5,886 matches
-
cu întreagă desfășurare de forțe, însemnând spectacole lunare desfășurate în anii 1984 și 1985. Am dorit, pe de o parte, să promovez cele mai bune formații și interpreți brașoveni care se remarcaseră, indiferent în ce domeniu artistic, de la instrumentiști și cântăreți, la artiști plastici, fotografi sau scriitori, și să le dau șansă să evolueze într-un cadru în care se întâlneau pe aceeași scenă cu mari valori artistice naționale. Întregul spectacol era dus de brașoveni, iar în final era plasat recitalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
artiști își mutaseră simezele direct în stradă... Erau astfel mai aproape de sufletele celor pentru care ei creaseră - își expuneau propriile suflete celor sensibili și dornici de uniune spirituală. Continuându-ne traseul, ne-a surprins o frumoasă muzică de café-concert: doi cântăreți - un acordeonist și un contrabasist - interpretau un potpuriu de muzică franțuzească. Muzica suna bine și întregea atmosfera de sărbătoare ce se simțea pretutindeni. Fetele au intrat într-un magazin cu articole de proveniență indiană, iar eu am pus un bănuț
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și un contrabasist - interpretau un potpuriu de muzică franțuzească. Muzica suna bine și întregea atmosfera de sărbătoare ce se simțea pretutindeni. Fetele au intrat într-un magazin cu articole de proveniență indiană, iar eu am pus un bănuț în cutia cântăreților și m-am așezat pe o bancă să-mi desfăt în tihnă și urechile, nu numai ochii. În ce le privește, nările... ele fremătau demult sub imboldul izurilor inconfundabile ale începutului de primăvară. Se adăugau acestora ofertele culinare ale străzii
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Timpul nici nu curgea, nici nu staționa, iar eu intrasem în clișeu: un bărbat pe o bancă, o imagine ștearsă de pe o vedere veche... După ce, în echipă completă, am mai parcurs vreo 50 de metri, ne-a întâmpinat un alt cântăreț, cu alte armonii, abordând un alt gen muzical: un chitarist sud-american interpreta o celebră piesă revoluționară dedicată nu mai puțin celebrului Che Guevara. Contrastele se străduiau să ne surprindă și să ne impresioneze... Câțiva pași mai jos, un alt grup
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să nu mă acuzați de lipsă de modestie dar, tot timpul, afirmațiile mele au fost făcute în numele Spiritului! Cântându-se doar muzică sahaj la Karaoke, interpretările au fost sublime, deoarece toate au pornit din centrul lumii: așa am denumit inima. Cântăreții erau transfigurați de vibrațiile ce îi traversau, iar sunetele erau acordate la acestea. A spus bine la sfârșit Andrei: toți concurenții au ieșit câștigători, la fel și spectatorii. Seara s-a terminat cu muzica interpretată de grupul reunit al artiștilor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
decât să o vedem și să ne bucurăm de splendoarea și curățenia ei. Prin natură ne bucurăm de Creație. Prin cântec poți intra în grațiile Creatorului; doar cântecul să-și extragă sunetele din muzica chakrelor vizitate de Kundalini. Am ascultat cântăreți cu voce, dar fără vibrații; am ascultat și interpretări naive, dar pornite din inimă. Doar cântul pornit dintr-o inimă frumoasă este pe plac lui Dumnezeu. Un chip transfigurat de vibrații este un chip frumos; altele sunt criteriile divine ale
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Dionise Bejan, preot, mentorul Societății Mazililor și Răzeșilor, deschizător a acțiunii de trezire a Bucovinei rutenizate la sentimentele românești, ultimul președinte al Societății pentru Cultură din Bucovina; Tudor Flondor care, alături de Ciprian Porumbescu și Eusebie Mandicevschi formează treimea de mari cântăreți ai neamului românesc, autorul vestitei „Serenada” sau corurile bărbătești cântate la „Armonia” ori la Societatea care-i purta numele în Bucovina... De interes erau și materialele: „Prejudiciul vârstei” ori „Nietzsche și feminismul (De ce nu trebuie femeile să fie „feministe”), dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
