7,814 matches
-
face și trebuia să aștept: Imediat, a ajuns acolo și bătrânul care, furios pe câinele neascultător, i-a tras acestuia, o lovitură cu piciorul! Numai că “javra” s-a întors brusc și la apucat pe bătrân de gamba piciorului, încât, bietul om era să cadă jos: Intre timp și soția lui s-a apropiat alergând și amândoi, strigând puternic la animal, au reușit să-l potolească! Câinele, s-a retras încet spre căsuța lor mobilă, iar eu m-am dat repede
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
2015 Toate Articolele Autorului I-a venit acasă fiul, ani întregi a așteptat, Sărutând o poză veche, amârât și dezolat. Ani de-a rândul, doar speranța de-al vedea acasă-n prag, I-a mai prelungit durerea, sprijinit de-un biet toiag. Nu a acuzat pe nimeni, un cuvânt dojenitor, Nu a spus vreodată lumii, despre-al său iubit odor. Doar că e plecat din țară, iar acolo-i mare domn, Are treabă peste poate, n-are timp nici pentru somn
ROATA VIEȚII SE-NVÂRTEȘTE de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380954_a_382283]
-
Londrei și nu-i place ca să fie, Plictisit de lucruri fade, el un domn fără cusur, A uitat că-n vremi trecute, tata îl ștergea la cur. A uitat că în pruncie pân’ să-i iasă dințișori, Să-nțeleagă-o biată frază repeta de zeci de ori. Nu se enerva tăticul nici când arunca pe jos, Sau își murdărea hăinuța cu lăptic, halva și sos. Alergăm prin toată lumea, azi mai mult ca niciodat’ Punem preț pe bogăție, iar efortul afișat, Dacă
ROATA VIEȚII SE-NVÂRTEȘTE de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380954_a_382283]
-
geruri, Fără acoperiș, doar sub înalte ceruri. Și astăzi mi-este dor, de draga căprioară ! Aș vrea să o mai văd, în fața mea cum zboară. Desigur, nu trăiește, căci nu este un pom. Nu poate să trăiască nici cât un biet de om. Norocul i-a surâs. Oare cu ce soroace ? Viața nu e numai, o sumă de noroace ? Căci orice zi ce trece, pot zice c-am avut, NOROC , c-o zi cu viață cu bine-am mai trecut. (După
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
izvor, ca setea să-ți astâmpăr ; Mărgele de-apă vie să-ți mai atârn în păr. Aș vrea să fiu măgar, să-ți duc rucsacu-n spate ; Destul ai dus poveri, de greu avut-ai parte. Dar, nu-s decât un biet bătrân, de vremuri ruginit, Ce pierde-n barbă lacrimi, la plâns, la râs și la citit... Bătrân înlăcrimat, ce-o viață-ntreagă n-a știut să fie, Nici frunză, nici copac și nici izvor de apă vie. Referință Bibliografică: RESEMNARE
RESEMNARE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380989_a_382318]
-
să accept paharul, voi sta sub ninsori Până când sufletu- mi, atent curățat Se va fi -nvrednicit, iertat, fără păcat, Să -și îndoaie genunchii spre Cer Rostind adevăruri adânci ce nu pier Despre iubire, familie, glasul sângelui Lăsate că mreaja, capcană, biet omului Aruncat pe pamant să ispășeasc-o vină Pe care n- o -nțelege când viața îi pare senina. Frământat doar de griji banale, abil carusel Al iluziilor încă vii, ajustate rebel După roată destinului, timpului, ... Citește mai mult Voi sta sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
și îngeri protectoriNu pot să accept paharul, voi sta sub ninsoriPână când sufletu- mi, atent curățatSe va fi -nvrednicit, iertat, fără păcat,Să -și îndoaie genunchii spre CerRostind adevăruri adânci ce nu pierDespre iubire, familie, glasul sângeluiLăsate că mreaja, capcană, biet omuluiAruncat pe pamant să ispășeasc-o vinăPe care n- o -nțelege când viața îi pare senină.Frământat doar de griji banale, abil caruselAl iluziilor încă vii, ajustate rebelDupă roată destinului, timpului, ... V. SENTIMENTALĂ, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 2013
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
să adormi Pe sub stele,pe sub lună, Crengile răsar din pomi Să imi spună:noapte bună! Șoaptă lină vrea să fiu Peste crengile crescute, Să adorm prin verde viu Printre veacurile multe, La final,ce mai rămâne Peste marea-ntunecată: Un biet verde viu ce vine Dintr-o viață zbuciumată, Dintr-o viață zbuciumată Verde viul zdrențuros Spune lumii încă-odată: Eu trăiesc un vis frumos! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Printre gânduri alcaline / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210
PRINTRE GÂNDURI ALCALINE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374328_a_375657]
-
