cu ajutorul unui pivot simplu sau montat pe un rulment. Mânerul se leagă de cablu prin răsucirea cablului fără pivot. Aruncarea ciocanului este o aruncare de tip lansare în care forța se aplică asupra ciocanului pe o traiectorie curbilinie dinapoi - înainte. Forța care exercită tracțiunea se află înaintea obiectului de arunc. Dat fiind faptul că proba este foarte complexă și , este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
oțel drept cu un diametru minim de 3 mm; mânerul. Cablul este legat de capul sferei ciocanului cu ajutorul unui pivot simplu sau montat pe un rulment. Mânerul se leagă de cablu prin răsucirea cablului fără pivot. Aruncarea ciocanului este o aruncare de tip lansare în care forța se aplică asupra ciocanului pe o traiectorie curbilinie dinapoi - înainte. Forța care exercită tracțiunea se află înaintea obiectului de arunc. Dat fiind faptul că proba este foarte complexă și , este prevăzută numai la nivelul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
arunc. Dat fiind faptul că proba este foarte complexă și , este prevăzută numai la nivelul unităților școlare de profil și a cluburil ațiilor sportive care au spații corespunzătoare de practicare a probei în condiții de securitate. Mecanismul de bază al aruncării ciocanului est a pregătirii de aruncare → piruetele din timpul elanului → efortul final → restabilirea după aruncare (fig. 90). Aceasta este rezolvată favorabil prin intermediul unor piruete, în care aruncătorul și ciocanul se rotesc în jurul unei axe imaginare, formând împreună un sistem unitar
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este foarte complexă și , este prevăzută numai la nivelul unităților școlare de profil și a cluburil ațiilor sportive care au spații corespunzătoare de practicare a probei în condiții de securitate. Mecanismul de bază al aruncării ciocanului est a pregătirii de aruncare → piruetele din timpul elanului → efortul final → restabilirea după aruncare (fig. 90). Aceasta este rezolvată favorabil prin intermediul unor piruete, în care aruncătorul și ciocanul se rotesc în jurul unei axe imaginare, formând împreună un sistem unitar. Aruncătorul începe acțiunea de aruncare din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unităților școlare de profil și a cluburil ațiilor sportive care au spații corespunzătoare de practicare a probei în condiții de securitate. Mecanismul de bază al aruncării ciocanului est a pregătirii de aruncare → piruetele din timpul elanului → efortul final → restabilirea după aruncare (fig. 90). Aceasta este rezolvată favorabil prin intermediul unor piruete, în care aruncătorul și ciocanul se rotesc în jurul unei axe imaginare, formând împreună un sistem unitar. Aruncătorul începe acțiunea de aruncare din marginea dinapoi a cercului și, datorită particularităților de execuție
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de aruncare → piruetele din timpul elanului → efortul final → restabilirea după aruncare (fig. 90). Aceasta este rezolvată favorabil prin intermediul unor piruete, în care aruncătorul și ciocanul se rotesc în jurul unei axe imaginare, formând împreună un sistem unitar. Aruncătorul începe acțiunea de aruncare din marginea dinapoi a cercului și, datorită particularităților de execuție a piruetelor (acestea sunt în nr. de 3 sau 4), traversează cercul până la marginea anterioară a acestuia, pe o linie apropiată de diagonală, de unde lansează ciocanul. Vom prezenta tehnica aruncării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncare din marginea dinapoi a cercului și, datorită particularităților de execuție a piruetelor (acestea sunt în nr. de 3 sau 4), traversează cercul până la marginea anterioară a acestuia, pe o linie apropiată de diagonală, de unde lansează ciocanul. Vom prezenta tehnica aruncării ciocanului prin descrierea fazelor mecanismului de bază. Priza pe ciocan Pregătierea ciocanului repte se fixează pe falanga de bază a mâinii stângi, degetelor mâinii stângi, aruncătorii folosesc poziționale și dinamice ale marilor Datorită unei puternice forțe centrifuge exercitate de ciocan
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Priza pe ciocan Pregătierea ciocanului repte se fixează pe falanga de bază a mâinii stângi, degetelor mâinii stângi, aruncătorii folosesc poziționale și dinamice ale marilor Datorită unei puternice forțe centrifuge exercitate de ciocan asupra mâinilor aruncătorului (peste 300 kg la aruncările de 75-80 m), țin se face într-un mod cu totul special (fig. 91): * mâna stângă prinde cu patru degete (excepție policele) latura inferioară a părții de sus a mânerului cu priză la nivelul falangelor mijlocii; * mâna dreaptă se așează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unor condiții segmente ale corpului favorabile începerii piruetelor. Rotarea preliminară constă în executarea de către atlet a celor mișcări care