3,311 matches
-
mătăsoasă a unei căprioare. O capcană pusă pentru mistreți îi strângea dureros lăbuța.O rază blândă îi lumină pentru o clipă ochii înlăcrimați de durere. Nimic nu a bucurat-o mai mult decât libertatea. Se învârtea în jurul meu, iar, cu botul mic, catifelat și umed, îmi mirosi hainele parfumate. O mângâiam, iar gândul îmi zbura la puiul de căprioară care trebuia să se despartă de mama sa, din lecția de la Citire intitulată Căprioara, de Emil Gârleanu. Căldura din jur părea învinsă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
că eu nu prea știu ce-am fost ieri... Gh. P. unu: Și vrei să afli din dosarele securității...! Niște hîrțoage adunate cu grijă, păstrate cu grijă și scoase la iveală tot cu grijă..., să-ți dea cu ele peste bot, peste suflet, să te umilească, să te înfricoșeze... ca și-atuncea... Și acum tot frica e mama, și învățătoarea, și stăpîna noastră... Gh. P. doi: Ai dreptate, așa e, dar eu nu te oblig să te uiți în dosare... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În mod obișnuit ca ,,tradiționale” (M. Lörinczi, I. și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui M. Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice, dar și cu noi implicații după 1990) dintre ortodoxie și romano-catolicism În România. Ioana Bot examinează În lirica lui Mihai Eminescu procesul de mitificare (propriu tradiției patriotice românești de după 1848) a cuceririi romane a Daciei. După ce (În Scrisoarea a III-a) Eminescu pune În antiteză grandoarea romană cu decadența contemporanilor săi - ,,Voi sunteți urmașii Romei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
podul de piatră de la Drobeta. Autoarea crede că nevoia unei ,,identități legitimate din tradiția națională” pentru statul modern român ar fi asigurat succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu - poet național”. Critici ca Titu Maiorescu sau George Călinescu devin astfel, potrivit lui Bot, niște mythmakers, al căror discurs despre Eminescu apare drept o ,,transpunere de responsabilitate”. ,,Celebrarea” lui Eminescu, a ,,mitului” reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
C CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi ș și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. G Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mm,anvergura aripilor de 25-29 cm. Urechile sunt lungi. Masa corpului este de 6 29 cm. Urechile sunt lungi. Masa corpului este de 6-12 gr. Spatele este brun- cărămiziu, iar abd abdomenul, gri deschis. Urechile sunt mari, rot rotunjite. Bo Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de ad în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împ teritoriile împădurite
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
până la 21 de ani. - Liliacul de apă (Myotis daubentonii) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mică, lungimea corpului este de 4060 mm, a antebrațului de 33-40 mm, anvergura aripilor de 24-27 mm. Spatele este grimaroniu, iar abdomenul, gri- argintiu. Botul are o nuanță roz și este lipsit de blană în jurul ochilor. În cadrul unei populații coloritul blănii poate să varieze în li limite mari. Raspândirea: Este larg raspândit în Europa și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Liliacul mustăcios (Myotis mystacinus) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mică. Lungimea corpului este de 34-49 mm,a antebrațului de 30-36 mm. Greutatea corpului este de 4,5-9 gr. Spatele este maroniu-închis sau cenușiu, iar abdomenul este gri deschis. Botul și urechile sunt cenușiiînchise sau negre. Populațiile din zonele mai aride se caracterizează prin o culoare mai deschisă a blănii. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, spre sud p pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