căci avem un singur chip de a le prinde - să le trăim. Dar avântul acestor brațe, drept și nobil întinse, trebuie prețuit și el ca și distincția de o așa de naturală grație, a formei. ... În rândurile, rărite îngrijitor, ale cântăreților simțirii noastre de astăzi, fii bine venit, tinere ardelean!” 113 „Poezia lui Blaga aduce un puternic suflu de noutate. În poezia sa vădește o viață interioară foarte zbuciumată, însuflețită de bucurii și tristeți, de entuziasm și resemnare, de efuziuni și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
realitate, între posibil și miracol, apropiindu-se de domeniul misterului.” (Literatura contemporană) Lucian Blaga (18951961) Sextil Pușcariu, ca și Nicolae Iorga, nu s-au înșelat când i-au deschis porțile celui care avea să rămână în literatura română Lucian Blaga. Cântăreți ai simțirilor au fost puzderie la Glasul Bucovinei: G. Rotică, Vasile Drăgușanu, Sever Beuca Costineanul, G. Voievidca, Vasile Gherasim, Sasu Constantin, Toader a lui G. Țugui din Cupca, preotul C. Morariu, Ioan Biala - țăran din Pătrăuții de Jos, Mihai C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zice dacă hoțu-ar fi profesor de filologie? La comemorarea a 10 ani de la moartea lui Al. Vlahuță, organizată de Societatea Studențească „Dacia”, printrun festival la Teatrul Național, C. Loghin scria în Tribuna din 21 decembrie 1929: „Vlahuță a fost un cântăreț al vieții, un semănător al ideilor generoase, un artist al stilului, un eliberator al poeziei românești din cătușele pesimiste ale eminescianismului, un deschizător de orizonturi noi. El a fost cel mai autentic afirmator al sufletului românesc, încântat și generos.” Viața
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de Sus. (Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898, provizor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889 preot în 1919, iconom 1937, paroh de la 1937. Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898, provizor 1923, definitiv-1928. Gimnaziu profesional de 4 clase și o școală de 4 clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un gimnaziu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile Flocea, născut 1884, provizor 1908, definitiv 1911. Un gimnaziu mixt de stat și un gimnaziu industrial de fete, 2 școli primare de câte 7 clase și o clasă (Bori). Familii 245, suflete 1024. * Anuarul conservatorului de muzică și artă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oi. Spre țara unde numai noi Mai creștem, fără să se vadă: În Bucovina de baladă Ne vom întoarce înapoi!” * Despre Octavia LupuMorariu citesc în Moldova Literară de la MihăileniDorohoi în nr.3-4/1933 următoarele scrise de I. Pană: ...” Dincolo de rândul cântăreților de meserie chiar meritul adevăratei arte pe care nimeni n-o poate plăti, doamna Octavia LupuMorariu, soția maestrului Leca Morariu, profesor universitar și mare muzician, descinde dintr-o veche familie cu tradiție muzicală. ... În 1932, doamna Octavia LupuMorariu se produce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1932, doamna Octavia LupuMorariu se produce la Ateneul Român și la microfonul București. Conștiincioasa noastră presă din Capitală și din alte județe îi înregistrează succesele. „Întâiul concurs internațional pentru canto și violină din Viena, la care au luat parte 600 cântăreți din 40 de state, consfințește și el gloria cântăreței. Doamna Octavia LupuMorariu face parte din cei 27 premiați ai acestui concurs ținut în 11 iunie 1932...” * Făt-Frumos (Anul x 1935. Numărul 1-2, director Leca Morariu) Numărul e jubiliar și ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bisericești din eparhia Bucovinei, se fac referiri la mai multe dispoziții legale publicate în Foaia Mitropolitană, pe care n-am găsit-o în arhivele consultate. Astfel Foaia, în nr.16 din 