3,756 matches
-
unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite), acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul 1775 aici a funcționat o școală cu doi preoți și un dascăl. A fost
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
fost construită Biserica Unitariană din Târgu Mureș Biserica din Piața Bolyai între anii 1929-1930 în stil neogotic. Interiorul bisericii este puritan, foarte simplu, fără obiecte de artă religioasă, întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construirea Bisericii din Piața Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența veche a civilizației romane din această zonă. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupația de bază a locuitorilor, respectiv mineritul prin exploatarea sării. Brâurile undate simbolizează râul Mureș care străbate așezarea. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Maros-Újvár, Maroschujwar, Újvár, Újvár-Akna, Marosújvárakna, Marosakna, Uioara, Ocna Murășului, Ocna Mureșului, Murăș Uioara, Salinele Murăș Uioarei, Ocne, Steinort, Miereschneuburg
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
de Fuego. Stema orașului Vălenii de Munte, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 818/2004, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 513 din 8 iunie 2004, se compune dintr-un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde. Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde. Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce străbate localitatea. Prunii reprezintă una dintre bogațiile naturale cele mai cunoscute ale zonei. Cartea de aur este simbolul activităii desfășurate în perioada interbelică de către savantul de renume mondial Nicolae Iorga, cel care a înființat aici
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
exemplar. În Zimnicea există șase biblioteci, trei în cadrul școlilor 1,2 și 3 ,una în cadrul liceului ,una în cadrul Casei de Cultură și Bibliotecă Orășeneasca Miron Radu Paraschivescu . Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu gardă în jos. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o ancoră de argint, flancata de 2 pești afrontați
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Săbiile încrucișate amintesc de luptele desfășurate în regiune de-a lungul timpului, pe aici fiind drumul turcilor spre Curtea de Argeș. Zidul simbolizează cetatea geto-dacică, construită în jurul secolului IV i. Hr., despre care se crede că este cea mai veche cetate din Muntenia. Brâul undat semnifică fluviul Dunărea, iar ancoră simbolizează faptul că localitatea este port. Peștii reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, piscicultura. Coroană murala cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
modest, în stil baroc tîrziu, iar ancadramentul gotic al ferestrelor este rezultatul unor transformări ulterioare. Încăperile de la parter au tavan în formă de boltă cilindrică, cu penetrații de bolți cu dublă curbură. Delimitarea nivelelor este marcată în exterior de un brâu de piatră cioplită. La fiecare bastion, la înălțimea podului, sunt goluri de tragere. Cetatea astfel întărită a reprezentat un punct strategic important la granița de răsărit a Imperiului Habsburgic. Până la organizarea prin forță a regimentelor secuiești de graniță (1764) este
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie, cea care a făcut turnee la Budapesta și Chișinău, a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean, la faza națională, la București, în 1976-1977, în fața unor specialiști de marcă, Emilia Comișel, Tita Sever, Puiu Vasilescu și alții. Echipa de dansuri condusă de profesorul Nicolae Cocie, a avut și un moment de vârf în anul 1963, când
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
slujitori în localitate sunt Pr. Liviu Muntean și Pr. Ovidiu Bostan. Se afla într-o o zonă de munte și are două intrări în localitate. Stema comunei Târnova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint, undat, compus din trei valuri. În partea superioară, pe fond verde, se află două oi afrontate, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, este reprezentată o crenguță cu două mere și două frunze, de aur. Scutul este
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
este reprezentată o crenguță cu două mere și două frunze, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Oile semnifică ocupația locuitorilor zonei, creșterea animalelor, în mod special a ovinelor. Brâul undat simbolizează râul Bârzava și lacul de acumulare Secu. Merele de aur reprezintă bogăția pomicolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târnova se
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
nu este despărțit de naos prin zid, ca la alte biserici. La fel ca și pridvorul, pronaosul este boltit cu o calotă susținută lateral de arce puternice semicilindrice longitudinale. Decorațiunea exterioară este extrem de simplă. Pe fondul alb se detașează un brâu median la partea superioară, care încingea perimetral monumentul cât și ancadramentele de piatră ale ușii de intrare și ale ferestrelor. La partea inferioară singurul decor îl constituie soclul înalt de circa un metru. La partea superioară zidăria se închide cu
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
onorific bisericesc: iconom stravrofor. Nu a trecut mult timp de la aceasta și distincția făgăduită a și fost aprobată de către P. F. Sa. părintele Patriarh, iar prin ordin am fost chemat la Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor pentru hirotezie, primind crucea și brâul rangului respectiv"”.[6] În anul 1989, ca încununare a înnoirii picturii, a săvârșit rânduiala bisericeasca Preasfințitul Vasile Costin, Târgovișteanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. 5. Vizite pastorale Date certe, privind cercetarea canonică a parohiei de către arhierei, privesc
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