în final și-a exprimat acordul printr-o încuviințare din cap și o strangere din ochi. În acest timp, cât am reușit să-i fac puțină ordine, să-i aprind focul, să-i dau puțină apă caldă să se spele, bietul bătrân, începând să simtă atmosfera unui cămin, căldura acestuia, printr-o izbucnire în lacrimi tinute prea mult timp, ca o descărcare, a simțit nevoia unei deschideri și a început să-mi povestească... S-a născut într-o familie cu opt
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
Gheață Veșnică, iar când aveau câte o misiune se prefăceau cu toții în ciori, comunicând între ei mesaje cifrate, prin diferite cârâieli. Și tot așa: - Crau! la piață, crau! pe stradă, crau! pe un stâlp de telegraf, de nici nu bănuiau bieții oameni ce cârâie dumnealor. Zbârnâiau întruna mesajele cifrate la maestrul Ciorică, iar acesta, extrem de îngrijorat, întocmi un raport minuțios despre starea tulbure din țară. În scurt timp se pomeni strigat la împărăteasă: - Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
orătăniile luate de la oameni. Toate fuseseră prăduite de tâlharul Viscorilă și ticălosul Ger-Sticlos. Mai furaseră bandiții Iernii: sipete pline cu argintul cântecelor, seifuri cu aurul dorurilor și speranțelor, pungi cu nestematele omeniei... Toate le furaseră tâlharii lăsând în urma lor pe bieții oameni, stane de gheață. Dar ce nu furaseră? Iar acum ochii le sclipeau de fericire diavolească. Așa comori a vrut în lăcomia ei nebuna și-acum dansa un dans isteric, dansul Furiei și Nebuniei. Dansul a fost început de un
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
belșug de gloată, politicienii și-au repartizat roza vânturilor după propriile principii iar oamenii de afaceri s-au apucat să muncească din greu adunând la grămadă tot ce realiza gloata pentru a se putea întreține pe ei și implicit, pe bieții politicieni cărora le lipseau alte surse legale de venit. Și uite așa, fostele fonduri ale PCR-ului, ale UTC-ului, ale UGSR-ului, ale Cooperației etc, etc au fost împărțite frățește începând cu fratele cel mai mare și terminând cu
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
într-o democrație. Iar când a început gloata să se miște, niște glasuri ruginite de atâta venin și ascunse până atunci prin dormitorul Parlamentului European au început ca să clameze cu furie pretinse „lovituri de stat” săvârșite de popor împotriva unui biet simpatizant al unui partid înființat ocazional și datorită spumelor etalate astfel prin colțurile gurii vorbitoarei, cei aflați la capetele sforilor care manevrau toate aceste mișcări sociale au calmat rapid spiritele iar totul a reintrat în normalitatea care se dorea adică
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
român și mi-e rușine!” Și o zice-n gura mare Și dincolo de hotare! Mă uit la obrazul lui Nici pătat de vină nu-i Și atunci când el vorbește Limba-n gură și-o stâlcește. Cel crescut dintr-o silabă, Biet român cu mintea slabă, Uns cu-atâtea alifii, Spune-mi ce ai vrea să fii? Dacă nu-ți place destinul Schimbă-ți, frate, buletinul Și pe lumea cealaltă Când o să te naști vreodată Să le spui părinților Suferința ta din
RUŞINEA DE A FI ROMÂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374430_a_375759]
-
viață să știu de unde vin, sau plec și risipind ciudată ceață cunoașterea să o încerc. Văzând doar lesne viitorul mergând din nou pe-o cale dată, să înțeleg eu, călătorul, un unic dar primit odată. Ai vis, dorință, utopie, tu biet nebun neînsemnat, ce multe lucruri vrea să știe... Ca să culegi, ai semănat ? ! De Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Dorința / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorel Dănoiu : Toate
DORINȚA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374453_a_375782]
-
где-нибудь, где глохнет грай вороний, Где волчье око пьет сырую мглу, Сидит лягушка в огненнойкороне И стережет проросшую стрелу. ------------------------------- Бухарест. Музей села, 1977 CASĂ LIPOVENEASCĂ lui Dumitru Balan Casă de lipoveni. Din colț icoana Blagoslovește plutele cu scut, Căci, iată, biată așchie ca pana, Din schisma dură unde ai căzut ! E strâmbă, dar, corabia salvării, Un trup de bârne brut, rudimentar. Stătea cerdacu-n cântecul uitării Și-n soarele revoltei tributar. Ce mai contează bogății și glume În pivnița mustind de bucurii
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
