3,764 matches
-
să vâneze în braniștele lor”. Pipirig făcea parte integrantă din moșia Mănăstirii Neamț, fiind un loc de o frumusețe rară, unde câțiva călugări locuiau și se ocupau cu creșterea vitelor. Aici era stana mănăstirii, unde, pentru călugări era construită o capelă în care slujeau și se rugau cei ce îngrijeau turmele; de la această bisericuța se trage și numele locului Popeni (poate fi identificat cu satul Pipirig). Un moment important în popularea localității s-a petrecut în secolul al XVIII-lea, cănd
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
O atracție turistică este așa-numita poartă carolingiană care datează de la începuturile mănăstirii. Este o clădire dreptunghiulară, cu un tuf pătrat în creștere în partea de est. În livada din centrul insulei s-a construit după Primul Război Mondial o capelă memorială. O imagine mare a pictorului Hiasl Maier-Erding împodobește peretele din față; ea prezintă o rugăciune a unui tânăr pescar pe fundalul lacului Chiemsee, cu Fraueninsel. Capela se află pe locul pe care a fost Biserica Sf. Martin, construită în
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
În livada din centrul insulei s-a construit după Primul Război Mondial o capelă memorială. O imagine mare a pictorului Hiasl Maier-Erding împodobește peretele din față; ea prezintă o rugăciune a unui tânăr pescar pe fundalul lacului Chiemsee, cu Fraueninsel. Capela se află pe locul pe care a fost Biserica Sf. Martin, construită în 1393 și demolată după secularizare.
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
în amintirea poporului său, care l-a supranumit „Îngerul” - „Melek”. Tolerant față de alte credințe, s-a rugat în fața icoanei Sfintei Maria la mânăstirea Adormirii Maicii Domnului (Mânăstirea-peșteră Uspenski) de la Kirk Yer, lângă Bahcisarai și a făcut chiar o donație pentru capela mânăstirii. La curtea hanului erau găzduiți nu odată nobili poloni, iar negustorii polonezi aflați în drum spre Caffa, se bucurau și ei de protecție. Dupa cronica lui Djenabi, Hadji Ghirai avea 12 fii. În schimb, după Abulghazi a avut 8
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
dreptunghiulară, cu laturile de aproximativ 99/35 m, fiind înconjurată de un zid gros de 1-1,10 m. La colțurile incintei, ca și pe laturile ei, au existat odinioară turnuri. Interiorul incintei adăpostea casa de zid a cneazului și o capelă de curte, cu turn-clopotniță, întemeiată cel mai devreme în jurul secolului XVII și transformată ulterior în capelă calvină. Cetatea feudală a fost ridicată în Evul Mediu târziu. Se spune că nobilul din ținutul Sălașului, după ce a construit în apropiere o cetate
Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326925_a_328254]
-
10 m. La colțurile incintei, ca și pe laturile ei, au existat odinioară turnuri. Interiorul incintei adăpostea casa de zid a cneazului și o capelă de curte, cu turn-clopotniță, întemeiată cel mai devreme în jurul secolului XVII și transformată ulterior în capelă calvină. Cetatea feudală a fost ridicată în Evul Mediu târziu. Se spune că nobilul din ținutul Sălașului, după ce a construit în apropiere o cetate, și-a amenajat aici o reședință mai confortabilă, ridicând în jurul unei curți interioare camere mai spațioase
Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326925_a_328254]
-
dorește să trăiască fericit alături de soția sa, Caliopi (Carmen Maria Strujac), neavând ambiții politice. El este foarte gelos și-i ucide pe toți pretendenții la dragostea soției sale, cu ajutorul vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), care dă drumul unui candelabru greoi din capelă peste ei. Plecând la Viena ca însoțitor al domniței Ralu, Ianuli o trimite pe Caliopi la Stambul cu o scrisoare pentru Ahmed Pașa prin care îi descria ticăloșiile făcute de domnitor și promitea să-i dea bijuteriile cumpărate. În acest
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
și cutia fiind o copie. Căpitanul de arnăuți își dă seama că Ianuli comandase copii ale bijuteriilor la Viena, îi dăduse cele false dolmniței Ralu și și le oprise lui pe cele veritabile. Ianuli ascunsese bijuteriile în sfera policandrului din capelă, dar nebunul vel-vistiernic Dudescu (Florin Scărlătescu) le scosese de acolo și le atârnase de policandru. Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
