5,096 matches
-
absolut bakhtian. În ciuda acestui lucru, ele privesc și către viitor deoarece multe balade povesteau evenimente istorice și aveau rădăcini în lumea înconjurătoare. "A vorbi despre balade ca fiind un recipient pentru știri poate fi ceva înșelător, dar totuși există unele balade valoroase din punctul de vedere al informațiilor pe care le furnizează și care probabil au servit drept reportaje de știri atunci când au fost publicate pentru prima dată", notează M. A. Shaaber în studiul său despre jurnalismul englez din perioada cuprinsă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
probabil au servit drept reportaje de știri atunci când au fost publicate pentru prima dată", notează M. A. Shaaber în studiul său despre jurnalismul englez din perioada cuprinsă între anii 1476 și 1622 (193). Un exemplu poate fi găsit într-o baladă anonimă de la începutul secolului al XVI-lea intitulată " Povestea adevărată a vieții și morții lui Sir Andrew Barton, un pirat și nelegiuit al mării". Această baladă relatează capturarea lui Barton de către englezi în 1511 (202). O alta este "Balada regelui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cuprinsă între anii 1476 și 1622 (193). Un exemplu poate fi găsit într-o baladă anonimă de la începutul secolului al XVI-lea intitulată " Povestea adevărată a vieții și morții lui Sir Andrew Barton, un pirat și nelegiuit al mării". Această baladă relatează capturarea lui Barton de către englezi în 1511 (202). O alta este "Balada regelui scoțian" de John Skelton, care descrie înfrângerea și moartea regelui Iacob I al Scoției în 1513, în bătălia de la Flooded Field. Shaaber notează: "Astfel, faptele publice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o baladă anonimă de la începutul secolului al XVI-lea intitulată " Povestea adevărată a vieții și morții lui Sir Andrew Barton, un pirat și nelegiuit al mării". Această baladă relatează capturarea lui Barton de către englezi în 1511 (202). O alta este "Balada regelui scoțian" de John Skelton, care descrie înfrângerea și moartea regelui Iacob I al Scoției în 1513, în bătălia de la Flooded Field. Shaaber notează: "Astfel, faptele publice ale suveranului, succesele militare ale armatelor engleze și înfrângerile suferite de dușmanii țării
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înfrângerea și moartea regelui Iacob I al Scoției în 1513, în bătălia de la Flooded Field. Shaaber notează: "Astfel, faptele publice ale suveranului, succesele militare ale armatelor engleze și înfrângerile suferite de dușmanii țării erau repetate într-o serie lungă de balade" (195). Ca rezultat, baladele rămân valoroase pentru conținutul de știri și cel istoric, chiar dacă se întorc spre un discurs anterior înrădăcinat într-o tradiție orală plină de simbolism. Afinitatea lor pentru jurnalismul literar de mai târziu se află în natura
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Iacob I al Scoției în 1513, în bătălia de la Flooded Field. Shaaber notează: "Astfel, faptele publice ale suveranului, succesele militare ale armatelor engleze și înfrângerile suferite de dușmanii țării erau repetate într-o serie lungă de balade" (195). Ca rezultat, baladele rămân valoroase pentru conținutul de știri și cel istoric, chiar dacă se întorc spre un discurs anterior înrădăcinat într-o tradiție orală plină de simbolism. Afinitatea lor pentru jurnalismul literar de mai târziu se află în natura lor narativă. Ele sunt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tradiție orală plină de simbolism. Afinitatea lor pentru jurnalismul literar de mai târziu se află în natura lor narativă. Ele sunt, într-un fel, tot o formă de jurnalism narativ, dar una investită cu invenție intenționată și simbolism elaborat. Deoarece baladele tipărite priveau spre trecut când nu se făcea o deosebire prea mare între fapt și ficțiune, jurnalismul literar narativ timpuriu a trebuit eventual să respingă poveștile ficționale. Înainte de a examina acea respingere, trebuie să înțelegem mai bine cu ce se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru acele sarcini: modelul informativ sau cel de tip "story". Un alt exemplu în care este atacată ideologia reflectată în stil se regăsește în pamfletul lui William Kemp, Nine Daies Wonder, apărut în 1600. În acest pamflet este atacat stilul baladei. Mai mult, relatarea lui Kemp poate fi considerată un exemplu timpuriu de jurnalism literar narativ. Kemp practica o formă veche de dans englezesc numită dansul Morris, în care dansatorul poartă clopoței la picioare. În urma unui pariu, Kemp a dansat timp
