15,206 matches
-
Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trecutul zilei de azi Rătăcind în trecutul zilei de azi Am găsit un zâmbet de al tău Uitat în pădurea de brazi când rătăceai pe cărările dinspre munte Spre șesul câmpiilor cărunte Draga mea Ce ai locuit cândva în inima mea Ce mult aș vrea să îmi mai spui încă o dată Că mai există acea fată iubită demult Și că în inimi noi mai păstrăm încă povești Cu noi doi alergând
TRECUTUL ZILEI DE AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369302_a_370631]
-
Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață, în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd, ca un dar al blestemului antic.Dacă la
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > E PRIMĂVARĂ Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului E primăvară, prieteni, e primăvară! Toată câmpia zâmbește de-atâta verde; Pomii din livadă, floarea își cerne, Rândunelele se îngână prima oară. Se resimte iară-și mireasma de afară și cântecul ciocârliei ce abia se vede; E primăvară, prieteni, e primăvară, Toată câmpia zâmbește de-atâta verde
E PRIMĂVARĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369316_a_370645]
-
prieteni, e primăvară! Toată câmpia zâmbește de-atâta verde; Pomii din livadă, floarea își cerne, Rândunelele se îngână prima oară. Se resimte iară-și mireasma de afară și cântecul ciocârliei ce abia se vede; E primăvară, prieteni, e primăvară, Toată câmpia zâmbește de-atâta verde. Prin satul îndrăgit , încă te înfioară Un piuit de pui și cântec de cocoși; La porți stau pe scaune, babe și moși, Miresme-n suflet, astăzi ne coboară; E primăvară, prieteni, e primăvară! Referință Bibliografică: E
E PRIMĂVARĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369316_a_370645]
-
desișuri De mure, de sălcii visătoare și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, Lacul Ileanii, cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Rătăcitor, peste câmpii cu floare Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat. Mi-e dor de voi natale zări
SATUL MEU, PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369341_a_370670]
-
Teleorman. Istorici și monografiști, cronicari ai unor evenimente revolute, publiciști, cercetători, geografi, sociologi, profesori și filateliști sunt „eroii” evocărilor lui ȘVM, el evidențiind meritele și valoarea lucrărilor acestora în contextul literar, artistic, cultural, geografic și religios al unui județ de la câmpie, reajuns agrar prin excelență, dar cu o viață spirituală demnă de reținut și cu personalități ale culturii, ale științei și, nu în ultimul rând, ale literaturii, remarcabile. Două sunt aspectele pozitive ale întreprinderii lui Ștefan Vida Marinescu, și anume că
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
coșmaruri și mă azvârl flămând înspre lumină să-ndestulez veșmântul meu cu daruri de pe paleta soarelui divină din crisalidă mă preschimb în flutur atras de strălucirea din tărie și mă înalț spre astrul nou să scutur culori de curcubeu peste câmpie prea multe aspirații și efort un zburător cu numele pompos sfârșesc în insectare ~cap de mort~ (savant - acherontia atropos) *** Ciclul "Pasteluri" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: cap de mort (acherontia atropos) / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490
CAP DE MORT (ACHERONTIA ATROPOS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369427_a_370756]
-
vânătorul ancestral o exercită asupra populațiilor de păstori. Figura sa este, într-un fel, tragică, marcată de un fel de blestem sanguinar, cumva nefirească într-un timp în care hrana poate fi procurată fără să ucizi fiarele pădurii sau ale câmpiilor, o situație văzută ca fiind așa cum am mai spus și înfricoșătoare dar și plină de o sumbră măreție. Nu se poate elimina discuția asupra activității omului-vânător întrucât de-a lungul întregii sale existențe societatea umană a fost depozitara tuturor activităților
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
în pantă ușor descendentă, pe ea găsindu-se la circa 200 m depărtare de cetate și așezarea contemporană deschisă. Înspre nord, cetatea era amplasată în imediata apropiere a unuia dintre cele mai importante drumuri de plai care făceau legătura între câmpia Dunării și zonele subcarpatice și, peste munți, cu podișul Transilvaniei, așa numitul Drum al Muierilor, una din importantele artere de comunicație din regiune de până acum un secol. până în prezent cercetările au demonstrat că pe dealurile de nord, est și