indivizi. Longevitatea: În natură trăiește 3-5 ani, în captivitate până la 16 ani. - Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus s schreibersii) Descrierea morfologică: Este o specie de dimensiuni medii. Lungimea corpului este de 50-63 m mm, a antebrațului de 42- 48 mm. Botul este foarte s scurt, craniul boltit, urechile scurte, t triunghiulare, nu proemină din conturul capului, tragusul scurt îndoit către interior, cu vârful rotunjit, blana spatelui de culoare gri-maroniu sau cenușiu, ab abdomenul de un gri mai deschis. Raspândirea: Această specie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
1885. Repere bibliografice: Alexe Procopovici, Doi dascăli bucovineni: I. G. Sbiera și Sextil Pușcariu, LU, 1920, 4-5; Loghin, Ist. lit. Bucov., 99-102; Alexe Procopovici, I. G. Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Bot, Activitatea de folclorist a lui I. G. Sbiera, REF, 1967, 1; Bucur, Istoriografia, 201-203; Bârlea, Ist. folc., 124-127; Dicț. lit. 1900, 768-769; George Muntean, Un cărturar bucovinean: Ion G. Sbiera, RL, 1987, 8; Satco-Pânzar, Dicționar, 201-202; Pavel Țugui, I. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
cum procedează Turnavitu cu Ismail, "într-o stare de decrepitudine"52, echivalentă ostracizării din politică sau din afaceri. În acest sens, pot fi strânse, de pildă, numeroase probe împotriva polițaiului Ghiță, care acționează după deviza "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot"53 și se asigură de simpatia posibilului viitor prefect, Cațavencu, pe care-l măgulește fățarnic:"eu gazeta d-voastra o citesc ca Evanghelia totdauna"54. De aici și până la gestul "trădării" săvârșit de Turnavitu împotriva binefăcătorului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o fosilă vie, a făcut parte din grupul preistoric de animale care au făcut legătura Între reptile și mamifere, ca și echidna (Tachyglossus aculeata). Ornitorincii nu trăiesc În captivitate În grădinile zoologice. Echidna (furnicarul țepos), cu aspect ca de arici, bot tubular, gura Îngustă din care țâșnește limba lungă și subțire cu care prinde furnicile și alte insecte, trăiește În gropile de la rădăcina copacilor sau În scorburile dintre stânci. În Australia se găsesc 700 de specii de păsări, dintre care 530
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și În stânga zona muntoasă Împădurită. Este atâta frumusețe naturală Încât nu știi ce să admiri mai Întâi. La marginea lagunei (Hartley’s Crocodile Adventures) crocodili de cinci-șase metri, longevivi (trăiesc Între 60-100 de ani), se lăfăie nestingheriți la soare cu boturile lor hidoase deschise de unde se văd dinții imenși ascuțiți asemenea unui ferestrău, cassowary și prietenoșii koala oferă un adevărat show. Localitatea Douglas s-a Înființat În 1877, În perioada „Goanei după Aur”, ca port la Hodgkinson Rivier, devenind cel mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
insecte. De obicei echidna Își face culcușul În scorburi sau sapă pământul de la rădăcina copacilor. Ne Îndreptăm În grabă spre o pajiște mai Întinsă unde pășteau grupuri de canguri, cu ochii umezi de căprioară, urechile drepte, ridicate ca la lup, bot de iepure, coadă puternică, piciorușele din față scurte și firave, cele posterioare vânjoase, de Înălțimea omului și circa 80-90 kg În greutate, protejând cu grijă În marsupiu, buzunarul de piele moale de pe pântec, puiul. 222 Auzul deosebit de fin Îi ajută
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tropicale, mlaștini, zona cu vegetație densă din Indonezia, Filipine, Malaysia, Sud-Estul Asiei. Dragonul de Komoro (Varanus komodoensis), descoperit În 1911, depășește trei metri lungime, 70 kilograme În greutate, are capul lung, membrele dezvoltate, limba bifurcată pe care o extinde din bot pentru a-și procura hrana (șerpi, șopârle, rozătoare, porci sălbatici, bivoli de apă, căprioare și mortăciuni pe care le detectează de la cinci kilometri), fiind considerat cea mai mare șopârlă din lume. În general varanii sunt solitari, dar În perioada Împerecherii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și legume), creșterea bovinelor și caprinelor, pescuitul și vânătoarea. Tinerii au tendința de a se angaja pe plantații de trestie de zahăr sau În minerit. În piață pe tarabe poți vedea o mare varietate de pește: barracude, răpitoare lungi cu botul Îngust și ascuțit ca de știucă, cu dinții Încovoiați, scrumbii aurii (dorade), toni uriași cu spatele lat, pești tropicali, mai mărunți, viu colorați care trăiesc În preajma recifelor de corali, crabi, creveți, moluște, gasteropode. Deși le pescuiesc fijienii, comerțul este realizat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