asigură sferei ciocanului o traiectorie circulară desfășurată în jurul corpului aruncătorului. În faza rotărilor preliminare se produc mai multe mișcări de bază: aruncarea are sub control următoarele elemente așezate paralel, depărtate ceva mai mult decât lățimea umerilor; din cele trei articulații; * greutatea corpului repartizat b) obiectul se pune în mi și la dreapta, mișcare provocat pe sol pe toată talpa, în tim dinapoi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a corpului creează un “plus” în faza de accelerație. În faza punctului de jos atletul are privirea îndreptată înainte spre obiect, brațele întinse formează împreună cu axa umerilor un triunghi isoscel (care se menține de acum înainte, relativ neschimbat până la sfârșitul aruncării), musculatura brațelor și umerilor este relaxată, axa umerilor este paralelă cu axa șoldurilor. * partea ascendentă a traiectoriei obiectului se realizează prin mutarea greutății corpului pe piciorul stâng și întoarcerea umerilor spre partea stângă. Ea este mai amplă decât în prima
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și nu pe călcâi. Executarea unei piruete complete, cu pivot exclusiv pe pingea, reduce la jumătate translația (înaintarea) atletului pe marginea anterioară a cercului, asigurându-i astfel spațiul necesar pentru executarea unui număr de 4 piruete. VI. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă se declanșează în momentul î l trece prin punctul cel mai înalt al traiectoriei sale și piciorul drept reia contactul cu solul. În această fază mișcările prezintă următoare * piciorul drept se așează pe sol pe pingea, dar greutatea corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o mișcare de “biciuire” din bra * ciocanul se lasă din mână când acesta ajunge la nivelul umărului; * în momentul eliberării ciocanului atletul se afl stâng pe toată talpa; * unghiul de lansare este de 42°-44°. IX PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE “ARUNCĂRI” Probele de aruncări sunt constituite dintr-o varietate de deprinderi motrice ceea ce le conferă atributele de complexe, aciclice și stilizate. Obiectele de aruncat, diverse atât ca formă cât și ca masă / greutate, determină necesitatea însușirii unor prize diferite de la un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
biciuire” din bra * ciocanul se lasă din mână când acesta ajunge la nivelul umărului; * în momentul eliberării ciocanului atletul se afl stâng pe toată talpa; * unghiul de lansare este de 42°-44°. IX PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE “ARUNCĂRI” Probele de aruncări sunt constituite dintr-o varietate de deprinderi motrice ceea ce le conferă atributele de complexe, aciclice și stilizate. Obiectele de aruncat, diverse atât ca formă cât și ca masă / greutate, determină necesitatea însușirii unor prize diferite de la un obiect la altul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dintr-o varietate de deprinderi motrice ceea ce le conferă atributele de complexe, aciclice și stilizate. Obiectele de aruncat, diverse atât ca formă cât și ca masă / greutate, determină necesitatea însușirii unor prize diferite de la un obiect la altul. Mecanismul de aruncare propri nare a forțelor elevului / sportivului asupra obiectului de aruncat fiind diferit, impune însușirea unor gesturi motrice diferențiate de la o aruncare la alta. Pentru predarea esară cunoașterea, însușirea și exersarea exercițiilor din școala aruncării: 9.1. Predarea - învățarea exercițiilor specia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
formă cât și ca masă / greutate, determină necesitatea însușirii unor prize diferite de la un obiect la altul. Mecanismul de aruncare propri nare a forțelor elevului / sportivului asupra obiectului de aruncat fiind diferit, impune însușirea unor gesturi motrice diferențiate de la o aruncare la alta. Pentru predarea esară cunoașterea, însușirea și exersarea exercițiilor din școala aruncării: 9.1. Predarea - învățarea exercițiilor specia tilizarea exercițiilor din școala aruncării are ca scop realizarea următoarelor finalități, obiective: (C.Barbu, M.Stoica, 2000): formarea deprinderii de angajare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
un obiect la altul. Mecanismul de aruncare propri nare a forțelor elevului / sportivului asupra obiectului de aruncat fiind diferit, impune însușirea unor gesturi motrice diferențiate de la o aruncare la alta. Pentru predarea esară cunoașterea, însușirea și exersarea exercițiilor din școala aruncării: 9.1. Predarea - învățarea exercițiilor specia tilizarea exercițiilor din școala aruncării are ca scop realizarea următoarelor finalități, obiective: (C.Barbu, M.Stoica, 2000): formarea deprinderii de angajare în aruncare a întregului corp, introducând succesiv și fără întrerupere, forțele musculare puternice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]