17 august 1938, publica o circulară referitoare la cultivarea cântăreților bisericești și chema p.c. preoți să recomande din bibliotecile parohiale, cărți corespunzătoare acestora, pentru a le da posibilitatea să se cultive în cele spirituale și să-și sporească cunoștințele... În numărul 17 din 20 septembrie 1938 se publica o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din bibliotecile parohiale, cărți corespunzătoare acestora, pentru a le da posibilitatea să se cultive în cele spirituale și să-și sporească cunoștințele... În numărul 17 din 20 septembrie 1938 se publica o circulară în care se arăta că între obligațiile cântăreților bisericești este și pregătirea și conducerea corului bisericesc. „Cine nu se achită de această datorie, fie personal, fie îndemnând pe alți intelectuali din localitate, dacă personal nu are calități de dirijor, nu poate fi calificat cu media foarte bine și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un post mai bun” se spunea în dispoziția mitropolitană. Foaia oficială a Mitropoliei publica în numărul 20 o circulară privind prezentarea la viza livretelor militare a cantorilor, iar în nr.21 altă circulară prin care se arată că preotul și cântărețul bisericesc trebuie să aibă un stat de serviciu la protoerie și altul la consiliul eparhial și ce acte cuprindea - dintre care nu lipsea declarația asupra averii și foaia de jurământ. * Foaia poporului Foaia poporului, organul românilor din Bucovina, a apărut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți. Tiparul la Glasul Bucovinei. Lumina apărea ca o necesitate a apropierii ei de „cei pentru care e menită”, pentru ca „fiecare să poată vedea lipsurile și rănile care trebuie vindecate.” - spunea redacția. Fiind o revistă profesională „trebuia să fie pentru cântăreții bisericești ceea ce pentru soldat e arma”, completa Onufrei Dobrea. În „vesela grădină” a Bucovinei revista venise pentru că „existase în vremuri uitate o revistă intitulată tot „Lumina” și care „contribuia și ea în mare parte, la răspândirea învățăturii sfintei noastre biserici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dimitrie Sidoriuc, redactor responsabil la Glasul Bucovinei, semna și el în Lumina ceva despre „Primejdia sectarismului” Lumina era comparată cu apariția unui luceafăr și mai existau și titlurile: „Însemnătatea cântărilor bisericești bizantine”, „Unde ne sunt «lucrătorii viei»”?, „Pensionarea cantorilor bisericești”, „Cântărețul bisericesc în viața culturală a satului.” Doar două numere ale noii ediții din Lumina de la Cernăuți au ajuns și s-au păstrat în fondul arhivistic a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. * La rubrica informațiuni, Lumina nr.2 aducea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
căreia îi era destinată publicația. Planificată să apară lunar, numărul 2 apărea în aprilie 1939, de ziua Învierii Domnului, cu un editorial dedicat „Sărbătoririi I.P.S. mitropolit Visarion la 60 de de ani de viață, cu detalii de la Adunarea generală a cântăreților bisericești din Bucovina și cu vestea morții Patriarhului Miron Cristea al României. * Mesager bucovinean Mesager bucovinean, publicație trimestrială a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, filiala București, apare cu nr.1 în ianuarie-martie 2003. Directorul revistei: George Gălan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prieteni. Cristi și Pribeagu și-au lăsat capetele pe spate și au privit muți cerul înstelat, parcă de vară, al acelui minunat octombrie 1928. Mamutu’ și birjarul au schimbat câteva păreri despre restaurantele și cafenelele care erau în vogă, despre cântăreți și melodiile care umpleau întunericul stră- zilor Bucureștilor seară de seară, piese despre care se întrebau dacă vor fi vreodată uitate, mai ales că acum oamenii le puteau păstra pe plăci și le puteau asculta oricând doreau, chiar fără să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]