-i un titlu potrivit. *Sugestii de lectură: Citește Lacrimile trandafirilor și Iarna în pădure, de Eugen Jianu Citiți cu atenție textul: Egon simți că se cufundă în somnul cel mare și negru, de unde nu se mai întoarce nimeni.Dar un bot cald, o răsuflare fierbinte, îi atinse obrazul.Ursul îl împingea, mirat de nemișcarea omului. Îl împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt, așteptând. Nu înțelegea de ce stau oamenii aceștia încremeniți, de ce n-au glas, de ce nu ridică mâinile
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Sultana Craia, „Dumitru Radu Popescu”, LCF, 1982, 37; Grigurcu, Între critici, 340-344; Liviu Petrescu, Bravuri genologice pentru uzul elevilor, TR, 1984, 20; Hristu Cândroveanu, „Civilizația romanului”, RL, 1984, 31; Mihai Ungheanu, „Civilizația romanului”, CREL, 1985, 3; Iorgulescu, Prezent, 305-309; Ioana Bot, Între romanele posibile, TR, 1988, 27; Romul Munteanu, Paradisele artificialității, FLC, 1988, 35; Z. Dinulescu, Un roman al nuanțelor, TMS, 1988, 9; Gabriela Negreanu, Romanul unei civilizații, LCF, 1988, 40, 42; Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 195-230
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
1980, 19; Ioan Holban, „Lumină pentru cei singuri”, CRC, 1980, 25; Popa, Clasici, 89-92; Cosma, Romanul, I, 218-219; Radu, Pagini, 75-77; Lucian Chișu, O amprentă de stil, L, 1991, 12; Radu Aldulescu, Prozatorii și martiriul general, RL, 1992, 12; Ioana Bot, Portret ambiguu, TR, 1992, 15; Dicț. scriit. rom., II, 314-315; Popa, Ist. lit., II, 934-935. T.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
viziunea populară, pref. edit., Craiova, 1976; Poezia în cătușe, pref. edit., postfață Nicolae Panea, Craiova, 1995. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, 1877 în literatura populară și în cea cultă, RL, 1977, 18; Ion Taloș, 1877 în folclor, ST, 1977, 5; Nicolae Bot, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, ST, 1977, 5; Rodica Florea, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, RITL, 1977, 3; C. Negreanu, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, LL, 1989, 3; Livia Bot, „Ideea de dreptate și libertate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
folclor, ST, 1977, 5; Nicolae Bot, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, ST, 1977, 5; Rodica Florea, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, RITL, 1977, 3; C. Negreanu, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, LL, 1989, 3; Livia Bot, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, AAF, 1991, 346-347; Nicolae Panea, Domnul profesor, „Suflet oltenesc”, 1994, 2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 168-169; Firan, Profiluri, II, 178-180. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
firește”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Paul Cornea, O expertiză „haioasă” a prozei pașoptiste, OC, 2000, 7; Iulia Alexa, Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura, RL, 2001, 5; Dan Mănucă, „Cercetarea literară azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea”, LL, 2000, 1-2; Ioana Bot, Pentru o nouă istorie literară, ST, 2001, 2; Livius Ciocârlie, „Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă”, LL, 2002, 1-2. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
Prea iubire], Budapesta, 1982; ed. București, 1987; Tudor Arghezi, A világ szája [Gura lumii], București, 1983; ed. Budapesta, 1985. Repere bibliografice: Beke, Fără interpret, 507-517; Lászlóffy Aladár, Hajnali levél Kányádi Sándorról, UTK, 1979, 19; Balotă, Scriitori maghiari, 362-369; Ioan Alexandru, Bot és furulya, HT, 1983, 33. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]