3,519 matches
-
se regăsește la toți cei pe care, în acest secol, îi obsedează ideea unei "sinteze" ce trebuie reconstituită, a unui echilibru intelectual și moral ce trebuie restabilit. Acest lucru este exprimat fără echivoc de admirația nostalgică pe care Saint-Simon și Auguste Comte o au pentru Evul Mediu. Măreția vremurilor medievale, arată și unul, și celălalt (mai bine zis unul după altul), a constat mai ales în faptul că pe atunci clericul și învățatul se confundau într-o aceeași persoană, că știința
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se va prezenta la hirotonisire va deveni preot numai după ce va fi examinat pentru a se constata că este la curent cu cunoștințele referitoare la fizica corpului solid și la cea a corpurilor asamblate." Această viziune aproape mesianică, pe care Auguste Comte o va clarifica, va fi susținută (nu fără a o slăbi sau o altera profund) de posteritatea pozitivistă... Rezultă că acest apel la reconstituirea unei noi consubstanțialități între credință și știință, această dublă condamnare, a științei pe cale de a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
revendicîndu-și și una, și cealaltă o aceeași infailibilitate. Apoi, e vorba de un refuz al civilizației, acuzată că pune în cauză principiul indivizibilității "modelului uman", căruia nu-i mai poate satisface în totalitate aspirațiile și necesitățile, că amenință, cum spune Auguste Comte, "indivizibilitatea adevăratei noastre unități, unitate care nu poate să ne unească gîndurile fără să ne afecteze sentimentele și, mai mult chiar, actele noastre"... E vorba deci de o ruptură între credință și cunoaștere, de o opoziție între omul credincios
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
entuziasmului colectiv, individul se va vedea reintegrat în marea aventură a omului, altfel spus va redobîndi ceea ce este esențial în propria sa umanitate. Dar făcînd abstracție de o anume exaltare lirică nu e lipsit de importanță faptul că și la Auguste Comte, și cam în aceeași epocă, regăsim un același mod de a analiza și de a repune lucrurile în cauză. Și pentru el noile condiții de muncă la care sînt supuși oamenii din vremea sa riscă să ducă la disoluția
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mult cu cît se înrădăcinează în ei convingerea că .trăiesc anevoios, dureros, ceea ce numim azi criza dramatică a civilizației. Acesta este, într-adevăr, sensul formulei epocă "critică", sens opus celui de epocă "organică", pus în circulație, cu mult înaintea lui Auguste Comte, de vocabularul școlii saint-simoniene. "Elementul fundamental prin care se distinge o epocă organică, scrie Buchez, este unitatea ce domnește peste tot, în toate și pentru toate." În schimb, starea "critică" este aceea în care, potrivit definiției din Expunerea doctrinei
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ci că politicul va fi în întregul său o instituție religioasă." Nu e cazul să continuăm cu astfel de citate. Există ceva, azi, care să nu fie sacerdoțiu?", ricanează Baudelaire. Mai mult profetică decît curioasă apare această frază pe care Auguste Comte a scris-o într-o perioadă cînd mulți credeau numai în viitorul unui naționalism triumfător: "Omul devine din ce în ce mai religios..." Curios e doar faptul că această căutare, această frămîntare generală atît de mare a dus la proliferarea contradictorie a dogmelor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cu atît mai neliniștitoare cu cît societățile tehniciste din vremea noastră fac din ce în ce mai mult ca aceste tensiuni ale visului, ce funcționau normal în sistemele politice, să fie evacuate din structurile lor organice, să fie revărsate dincolo de cadrul instituțional. După Saint-Simon, Auguste Comte și mulți alții, la începutul secolului, Durkheim insistase, la rîndul său, asupra necesității de a regăsi, de a redefmi și de a restaura noi forme de "transcendență socială", văzute drept condiții esențiale pentru a menține coeziunea în societățile occidentale
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Denoel, Paris, 1958. 68. Madame de Stael, în Despre Germania, evocă, în legătură cu visul Vîrstei de aur, "tristețea pierderii și ambiția regăsirii". V. UNITATEA 69. Jules Michelet, Opere complete, Paul Viallaneix ed., Rammarion, Paris, 1957, vol. XVI. 70. Vezi Politica lui Auguste Comte, texte alese și prezentate de Pierre Arnaud, Paris, Colin, 1925 și, mai ales, Despre puterea spiritului, prezentat și adnotat de Pierre Arnaud, Le Livre de poche, colecția "Pluriel", Paris, 1978. A se consulta și Henri Grouhier, Tinerețea lui Auguste