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de la Londra la Norwich (o dinstanță de mai mult de șaptezeci și cinci de mile în linie dreaptă), însoțit de un toboșar. Motivul pentru care a scris relatarea a fost de a le "spune sprietenilor săi adevărul, împotriva tuturor scriitorilor mincinoși de balade" (5). Astfel el a lovit direct în invenția liberă a scriitorilor de balade care își bazau operele pe evenimente reale. Într-adevăr, în dedicația epistolei, el notează că un scriitor de balade a scris că el a dansat de fapt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în linie dreaptă), însoțit de un toboșar. Motivul pentru care a scris relatarea a fost de a le "spune sprietenilor săi adevărul, împotriva tuturor scriitorilor mincinoși de balade" (5). Astfel el a lovit direct în invenția liberă a scriitorilor de balade care își bazau operele pe evenimente reale. Într-adevăr, în dedicația epistolei, el notează că un scriitor de balade a scris că el a dansat de fapt în orașul New-Market, "un oraș de care nu m-am apropriat niciodată" (3
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sprietenilor săi adevărul, împotriva tuturor scriitorilor mincinoși de balade" (5). Astfel el a lovit direct în invenția liberă a scriitorilor de balade care își bazau operele pe evenimente reale. Într-adevăr, în dedicația epistolei, el notează că un scriitor de balade a scris că el a dansat de fapt în orașul New-Market, "un oraș de care nu m-am apropriat niciodată" (3). Scopul său era de a clarifica lucrurile, așa cum spune o maximă jurnalistică îndrăgită, deși nu putem exclude posibilitatea că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu m-am apropriat niciodată" (3). Scopul său era de a clarifica lucrurile, așa cum spune o maximă jurnalistică îndrăgită, deși nu putem exclude posibilitatea că W. Kemp urmărea la rândul său să profite de reușita sa precum profitaseră scriitorii de balade. La Kemp se poate observa încercarea de a evita excesele retorice atunci când își permite câteva aliterați elaborate și antiteze - influențe ale eufuismului: "eu, altfel numit Caualiero Kemp, maestrul dansatorilor Morris, primarul orașului Heighs și singurul care face clopoțeii să zornăie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un fan al normalului, al comunului. Lăsați-mă să pătrund în această zi de azi, și puteți avea atât lumea trecutului, cât și lumea viitorului. Oare chiar știm cu adevărat înțelesul vreunui lucru? Mâncarea servită în putinei; laptele în tigaie; balada din stradă; noutățile despre barcă; strălucirea ochiului; forma și mișcarea corpului; - arată-mi care este sensul acestor lucruri; - arată-mi prezența sublimă a celei mai mari cauze spirituale, ascunzându-se așa cum o face mereu, în aceste extremități și suburbii ale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
76, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 106, 126, 128, 218, 227, 270, 278, 282, 291, 312, 324, 330; ~ și romanul "bakhtian", 74, 83, 84, 106; ~ și imposibilitatea de a exprima "prezentul neconcludent" , 74, 83, 126, 128, 218, 312, 324 balade, ascensiunea ~, 129, 131, 136 Balzac, Honoré de, 210 Barrett, William, 12, 102, 255, 330 Barrie, J. M., 70; Window in Thrums, 70 batjocoritor. Vezi și jurnalismul jurnalismul "galben" (de senzație) 282 Beals, Carleton, 223, 330 behaviorism, 301 Benjamin, Walter, 91
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
persoană extraordinară, având o aparentă ieșită din comun. Ce constituie specificul și puterea Parizienei? Frumusețea? Bogăția? Elegantă? Toate împreună, dar mai ales o armonizare a acestor trăsături. Chiar în primele fiziologii literare, portretul Parizienelor denotă o ființă complexă, ca în baladele lui François Villon, în care el apreciază senzualitatea lor spirituală, finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une femme réellement belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