naos este marcată de doi stâlpi cu cu arcade simple. Naosul are o lunguime de circa 2,5m până la catapeteasmă, altarul măsurând tot 2,5m. Pereții exteriori sunt simpli, zugrăviți în alb, singurul ornament care poate fi observat sunt două brâuri șablonate ce cuprind biserica, cu excepția pridvorului; primul este situat la 1m sub cornișă, iar al doilea la 1,5m sub primul. Biserica este acoperită cu tablă galvanizată. Din acoperiș crește un eșafodaj cubic de zid, iar din acesta o turlă
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub gură vasului”, precum și o ceașcă de forma globulara, care a avut toarta supraînălțată (acest nivel arheologic aparține culturii Coșlogeni, iar materialele în discuție au fost investigate de cercetătorul Sebastian Moritz de la Institutul de Arheologie București). ÎI. Tot pe
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
departe de către principele Sigismund Bathory în stema sa de stăpânitor al celor trei țări românești — potrivit tratatelor din 1595. În secolul al XVII-lea, stema Transilvaniei a fost reprezentată tot mai clar. Aceasta are acum trei câmpuri heraldice, prin apariția brâului roșu din mijloc (folosit prima oară de principele Mihai Apafi I, pe talerii din 1666). În urma Dietei de la Sebeș din 24 mai 1659, stema Transilvaniei a fost sfâșiată, fiecare dintre cele trei națiuni privilegiate preluând câte un simbol, românii nefiind
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
Transilvaniei a fost instituită prin decret pe vremea împărătesei Maria Terezia, în 1765, la trei zile după ce Principatul Transilvaniei a fost ridicat de către aceasta la rangul de Mare Principat, pe 2 noiembrie. este alcătuită dintr-un scut tăiat de un brâu roșu îngust. În cartirul superior, pe fond albastru, se află o acvilă ieșindă neagră, cu capul spre dreapta, cu cioc de aur și limbă roșie, însoțită de un soare de aur în dreapta și o semilună descrescândă de argint în stînga
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
și Recompensa (stânga). Aceste elemente decorative nu au fost reprezentate pe nici un alt document cunoscut până în prezent de către istorici și heraldiști. În timpul revoluției pașoptiste, românii au solicitat o stemă a principatului care să cuprindă și o a treia reprezentare în locul brâului roșu, de dimensiuni egale cu celelalte două. Aceasta semăna cu imaginile Daciei Felix de pe monedele romane din secolul al III-lea: în centru o femeie dacă ținând în mâna dreaptă o "sica" iar în cea stângă o pancartă pe care
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
Moldovei nu are un râu mai mare. În povestirea ""Iașii și locuitorii lui în 1840"", Alecu Russo descrie astfel așezarea orașului Iași pe valea râului Bahlui: ""Iașii se întind domol pe spinarea ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută de o ață de apă gălbie și murdară, deseori secată."" Aflat
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
l-a stropit cu șampanie pe Jim, așa că el și-a dat cămașă jos, era ud leoarca. ' Hai să vedem ceva piele, hai să ne dezbrăcam', a zis el, și publicul a început să își dea hainele jos.” Gol de la brâu în sus, Morrison și-a pus cămașă în dreptul prohabului și a început să miște mâna pe sub ea. Manzarek a descris ulterior incidentul drept „o halucinație religioasă” în masă. Pe 5 martie s-a emis un mandat de arestare pe numele
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
în partea de sus cu o cupolă sferică. Altarul are forma semicilindrică la interior și poligonală la exterior. Cornișa bisericii și a clopotniței este alcătuită din trei șiruri de cărămidă dispusă pe colț. La exterior monumentul este înconjurat de un brâu median. Pictura murală a acestei biserici cu caracteristici artistice post brâncovenești, datează din anul 1724. Sub acest strat de pictură, mai apare o decorație pe suport de var, imitând cărămida.
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
statului. În anii ‘60, cula a fost complet restaurată și reamenajată. Aceasta are plan dreptunghiular cu un ieșind către vest, parter solid cu intrare unică și două etaje. Decorația exterioară a culei este alcătuită din șase panouri lunguiețe și un brâu puternic. În interior, ornamentele în stucatură a tavanelor și ferestrelor, cu motive diverse (personaje și animale fabuloase) constituie un element original. Merită menționate și sobele oarbe, tradiționale, ale acestei cule. Din complexul muzeal de la Măldărești, situat la 4 km de
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
Zugrav V. Băleanu, județul Gorj". În pronaos, în partea dreaptă a intrării, sunt zugrăviți ctitorii: Nicu Mandreș, Niță Geana și Vasile Șotea, îmbrăcați în costume populare. Ei poartă cămăși albe, cioareci și haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu, la mâneci și la piept. Ceilalți ctitori sunt zugrăviți în partea stângă a intrării, în aceeași ținută impunătoare. C. Șotea poartă costum de dorobanț, cu sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu și Niță Brebu au câte o
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de la "sol" (cuvântul slav pentru "sare"), și a fost atestat în 1311 drept "Salchelk". Biserica, construită în secolul al XIV-lea și modificată în jurul anului 1500, poartă hramul "Sf. Ecaterina". Este o clădire masivă, bine conservată și apărată de două brâuri de ziduri, care susțin drumuri de strajă solide. În biserică se mai află și o frumoasă cristelniță de bronz sub formă de potir, lucrare din 1477 realizată în atelierul maestrului Leonard din Sibiu. Astăzi se mai păstrază din curtina primei
Șeica Mică, Sibiu () [Corola-website/Science/301741_a_303070]
-
au venit: strada Lăpuștești, str. Someșeni, str. Bedecenilor, str. Dângăoanilor, str. Băienilor. În Cartea de Aur, părintele Ioan Ursu povestește în continuare: Ca urmare a tot ce a fost înainte, gelenii aveau ca rost să împlinească o profeție nescrisă : ”un brâu de colonii care să fie un zid viu de strajă și apărare a gliei scumpe strămoșești” după cum spune părintele Ioan Ursu. Deci, satul a avut rol de protecție, de românizare. Noii proprietari aveau să fie din zone diferite, dar într-
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]