3,448 matches
-
șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari în magia meteorologică, este și ea numită "nașul șarpelui". Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia." Actul ritual imperativ
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a omului trebuie îndeplinită, face 46 parte dintr-o filozofie de viață bine împământenită la români, filozofie ce le înnobilează destinele. CAPRA CU TREI IEZI ( Poveste ) p. 13, r. 3 5 : „Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte” savurarea vieții începe încă de la vârste fragede, potrivit caracterului fiecărei persoane, potrivit construcției sale interioare; motivul popular, regăsit și în basme , al superiorității mezinului; p. 15, r. 19 20
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ști boii din cireadă ce mână becisnică îi duce la tăietoare!” -omul simplu și naiv este ușor de manipulat și de sacrificat în atingerea intereselor meschine ale superiorilor; r. 21 22 : „într-un sat fără câni se plimbă mișeii fără băț!”nepedepsirea încălcării legii atrage după sine și alte nedreptăți; r. 25 26 : „a lua pânea din gura fiilor și a o arunca cânilor.” - din nou o aluzie biblică, ce exprimă așa-zisele sacrificii făcute irațional, sau ca gesturi gratuite, nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
kundalini; - sexualitatea, ce rămâne interpretarea cea mai curentă, mai ales în psihanaliză; - tentația, periculozitatea pulsiunilor, din cauza diavolului cu care este strâns asociat; - cuvintele agresive și răutăcioase: faimoasa limbă de viperă; medicina, vindecarea, ca simbol al a farmaciilor, inspirată de caduceu, bățul sacru în jurul căruia se încrucișează doi șerpi. Dată fiind pluralitatea sensurilor, e bine să ținem cont și de celelalte elemente ale scenariului oniric pentru a decide care este interpreatrea cea mai potrivită. Maimuță Mai mult decât orice alt animal, maimuța
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Se mai poate referi la planul material, starea finanțelor și problemele economice. Din acest motiv, dacă, în vis, balonul explodează sau se dezumflă, el simbolizează pierderea responsabilităților sau a unei oportunități pe care subiectul nu a știut să o exploateze. Băț Bățul este simbolul puterii și poate lua mai multe forme: - autoritatea politică și materială, prin sceptru; - puterea transformatoare a magiei, pe care o regăsim în bagheta zânei sau a vrăjitorului, precum și în toiagul lui Moise; - sprijinul, ajutorul și susținerea, aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mai poate referi la planul material, starea finanțelor și problemele economice. Din acest motiv, dacă, în vis, balonul explodează sau se dezumflă, el simbolizează pierderea responsabilităților sau a unei oportunități pe care subiectul nu a știut să o exploateze. Băț Bățul este simbolul puterii și poate lua mai multe forme: - autoritatea politică și materială, prin sceptru; - puterea transformatoare a magiei, pe care o regăsim în bagheta zânei sau a vrăjitorului, precum și în toiagul lui Moise; - sprijinul, ajutorul și susținerea, aduse de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și materială, prin sceptru; - puterea transformatoare a magiei, pe care o regăsim în bagheta zânei sau a vrăjitorului, precum și în toiagul lui Moise; - sprijinul, ajutorul și susținerea, aduse de baston sau de cârjă; - îngrijirea, medicina și vindecarea, în imaginea caduceului, băț sacru în jurul căruia se încolăcesc doi șerpi; - virilitatea, ca simbol falic și reproducere a erecției. Dintre toate aceste noțiuni se desprinde sensul principal, și anume cel de energie. Astfel, în vis, bățul este un semn pozitiv, exprimând aportul de dinamism
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cârjă; - îngrijirea, medicina și vindecarea, în imaginea caduceului, băț sacru în jurul căruia se încolăcesc doi șerpi; - virilitatea, ca simbol falic și reproducere a erecției. Dintre toate aceste noțiuni se desprinde sensul principal, și anume cel de energie. Astfel, în vis, bățul este un semn pozitiv, exprimând aportul de dinamism, vitalitate, putere interioară sau exterioară. Poate exprima ideile de autoritate (cel ce visează trebuie să se afirme, să se facă auzit, să își dirijeze viața sa sau pe a altora) și de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