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Auguste Comte, texte alese și prezentate de Pierre Arnaud, Paris, Colin, 1925 și, mai ales, Despre puterea spiritului, prezentat și adnotat de Pierre Arnaud, Le Livre de poche, colecția "Pluriel", Paris, 1978. A se consulta și Henri Grouhier, Tinerețea lui Auguste Comte și formarea pozitivismului, vol. III, Auguste Comte și Saint-Simon, Vrin, Paris, 1941. 71. Din Saint-Simon a se citi, referitor la acest aspect, Noul creștinism și scrierile despre religie, prezentat de H. Desroches, Ed. du Seuil, Paris, 1969. Vezi și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pierre Arnaud, Paris, Colin, 1925 și, mai ales, Despre puterea spiritului, prezentat și adnotat de Pierre Arnaud, Le Livre de poche, colecția "Pluriel", Paris, 1978. A se consulta și Henri Grouhier, Tinerețea lui Auguste Comte și formarea pozitivismului, vol. III, Auguste Comte și Saint-Simon, Vrin, Paris, 1941. 71. Din Saint-Simon a se citi, referitor la acest aspect, Noul creștinism și scrierile despre religie, prezentat de H. Desroches, Ed. du Seuil, Paris, 1969. Vezi și textele cu totul semnificative ale lui Buchez
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
aici, cel de adevăr: Locul este fundamentul povestirii, pentru că evenimentul are nevoie atît de un ubi, cît și de un quid sau de un quando; locul este cel care oferă ficțiunii aparența adevărului. Balzac ne dă drept adevărate povestea lui Auguste de Maulincourt, a doamnei Jules și a lui Ferragus, denumind și descriind străzile și casele în care acțiunile s-au petrecut în așa fel încît să poată fi recunoscute. Numele locului proclamă autenticitatea aventurii printr-un fel de reflex metonimic
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și tehnice ale "bunăstării". În paralel, și într-un sens, dimpotrivă, solidar, un alt curent provenit din Umanism va crea și va dezvolta umanitarismul, corespondent laic al milosteniei creștine, și mai ales ideea de Umanitate, nouă Matrie, potrivit expresiei lui Auguste Comte, care, înglobînd și provincializînd patriile, va aduce laolaltă toate ființele omenești. Comte și Marx își vor însuși cunoașterea "științifică" a Legilor Istoriei, care aduc certitudinea eliberării omului de toate asupririle și de toate barbariile. Astfel, Umanismul reprezintă sursa vie
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ori să se întâlnească cu vreuna dintre aceste persoane. Toate aceste persoane se poartă la domiciliile lor în așa fel ca să treacă cât mai neobservate și să nu li se cunoască activitatea.” Notă [copia scrisorii] „Dragă dnă M., [...] În luna august am făcut un serviciu special pentru Iehova, pe care noi îl numim «circuit». Am petrecut 60 de ore mergând din casă în casă pentru a vorbi despre împărăția lui Iehova. A fost o experiență cu adevărat interesantă și încurajatoare. Singurul
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
această acoperire a activităților mistico-religioase sau, așa cum se menționa, folosirea de către deservenți a ascendentului moral ce-l au față de enoriași pentru influențe negative.” * Adresă 04.08.1988 Direcția 1 către IJ Constanța „În conformitate cu ordinul conducerii Departamentului Securității Statului, în luna august urmează să fie analizată situația operativă existentă în problema naționaliștilor turco-tătari. [...] În mod deosebit, interesează: prezentarea situației generale a populației de naționalitate turco-tătară de pe raza dumneavoastră de competență; poziții și comentarii din partea unor elemente din mediul turco-tătar, privind situația actuală
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Alte definiții, preluate de astă dată din lucrări și dicționare de specialitate, arată că termenul divinație este uzitat în special "în etnologie și în istoria religiilor, pentru a denumi totalitatea practicilor magice de ghicire și de prezicere a viitorului"5. Auguste Bouché-Leclercq, într-o amănunțită analiză a divinației în Antichitatea greacă și romană 6, o definește ca pe o sursă deschisă de informație aplicabilă modului specific de viață al anticilor. Ea putea avea un caracter informativ sau sfătuitor fără a aduce
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de numeroși antropologi, etnologi și specialiști ai fenomenului religios. Clasificarea platoniciană a fost apoi preluată și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai importante lucrări 56 care au promovat-o rămân în continuare tratatul ciceronian Despre divinație și cartea lui Auguste Bouché-Leclercq Divinația în Antichitate. Criteriul care stă la baza acestei împărțiri este de natură logică. Conform acestuia avem de-a face cu divinația naturală (intuitivă) și cu cea artificială / experimentală. Semnificația numeroaselor semne din actul prezicerii se sprijinea pe o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