dar nebunul vel-vistiernic Dudescu (Florin Scărlătescu) le scosese de acolo și le atârnase de policandru. Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la capelă și fură bijuteriile adevărate, agățate de nebun pe policandru. Cu ajutorul haiducilor, Șaptecai scapă de arnăuți și se ascunde la hanul Aniței. Încercuit acolo de oastea lui Mamulos, Anghel fuge pe o ușă secretă din fundul pivniței. Ianuli o împușcă pe
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Abația a fost construită în secolele al XII-lea și al XIII-lea, pe situl unui vechi templu păgân. Săpături arheologice întreprinse în 1981 au scos la iveală prezența unui fanum galic de la sfârșitul secolului I î.Hr. și a unei capele funerare creștine din secolul al VII-lea. Biserica abațială Saint-Georges de Boscherville, văzută din exterior
Abația Saint-Georges de Boscherville () [Corola-website/Science/326475_a_327804]
-
Moldovenesc nu era localitate de frontieră, aici s-au stabilit trupele de grăniceri austrieci. Odată cu ei au venit și câteva familii de meseriași și negustori care lucrau în folosul armatei. Pentru nevoile lor spirituale a fost construită în 1775 o capelă de rugăciune, la care slujea preotul militar carmelit Paul Harrasch (Harrek?) din Galiția. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță a fost mutat la Gura Humorului, iar preotul Harrasch a plecat la noul sediu al grănicerilor. El a continuat
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
găsite la Stabiae, cele mai celebre sunt Villa San Marco, Villa Del Pastore și Villa Arianna. Printre alte vile se numără Villa Carmiano, Villa del Petraro și Villa Capella di San Marco. Această vilă, care își trage numele de la o capelă aflată în apropierea sa în secolul al XVIII-lea, a fost prima explorată în cursul săpăturilor din perioada Bourbonilor între 1749 și 1754. Documentarea grafică și textuală a studiilor perioadei a fost publicată în 1881 de M. Ruggiero M. în
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
află pe str. Mihai Eminescu nr. 7, în centrul orașului, în apropiere de primărie. Ea a fost construită pe locul unde s-a aflat anterior o biserică de lemn, care fusese mutată în 1895 în cimitirul catolic și transformată în capelă mortuară. Hramul bisericii este Schimbarea la Față a lui Isus și se sărbătorește la 6 august. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Astfel, a apărut necesitatea de a se construi o biserică mai mare. Vechiul lăcaș de cult a fost demontat și mutat în anul 1895 în cimitirul catolic din Vatra Dornei, el servind astăzi drept capelă mortuară. Actuala biserică parohială a fost construită între anii 1895-1905, pe locul unde se aflase biserica veche. Lucrările au fost începute în anul 1895, ele fiind finalizate în 1905. Biserica a fost sfințită în 1905 și s-a stabilit ca
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
ziduri au facut-o în preajma porții Herodes (a Florilor). În timpul stăpânirii cruciate deasupra pieții interioare s-au clădit case, doar o parte din ea servind drept stradă. Din acea epocă, la coborârea spre excavațiile vestigiilor romane, au rămas ruinele unei capele cu fresce ) (după unii ar fi vestigiile bisericii St. Abraham, dar identificarea este contestată),și o parte a străzii medievale, În plus, se remarcă și un semn antic marcând prezența Legiunii a X-a romane. Se stie ca în secolul
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
care aparținea unui cioban român pe nume Micu. Proveniți dintr-o zonă muntoasă, polonezii au defrișat terenurile și-au construit case și s-au ocupat cu exploatarea lemnului, creșterea animalelor și cultivarea pământului. După construirea locuințelor, au ridicat și o capelă pentru rugăciune. Lunar, aici se celebra sfânta Liturghie de preotul care venea de la Cacica. Coloniștii erau munteni polonezi (gorali) din regiunea Czadca (aflată la granița Slovaciei cu Polonia), de religie romano-catolică. Aceștia fugiseră în secolul al XVI-lea din Silezia
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
Sorin Arcadie Popescu (prefectul județului Suceava), Gheorghe Flutur (președintele Consiliului Județean Suceava), senatorul Gavril Mârza etc. Coloniștii polonezi care s-au stabilit în satul Poiana Micului erau de religie romano-catolică. După ce și-au construit locuințe, ei au ridicat și o capelă pentru rugăciune. Comunitatea nou înființată a fost încorporată în Parohia din Gura Humorului. Lunar, se deplasa aici preotul de la Cacica care celebra liturghia. După venirea germanilor s-a construit în mijlocul satului o capelă din lemn mai încăpătoare. În sat s-
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