crugul ceriului, de unde hoțomanul s-a inspirat. Cei doi șerpi înfășurați în jurul toiagului sînt însoțiți în spate de niște animale asemănătoare cu leii sau leoparzii în poziție verticală ce poartă coroane pe cap și țin în gheare un fel de băț sub forma literei P. Ne spune textul canonic iudeo-creștin că șarpele a dat puterea sa fiarei ca să poată stăpîni toată lumea și nimeni nu cuteza a se împotrivi. Ori sigiliul amintit arată tocmai puterea divinității reprezen- tată prin cele două animale
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
oglinzi de o asemenea calitate încât puteau da foc corăbiilor romane de la mare distanță, prin reflectarea luminii soarelui. Soldații romani se temeau atât de mult de aceste mașini de război încât, dacă vedeau un simplu capăt de sfoară sau de băț ieșind peste zid, o luau la fugă de teamă că Arhimede țintea o armă către ei. Arhimede a „zărit“ pentru prima dată infinitul prin luciul oglinzilor sale de război. Timp de mai multe secole, grecii au fost fascinați de conice
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
demascate și înfierate. Când vine vorba de sancțiuni, Tovarășul Prim face comparații îndrăznețe cu Occidentul : „Dacă nu ești în stare să conduci întreprinderea, dă-ți demisia ! În capitalism, te-ar obliga falimentul s-o faci, noi recurgem la conștiință. Cunoști bățul ăsta folosit de unii doar prin ședințe ?”. O idee revine sistematic, rostită de diverse personaje : „Socialismul nu e țara laptelui și a mierii, dar îți oferă posibilitatea de a le avea” (Tovarășul Prim). „Vă imaginați comunismul ca pe un edificiu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de ore. Se șterge cu un prosop curat, apoi se unge pe dinafară și pe dinăuntru cu zeama de lămâie și sare. Turnăm puțin ulei într-o tavă, peste ulei punem pe lățimea tăvii cinci sau șase bețișoare și peste bețe, punem purcelul - ca să nu se prindă de tavă. În interiorul purcelului, introducem o sticlă de șampanie ca să stea purcelul drept, apoi încingem cuptorul, ungem purcelul cu ulei și dăm la copt, timp de două ore, până la două ore și jumătate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
iasă două căbănuțe mici, tăiați foaia de napolitană în 3 fâșii pe lung. Peste o foaie de napolitană, puneți cremă, apoi patru bețișoare din cele coapte pe dosul tăvii, cremă și 3 bețișoare, cremă și două bețișoare, iar cremă, un băț, peste care se pune cremă și acoperiș din foaie de napolitană, după care turnați deasupra glazura de cacao și, la final, ornați cu frișcă. Dacă vreți o cabană mai mare, lăsați foaia de dedesubt din napolitană întreagă și începeți cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
-mi trebe cununa, / Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
om care merge prin sat cu un steag negru 346. În Bucovina, bradul, împodobit la moartea tinerilor, necăsătoriți, este dus de vătăjei (vornic sau vestitor) la înmormântare, "pentru a vesti nunta", apoi se îngroapă la capul mortului, lângă cruce, împreună cu "bățul de vătăjel". 347 La romani, exista același ritual al arborelui de moarte, reprezentat de chiparos sau de brad 348. Chiparosul era consacrat lui Pluton, zeul Infernului, iar bradul a devenit un apărător împotriva Diavolului. O legendă bucovineană prezintă bradul ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și-nflorit / Și cu flori acoperit."417 Reîntoarcerea la semnificațiile primordiale ale pământului-arhetip se realizează prin intermediul fiecărui rit de purificare, specifice sărbătorilor de peste an: "Pământul e așezat pe un stâlp și diavolul roade veșnic la el și când vede colinda (bățul frumos) de la Crăciun până să-l privească, Dumnezeu aruncă fier pe rosatura stâlpului și diavolul iarăși roade până la Paști, când vede ouă roșii și, până să le privească, Dumnezeu iar aruncă fier acolo unde el a ros și astfel îl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați în fuste, cu glugi pe cap, ornate cu pene de cocoș, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și Ziua Crucii. Ivirea șerpilor primăvara era întâmpinată de omul tradițional, printr-un ritual al interdicțiilor "rostirii" și printr-un complex de îndeletniciri magice: În ziua de Sfântul Alexi, omul lui Dumnezeu, ies toate gângăniile din pământ. În ziua ceea, băț în mână să nu ieai și să nu umbli cu sulă, cu ac, ca nimic ascuțit, ca să nu te muște șerpele, și să te păzești să nu-l pomenești în acea zi, c-apoi îl vezi peste an.