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
tată și-a văzut feciorul Pecetluit cu steaua de-mpărat A adunat la dânsul tot poporul L-au sărutat și i s-au închinat. Micului prinț i-au hărăzit domnie Din asfințit și până la apus Cât ține muntele pân' la câmpie Orice animal să-i fie blând supus. Trecut-a timpul și-a venit și vremea Iubirea să-i sădească-n suflet foc Cu ochii blânzi când l-a privit Iedeea Măritul prinț s-a-ndrăgostit pe loc. Lângă izvorul din
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
ales stil funcțional publicistic, foarte documentat, dar și cu o „vijelioasă informație“ venind chiar dinspre autor, „incontestabil“ revoluționar, participant, cunoscător direct, „de la fața locului“, al răscolitoarelor / înflăcăratelor evenimente anticomuniste din Decembrie-1989, petrecute în aria lugojean-timișoreană a Banatului cogaionic și de câmpie - de șes de eres, dintre cele mai fertile, prin istoriile Daciei -, evident, se înfățișează cert, „întru cristalizare monografic-veridică“, și admirabila lucrare ivită după un sfert de secol de sedimentatare în tiparul făptuitor al „așezării în istorie“, semnată de Nicolae Toma
MONOGRAFIE A REVOLUŢIEI VALAHE ANTICOMUNISTE DIN 1989 ÎN ARIA LUGOJULUI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370596_a_371925]
-
până în 1918, Austro-Ungar) și la Imperiul Ruso-Stalinist / Sovietic (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste / URSS, dintre anii 1946 - 1958 / 1960), în exploatarea tezaurelor subsolului Daciei / României - cele de cupru, de fier, de uraniu, de cărbune etc. - și ale solului bănățean-montan-păduros, ori de câmpie bănățeană neasemuit de fertilă, rodind „piramide de grâu“ (v. pp. 94 - 322) etc. Referință Bibliografică: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
rumanește Precum nea Vanghele Zic aeropoarte Și trag la hotele... La friptură stec Ei vor crastaveți Și-i scurma talentu’ Că i-e mari poieți. Scriu literatura În limba iengleză Dar vin din Caracal Și-s căzuți în freza. Bat câmpii pe câmpuri Intră-n politică Și-apoi după gratii Prinși cu-ocaua mică! Pe la tribunale Lacrimi grele storc Fiincă porcul râma Și râma nu porc... Când fac o greșeală Nu este nimica Acolo e voe Că e Romanica! ALIONA - Muzică
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
orbul fără de noroc... Cumpărați, cumpărați loc de primenire, Doinele de jale și-un ciob de trecut, Ca din amintire sâmburi de-nceput Mândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape; Un descântec tainic care să reînvie Florile câmpiei înflorind pe iie, Mugetul de cerbi, șopotul de ape, Freamătul luminii-n boabele de rouă, Ce le strâng fecioare-n răsărit de lună, Fapta vitejească, pilda cea strabună Seminție veche pentr-o lume nouă! Cumpărați, cumpărați... de Gabriela Mimi Boroianu
CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370630_a_371959]
-
cât de uman, cât de tulburător, dintre Meditație și Iluzie, dintre Dhyana și Maya. Imaginea simbol, definiția sincretică (semn iconic, semn lingvistic, semn indicial) ale volumului, ale semnificației sale, sunt sintetizate în acel memorabil tablou al copilului călare, în nemărginirea Câmpiei, cu o carte în mână, citind. Altfel spus, spre a esențializa și decripta o atare stampă: omul singur, omul de pământ, ha’adham, în ilimitarea metafizică, încercând să descifreze tainele, încercând să înțeleagă. Și să se înțeleagă. Reproducem, din finalul
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
nemărginiri, robit aceleiași gravități a stepei fără hotare. Gravitate ce pare mai curînd de ordin metafizic, încît e de mirare că un spațiu cu niște dimensiuni precum acestea a putut să producă și altceva decît vizionari. Imaginea asta fascinantă a Cîmpiei, cu secvența copilului care ai fost, devorînd nesățios carte după carte, încovoiat acolo pe greabănul calului și-n arșița pustiei, o duci cu tine de mai bine de șaij’ de ani și nu știi de ce n-ai pus-o pe
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
de ani și nu știi de ce n-ai pus-o pe foaie! O pui acum, cînd alte pricini îți dau ghes să o faci... Dezgropați amintiri și-ntîmplări de peste șase decenii și jumătate și totul e ca o ‘inițiere’ în universul Cîmpiei ori în mitul Cîmpiei și, poate, ca o ‘inițiere’ în universul și în mitul Cunoașterii” (p. 231 - 232). Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Între Dhyana și Maya / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