construit locuințe, ei au ridicat și o capelă pentru rugăciune. Comunitatea nou înființată a fost încorporată în Parohia din Gura Humorului. Lunar, se deplasa aici preotul de la Cacica care celebra liturghia. După venirea germanilor s-a construit în mijlocul satului o capelă din lemn mai încăpătoare. În sat s-a stabilit un preot permanent care celebra slujbele religioase în limba latină, iar predica și evanghelia erau tălmăcite în limbile polonă și germană. Primii preoți care au slujit în această comunitate au fost
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
deschis spitalul zemstvei de 120 de locuri, apoi și dispensarul județean, o maternitate, un sanatoriu. Pe această arteră erau, chiar în centrul orașului, trei tipografii, teatrul de lemn, clădirea închisorii (prezentă și acum). În decembrie 1904 a avut loc sfințirea capelei pe lângă păușcărie În perioada interbelică pe această stradă principală a activat Biroul tehnic L. Botviniuc, care se ocupa cu construcția morilor, fabricilor de ulei și instalațiilor industriale, depozit de stofe și postavuri, depozite de lemne, Banca Românească, Banca Moldovei, Liceul
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
împăratului bizantin Constantin al IX-lea Monomahul să reclădească biserica între anii 1042-1048. Edificiul a trecut printr-o reconstrucție generală în timpul stăpânirii cruciaților în secolul al XII-lea. Cruciatii au identificat în acel loc trei locuri sfinte - Golgota, Mormântul și Capela cunoscută ca „a Descoperirii Crucii”. Ele au fost incluse într-un singur complex arhitectonic, sub acelaș acoperiș, din porunca reginei Melisanda, soția lui Foulques de Anjou, al treilea rege cruciat al Ierusalimului. Noua biserică a fost inaugurată la 15 iulie
Biserica Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/323863_a_325192]
-
lungul timpului până azi; biserica actuală e reconstrucția care datează din 1810, după ce în dimineața zilei de 30 septembrie 1808 a fost mistuită de un incendiu. Au fost distruse camerele din lemn, mai ales cele din galeria armeană, rămănând intacte capelele Sfintei Elena și a Descoperirii Crucii, Biserica latină și o parte din Calvar. Cutremurul violent de pământ din 11 iulie 1927 a produs numeroase crăpături. Autoritățile mandatare britanice au apelat la experți pentru a verifica pagubele. Cupola Catoliconului a trebuit
Biserica Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/323863_a_325192]
-
trecut boala și fiului ei Robert care a stat alături de ea în tot acest timp însă a supraviețuit și a continuat să lupte în războaiele italiene de unificare. Inițial ea a fost înmormântată la Weybridge înainte de a fi transferată la capela regală din Dreux în 1876.
Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/323030_a_324359]
-
20 octombri 1954 cu Lady Milbanke, născută Margaret Sheila MacKellar Chisholm (9 septembrie 1898 - 13 octombrie 1969). Cuplul a trăit modest în Belgravia, în centrul Londrei. Prințesa Dmitri a murit la 13 octombrie 1969 și a fost înmormântată într-o capelă din apropiere de Edinburgh, lângă fiul ei cel mic care a murit la 20 de ani, în 1939. În urma fondării Asociației familiei Romanov în 1979, Prințul Dmitri a fost ales primul ei președinte, unde a servit până la moarte, un an
Prințul Dmitri Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/323085_a_324414]
-
țiganilor. Aarhimandritul Iosafat Snagoveanul, luând parte la această revoluție, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea țiganilor, împreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat din Țara Românească, ajungând la Paris, unde a înființat prima capelă românească, în anul 1853. A murit în exil, departe de țară și de rromii pe care-i prețuia. Înfrângerea Revoluției din anul 1848 a însemnat apusul procesului de eliberare a țiganilor. Bucuria izbăvirii a durat prea puțin. După aproape 8
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
Moldoviței. Evidențele parohiale din 1857 consemnează existența a unui număr de 167 credincioși romano-catolici la Eisenau (Prisaca). După cum atestă o însemnare din 23 decembrie 1875 în Cronica Bisericii parohiale din Câmpulung, slujbele religioase se oficiau la Prisaca Dornei într-o capelă. La începutul secolului al XX-lea, din cauza faptului că protestanții voiau să rămână singuri în biserica pe care o aveau împreună cu catolicii, ei au dat catolicilor cota-parte cu care aceștia contribuiseră la construcția bisericii. Astfel, comunitatea germanilor de religie catolică
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]