împletită la capăt, exorcistul și-a început calm ritualul, în fața celor câteva sute de spectatori care umpleau sala și care-l urmăreau cu respirația tăiată. Știați că în fibra lor de adâncime, la sevă, prison blues-ul, doina dobrogeană și balada armenească sunt totuna? Că poți substitui, magic, eflorescențe sonore de la una la cealaltă sau că pe structura canava a ritmurilor primordiale, comune fiecăruia în incantația tragică, se pot broda la nesfârșit kilimuri sonore unice, neobișnuite, dar consecvent armonice între ele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri, ignorate azi Într-o literatură adresată În exclusivitate un prezent
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri, ignorate azi Într-o literatură adresată În exclusivitate un prezent consumat În cel mai comun chip, nu prezintă un prea mare interes nici pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acțiunii; Depășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune; Situația finală. Opera epică definește oameni, lucruri, obiecte. O operă epică poate fi rodul creației În versuri (ca În epoca antică), sau În proză. Genul epic În versuri, cuprinde următoarele specii; Balada este o creație epică populară, intrată apoi și În rândul speciilor literaturii culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din păcate după ce autorul primei ,,Gramaticii”, din 1828 a fost bătut de vântul italienismului. Nu vom intra În amănunte, dar Între ceea ce gândea teoretic Heliade și ceea ce practica el În creația literară, e o flagrantă contradicție. Al. Piru observă neconcordanța: ,,Balada (,,Zburătorul”) demonstrează că nu este adevărată afirmația că după 1840 limba lui Heliade se corupe, nici măcar În poezie, cu totul. Dimpotrivă, poetul face adesea apel la vorbirea populară, speculând efectele oralității În compuneri satirice, precum ... În „Păcală și Tândală”. (1854
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
populară, speculând efectele oralității În compuneri satirice, precum ... În „Păcală și Tândală”. (1854). Aceasta dovedește o dată În plus că tot ceea ce s-a Întâmplat cu părerile lui Heliade despre limbă nu au o explicație logică. Eminescu Îl vedea pe autorul Baladei În 1867 ca pe un reper fundamental: „Ca visul e cântarea... Astfel Îți e cântarea, bătrâne Heliade”. După tot ceea ce s-a Întâmplat mai apoi, dacă avem În vedere respingerea de către „Societatea academică”, a cărei președinte Heliade Rădulescu era, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ar fi trebuit să Înceapă totul și să-și cheltuiască energia În lupta pentru formația limbii din Învălmășeala căreia nu putea vedea limpede adevărata poezie, Heliade ar fi putut deveni un foarte mare poet.” „Zburătorul” de I.H. Rădulescu este o baladă scrisă În versificație clasică, așa cum era firesc la vremea aceea. Mai mult, se face aprecierea că există din acest punct de vedere o influență elenistică, anacreontică și chiar a poeziei limbilor moderne, franceză și engleză. Textul poetic este scris În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar există variații de ritm impuse de situațiile particulare ale textului, mai ales În prima parte În care monologul liric se exprimă prin accente ale oralității stilului. Elementele de versificație au un rol important În receptarea poetică, multe din versurile baladei fiind memorabile. Tema fundamentală a baladei „Zburătorul” este mitul erotic, al unei făpturi care provoacă mari neliniști În sufletul și trupul adolescentin al fetelor, unul din miturile fundamentale care au fertilizat permanent literatura română, după aprecierea lui George Călinescu. ,,Zburătorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de situațiile particulare ale textului, mai ales În prima parte În care monologul liric se exprimă prin accente ale oralității stilului. Elementele de versificație au un rol important În receptarea poetică, multe din versurile baladei fiind memorabile. Tema fundamentală a baladei „Zburătorul” este mitul erotic, al unei făpturi care provoacă mari neliniști În sufletul și trupul adolescentin al fetelor, unul din miturile fundamentale care au fertilizat permanent literatura română, după aprecierea lui George Călinescu. ,,Zburătorul”... este un demon frumos, un Eros
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]