știi de ce n-ai pus-o pe foaie! O pui acum, cînd alte pricini îți dau ghes să o faci... Dezgropați amintiri și-ntîmplări de peste șase decenii și jumătate și totul e ca o ‘inițiere’ în universul Cîmpiei ori în mitul Cîmpiei și, poate, ca o ‘inițiere’ în universul și în mitul Cunoașterii” (p. 231 - 232). Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Între Dhyana și Maya / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
Să spună de Pruncu-Împărat. -Ce poate face-o rândunică? -Să ne aducă primăvara, În suflet o speranță mica Parfum de pomi în floare,seara. -Ce poate face un bob de grâu? -Un bob de grâu? Să crească mare Pe o câmpie lângă râu Udat de ploi, încălzit de soare. -Ce poate face pentru tine O mamă cu-adânci simțăminte? -O mamă? În inima ei ține Blandețea,dragostea-i fierbinte. -Dar, tu,eu...noi ce putem face Ca lumea mai bună să
ÎNTREBĂRI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370668_a_371997]
-
față la față, / Credem în creația luminii...» - p. 11), de „biserica din lemn“, de „Bunul Dumnezeu ce lucrează în noi“, de „Taina zicerii Tale“, de „sfinții mirați“, de „aerul sacru din icoane“, de „cuvinte de suflet“, de „chemarea Ta în Câmpia Infinită“, de „sărbătoarea inimii și a gândului Domnului“, „de ziua Învierii Mântuitorului Hristos“, de „aerul curat din colind“, de „poezia scrisă pe filelele sufletului“, de „lăstar tânăr și de lan de grâu“ și de-ale Mamei „șapte pâini cât cele
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
metalice învelite în plasă de camuflaj. Întors acasă după această plimbare de recunoaștere, am servit prânzul și am plecat cu doamna Bonte cu Wolsvagen-ul, să facem shopping în afara localității, unde existau o sumedenie de supermarketuri, unul lângă altul, undeva în mijlocul câmpiei, fără nicio localitate în jurul lor, însă până a ajunge la această îngrămădire de supermarketuri, am trecut prin câteva sate, la fel de frumoase ca și Tongrinne. Niște adevărate orășele românești, nicicum sate în adevăratul sens al cuvântului, cum suntem noi obișnuiți să
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
câtelea icos? GHEORGHE ANTOHI. Vers clar. Expresie francă și precisă, gândită în acceptul propriu al cuvântului. Stil eterogen, derivat când din folclor („Vara m-a strigat afară, / Să colind prin luncă iară, / Să-mi pun flori la pălărie, / Adunate din câmpie, / În triluri de ciocârlie”), când din textele la fel de populare ale romanțelor („Dacă vrei să vii la mine / Să petrecem până-n zori, / Fredonând o melodie, / Cum făceam adeseori”), când din traducerile lui Dosoftei („Zboară în slăvi / paseri albastre, / Răsună-n dumbrăvi
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE DE LA CÂMPIA TURZII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE Sâmbătă, 27 mai 2017 Oră 10 Deschiderea oficială a târgului Oră 12 Vernisajul expoziției ”Nostalgii Picturale”, autor Natalia Bardi Oră
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE DE LA CÂMPIA TURZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370779_a_372108]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE Sâmbătă, 27 mai 2017 Oră 10 Deschiderea oficială a târgului Oră 12 Vernisajul expoziției ”Nostalgii Picturale”, autor Natalia Bardi Oră 14 Prezentare de carte CÂMPIA TURZII LIBRI 2017 Mihai Trifan, un poet ghirișean: - „Ape, luna, soare”- Poezie, 2015 - „Revoltă cuvintelor”- Poezie, 2016 - „Un ev de sărăcie”- Poezie, 2016 Duminică, 28 mai 2017 Oră 10.00 ”Teodor Murășanu, privighetoarea cu limba tăiată”- prezintă Dana Deac Oră
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE DE LA CÂMPIA TURZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370779_a_372108]
-
un poet ghirișean: - „Ape, luna, soare”- Poezie, 2015 - „Revoltă cuvintelor”- Poezie, 2016 - „Un ev de sărăcie”- Poezie, 2016 Duminică, 28 mai 2017 Oră 10.00 ”Teodor Murășanu, privighetoarea cu limba tăiată”- prezintă Dana Deac Oră 12.00 Prezentare de carte CÂMPIA TURZII LIBRI 2017 Liga Scriitorilor din România: - „Clipe pe puntea vieții”, povestiri- Titina Nica Țene - „Veniți, privighetoarea cântă!”, român- Al. Florin Țene - „La braț cu Andromeda”, proza- Al Florin Țene - „Valeriu Gafencu. O biografie teologica a Sfanțului Închisorilor”, biografie- Ionuț
PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE DE LA CÂMPIA TURZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370779_a_372108]