această rătăcire e mai tristă ca pierderea” (Ekphrasis, miniaturi în mantia unui înger”); În casa gândului, fiecare unitate ne cere o nouă trinitate” (“Lacrima din abisul durerii”). Eșantionul de particularități relevat aici de cititorul Irinei Lucia Mihalca e ca o biată picătură în raport cu marea cea care prefigurează imensitatea spațiului imaginativ al poetei, e doar încropirea grăbită a unei fulgurații de admirație. E, categoric, expresia involuntară a disproporției dintre ce oferă poetul și ce îi revine, din trocul realizat cu acel care
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
Urcă lent, fără ca zvonul trist de lanțuri, auzit doar în serile calme de vară, din fosta Atlantidă, să poată întrece vreodată geamătul Pământului însuși; căci din Pământ izvorăsc până-n cer chiar și-acum, alte ritmuri de pași lănțuiți și de biete suflete-n lanțuri, ca un jalnic perpetuum mobile hrănit totdeauna de blestemul celor înfrânți de pe Drumul Robilor, căci cerul devine adesea oglinda suferințelor noastre umane. ȚĂRMUL GENUNILOR Astre puzderii arzând prin Univers rebele, ucigătoare de bezne-n infinit, voi ne-
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Departe, în poiana fără nume, Unde picior de om nu se afundă. Arțarul, bun, le-a tăinuit iubirea Și i-a păzit ca un străjer, dar iată Că, într-o zi, își coborâ privirea Și o zări, sub el, pe biata fată. Ea era tristă și îngîndurată Și nu înțelegea de ce izvorul Avea o apă neagră, tulburată. Și începu s-o năpădească dorul. Iubitul ei nu mai venea pe cale, Și nici să-ntrebe nu avea pe cine, Iar inima i s-
LEGENDA CELOR ȘAPTE IZVOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373353_a_374682]
-
consum inutil de energie. Oricum, părerea lui nu conta. Atunci când Lena lua o hotărâre, nimic nu o întorcea din drum și vai de cel ce încerca să-i stea în cale, să i se opună. Vasile se gândea doar la biata copilă și suferea că-i este imposibil a-i schimba destinul... Era 8 iulie a anului 1957, într-o dimineața de luni. Cerul părea că vrea să se împotrivească din toate puterile, cu toate energiile, celor ce aveau să se
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
într-o nemurire blândă Marea-mi strânge glăsuirea în nisipul unde-o glandă Se-ngușează-n nesimțire peste-apusu'-nfiorat Numai unghia-n citire se mai taie-ntr-un păcat Și adun unghia moartă și din tiv ridic argintul Ce mai roade-n biata-mi soartă un colț viu cât infinitul Am acuma toată clipa decăzută la picioare Întristat ridic aripa ce se zbate-a nepăsare Referință Bibliografică: Fard / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
plagă deschisă în zona capului, de unde sângele îi șiroia pe după ureche și pe umărul stâng, Romelia, o femeie frumoasă, blondă, ce nu-și arăta vârsta nici măcar în această postură, printre gemetele ce nu încetau, nu contenea să mulțumească salvatorilor, deși biata femeie făcea eforturi vizibile să se abțină. În afară de cameristă, nimeni nu înțelegea ce se întâmplă, cum căzuse această femeie pe jumătate îmbrăcată și de ce, deși conștientă, nu se ridicase singură și făcuse atâta zarvă. Un bărbat din grupul curioșilor o
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373397_a_374726]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului S-a pornit potopul! Plânge, Plânge liniștea din toate! Nu-s cuvinte, ne ajunge Teama de singurătate. Guturale, sugrumate, Șir de sunete se frânge, Biata inimă se zbate, Lacrima pătrunde'n sânge Și'o îneacă. Muribundă'n Epicentrul ezoteric, Soarbe liniștea flămândă, Săgetată de'ntuneric. *** Referință Bibliografică: Plânge liniștea / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi
PLÂNGE LINIŞTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373459_a_374788]
-
Publicat în: Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017 Toate Articolele Autorului Jocul cuvintelor face incizii în trupul meu chirurgia discursului operează cu raxe X emite judecați și principii pe care nu le accept și te întreb pe tine o, biată mea viață care organ îmi va fi sacrificat fără anestezie în numele tăcerii Referință Bibliografica: Jocul cuvintelor / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2257, Anul VII, 06 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate
JOCUL CUVINTELOR de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373501_a_374830]