după câteva zile, Alexandru a murit la Babylon"57. Exemplele aduse în atenție de Cicero în celebra sa lucrare Despre divinație ilustrează cu prisosință complexitatea și diversitatea artei divinatorii. Vom prezenta în cele ce urmează o tipologie divinatorie gândită de Auguste Bouché-Leclercq pe modelul clasic al Antichității. 3.1. Divinația inductivă sau experimentală Anunțam în prima secțiune a acestui capitol că Platon a reușit să ofere o clasificare a practicilor divinatorii care a rezistat peste timp: divinația inductivă și divinația intuitivă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucrurile se schimbă. Se credea că, în cele din urmă, tot omul rămâne instrumentul cel mai potrivit, chiar dacă uneori simțurile i s-au șubrezit sau mintea nu mai este capabilă să înțeleagă mesajele divine. În această grupă a actelor instinctive, Auguste Bouché-Leclercq introduce cledonomanția și divinația palmică. Cledonomanția (de la gr. klédon, cuvânt sau frază rostite întâmplător) este "rostirea omenească folosită de Providență ca semn enigmatic având uneori un înțeles îndepărtat de sensul firesc al cuvintelor"66. Accentul este pus aici pe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
speculat extrem de mult și s-au alcătuit cele mai năstrușnice portrete umane ce se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă". Tot aici s-ar putea circumscrie și chiromanția sau chiroscopia, care are drept scop citirea destinului în palmă. După Auguste Bouché-Leclercq, chiromanția ar fi arta de a găsi în palmă corespondența astrală. Palma omului se transformă, în acest sens, într-o hartă. Tehnica este extrem de răspândită azi, mai ales în rândul populației țigănești. Practicarea ei la întâmplare și de către persoane
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dicționar din 1991, se subliniază clar că "numim profetism orice discurs ce se pretinde a fi cuvântul lui Dumnezeu"107. Așa cum precizam la începutul acestui capitol, am dorit să prezentăm o tipologie a divinației având ca model clasificarea propusă de Auguste Bouché-Leclercq. Acestei prezentări i-am adăugat noi explicații și interpretări, făcând trimitere, acolo unde a fost cazul, la spațiul românesc tradițional și modern. Nu putem totuși să nu remarcăm varietatea formelor divinatorii, ca și diversitatea criteriilor cu care s-a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
SCURTĂ CRITICĂ A MODELULUI PROPUS DE A. BOUCHÉ-LECLERCQ. NOI CRITERII DE CLASIFICARE A DIVINAȚIEI Tipologia divinatorie, așa cum a fost prezentată anterior, folosește drept cadru un model devenit clasic, cel al lui Platon divinație inductivă și divinație intuitivă. În interiorul acestui model, Auguste Bouché-Leclercq nuanțează și diversifică structurile de clasificare. Am ales această variantă pentru că ni se pare a fi cea mai completă din punctul de vedere al practicilor divinatorii enunțate. Totuși, nu putem să nu remarcăm o serie de inconveniente ale prezentării
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dorit dintotdeauna să acceadă la absolut pe două căi distincte: una activă și alta pasivă, contemplativă. În cazul nostru prima ar corespunde magiei, iar a doua divinației. În definitiv, "adăugarea temporară (sau nu n.n.) a unor elemente divine" cum scrie Auguste Bouché-Leclercq este un semn că unele practici contemplative și experimentale pot dobândi semnificații și conotații deosebite care se pot circumscrie magico-religiosului. "Strâns legate prin origine și principiu, divinația și magia nu pot fi întotdeauna clar deosebite în aplicare. Foarte multe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Capitolul 12 INSTRUMENTARUL ȘI OBIECTELE FOLOSITE ÎN PRACTICA DIVINAȚIEI Atunci când vorbim despre instrumente și materiale, observăm că divinația are un statut special. De cele mai multe ori, materialele și obiectele folosite se identifică cu înseși semnele interpretate. Clasificarea practicilor mantice propusă de Auguste Bouché-Leclercq subliniază tocmai acest fapt. Practic, este lesne de înțeles că orice lucru poate fi obiect și instrument al divinației. Dumnezeu poate comunica cu oamenii printr-o infinitate de semne. La limită, întreaga lume este un semn. Este însă greu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. BONCOMPAGNI, Solas, Lumea simbolurilor, București, Ed. Humanitas, 2003. BONTE, Pierre, IZARD, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere de Smaranda Vultur și Radu Tăutu, Iași, Ed. Polirom, 1999. BOUCHÉ-LECLERCQ, Auguste, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. BOURDIEU, Pierre, "La production de la croyance", în rev. Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 13, 1977, Paris. BOUTRY, Philippe, ENCREVE, André (coord
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
langue française, rédaction dirigée par Alain Rey, Paris, Dictionnaires Le Robert, 1998. 4 Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975, p. 273. 5 Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. 6 Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. 7 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998, p. 90. 8 Practic nu s-a putut face
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]