(...) Se păzește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestea se interpretează pe linia indicelui de evoluție fonetică a limbii. Deci vom transcrie chema. 3.2. Păstrarea particularităților morfologice Se vor conserva formele de plural cu caracter regional: cară (pluralul cuvântului car), credinți, făgăduinți, răchiți, roate (cf. a pune bețe În roate), ruini, suliți, școale, uliți, umilinți etc. Se va păstra genitiv-dativul În -ei: atențiunei, firei, inimei, magistraturei, mărirei, mătușei, nopței etc. În 1902, poetul Ștefan Petică a publicat volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
urechea este curată. Aplicați acest procedeu Înainte de a pune picături sau cataplasme. OTITA EXTERNĂ Se prezintă fie sub forma unei inflamații la urechea externă, fie sub forma unei eczeme și se poate trata prin: Propolis, alifie 20%. Se Înfășoară un băț de chibrit cu puțină vată și se unge conductul auditiv de 2 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Propolis, soluție alcoolică de 5-7%, din care se pun 5-10 picături În conductul auditiv de 3 ori pe zi, dimineața și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și se trece prin el un fir de ață un timp. PĂDUCEL Boală de piele care se manifectă prin mâncărimi pe tălpi sau Între degetele picioarelor. Băi la picioare cu fiertură de frunze și ramuri de trandafir. Se Înfierbântă un băț de trandafir și se scurge sucul pe păducel. Se spală cu oțet degetul și se aplică pe el mere pădurețe coapte, fierbinți. Se pisează frunze și flori de coada șoricelului și se pun pe păducel. Se Înfierbântă un băț verde
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
un băț de trandafir și se scurge sucul pe păducel. Se spală cu oțet degetul și se aplică pe el mere pădurețe coapte, fierbinți. Se pisează frunze și flori de coada șoricelului și se pun pe păducel. Se Înfierbântă un băț verde de alun și cu zeama ce curge din el se frige păducelul. Se aplică pe inflamație frunze de arin și sare, zeamă de scoarță de păducel, piatră acră și frunze de măr dulce. PECINGINE (favus, curul găinii) Este o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
umbra nopții și scoică pisată, ungeri cu mujdei de usturoi și sare, după ce s au ținut piciuoarele În apă caldă, cu alior, rășină de brad, suc proaspăt de negelariță, zeamă de rostopască sau de scrântiță. Se ating bătăturile cu un băț Încălzit bine, cu coada unei linguri de lemn Înfierbântată sau cu o piatră fierbinte, după care bătăturile se taie cu lama sau cu briciul și se acoperă cu seu de oaie. Legători cu seu de oaie și tărâțe de grâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de ore. Se șterge cu un prosop curat, apoi se unge pe dinafară și pe dinăuntru cu zeama de lămâie și sare. Turnăm puțin ulei într-o tavă, peste ulei punem pe lățimea tăvii cinci sau șase bețișoare și peste bețe, punem purcelul - ca să nu se prindă de tavă. În interiorul purcelului, introducem o sticlă de șampanie ca să stea purcelul drept, apoi încingem cuptorul, ungem purcelul cu ulei și dăm la copt, timp de două ore, până la două ore și jumătate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
iasă două căbănuțe mici, tăiați foaia de napolitană în 3 fâșii pe lung. Peste o foaie de napolitană, puneți cremă, apoi patru bețișoare din cele coapte pe dosul tăvii, cremă și 3 bețișoare, cremă și două bețișoare, iar cremă, un băț, peste care se pune cremă și acoperiș din foaie de napolitană, după care turnați deasupra glazura de cacao și, la final, ornați cu frișcă. Dacă vreți o cabană mai mare, lăsați foaia de dedesubt din napolitană întreagă și începeți cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]