7,296 matches
-
zice Fernand Braudel -, înainte de 1550, o „Europă a carnivorilor”) reprezentau un regim obișnuit. Cu urmările de vigoare. Din 1501 până în 1508, când și-a dat duhul (la 12 martie), Radu cel Mare (tratat de un anume Francesius, sibian de fel), chinuit de mari dureri (avea - va consemna Gavriil Protul în Viața patriarhului Nifon - o „boală groaznică și cumplită”, a fost cărat într-un rădvan (după alții - căruță) alături de el ne-o putem imagina pe Doamna Cătălina, așa cum este înfățișată în tabloul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Soc, calaican și piatră acră”, etc. chestiunea „murdantului” („substanțe astringente ce se adaugă băilor de vopsea în scopul de a debarasa lâna de impuritățile sale și a permite materiei colorante să pătrundă în profunzime în fibrele țesutului”136), care îi chinuia pe vopsitorii occidentali, atunci când schimbau culoarea unor postavuri de lux, nu se punea, probabil, în spațiul românesc. Nu sunt știri care să ne convingă că meseria de boiangiu nici nu era una „reprobată”, boiangii „certăreți” („artizani misterioși și îngrijorători”, „turbulenți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin Brâncoveanu” (Banul Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor); - Constantin Hangerli, pentru bani „[...] pe alții-i lega cu mâinile dindărăt și cu spatele de garduri, și-i bătea cu bicele, pre alții legați-i băga cu picioarele goale în zăpada geroasă, așa chinuia pe creștini, o, amar de bieții creștini, că plângea și se văeta, și săracele văduve țipa de ger, dar nu era milostivire la varvarii de slujbași...” (Dionisie Eclesiarhul, Hronograful țărei Rumânești de la 1764 până la 1815). Nevoite, la rându-le, să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să-i descurajeze pe amatori prin pedepse severe: „[...] întâi-ș va piiarde puterea părintească [...]. A doa, toate bucatele câte va avea să se ia toate, să fie domnești [...]. A treia, să-l bage în ocnă toată viața lui acolo să se chinuiască”381. „Comentariul” la această prevedere ține cont de particularitățile concrete ale situațiilor: „Mama ceaia ce-ș va vinde fata pre bani pentru să curvească neștine cu dânsa, aceiia să i se taie nasul. Iară de se va afla că n-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Să nu treci cu vederea pă văduvă când varsă lacrimi”; „Dă văduvă să-ți fie milă, ca și a ta neveastă mâine va fi văduvă ca ea”. „Sentențiile”nu ignoră sexualitatea: „Vai de văduva aceea ce fără bărbat rău să chinuește în pat”; „Visurile pă văduve rău le cam frâmântă”; „Văduva cam fără somn, că n-are cine s-o adoarme”; „Văduva să jălea, și cu amar zâcea:«O, ce lege făr-de lege/ cine-o poate numi lege? Văduva să fie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că legea nu se va schimba, ci mai bine mărită-te ca să fii și tu ca noi, precum erai mai nainte”; „Văduva fără bărbat rău se tăvălește-n pat”; „Mai bine văduva să se căsătorească decât în foc să să chinuiască” (recomandare a Sfântului Apostol Pavel); „Muiarea văduvă tot castraveți visează”416. Notându-și catrenul „Să plâng cele măritate, Că nu au de bărbați parte; Dar cele văduve ce să zică, Când la inimă le pișcă” fratele lui Dinicu Golescu îl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
infernale” (de care vorbește Gilbert Durand în Structurile antropologice ale imaginarului), țintă obsesivă a intențiilor de cunoaștere ale oamenilor Veacului de Mijloc, căci - observa B. P. Hașdeu - niciodată Iadul n-a avut atâția vizitatori ca în Evul Mediu. Păcătoșii se chinuiau în acest loc (unul din cele două admise de Ortodoxie pentru „lumea de dincolo”) al „muncii veșnice”, cu o inventivitate ignică marcată, „cu instalații de ardere în flăcări sau fierbere în cazane cu smoală” - „pară de focu”, „smoală cu unde
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
șede pre ele năroade multe, bărbați și muieri, și pară de focu îmbla într-înșii de-i arde și-i munciia”), între „ocărâtorii, și blăstemătorii, și clevetnicii, și menciunoșii, și tâlharii, și ceia ce despartu frați de frați” care se chinuiau „spândzurați” „de limbi”, între „svetnicii și hulitorii și ocărâtorii și [din nou] clevetitorii și svăditorii, și cu clevetele sale au spartu case și soți de soți au despărțitu ș-au spart posturile” ce sufereau o ardere completă. O singură „categorie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au venit veste de la țarigrad, cum au murit de ciumă [epidemia stanbuliotă din 1697] fii-sa, doamna Mariea, carea o ținea Costandin-vodă Duca, fiind mazăl la țarigrad”. De ciumă murise, în 1554, la Sibiu, Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab, chinuindu-se, se pare, foarte rău, fiindcă molima din 1553-1554 provoca dureri cumplite ale mâinilor și picioarelor. Se spune că bolnavii își rupeau mâinile cu dinții 556. Ciuma i-a răpus, în 1574, la Moscova (să constatăm că victimele erau departe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se făceau orfani și într-un cuvânt din toate vârstele erau luați pradă amărâtă, de la oameni până la vite, mulțime fără număr. Și a fost atunci multă plângere și suspin și vaiet al Moldovei” 563. în Ardeal, turcii și tătarii le chinuiau și le ucideau pe femei. Târgul Aiud a suferit astfel de consecințe ale năvalei din 1658 564. Pribegia părea a fi singura soluție, dar și căile de scăpare erau împânzite de soldații năvălitori. Și rezultatele erau aceleași, pentru că evitarea năvălitorilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau moral-religioase ale societății, suferința ce-l frământă pe individul care a comis un act reprobabil pentru care se simte vinovat și trebuie să răspundă. Dincolo de aspectele formale ale chinului, trebuie Însă văzute sensurile profunde psihomorale ale acestuia. De ce se chinuiesc sau de ce sunt chinuiți oamenii? Orice chin este o frământare interioară a unui individ. Este o experiență sufletească de viață unică și exclusiv personală. Chinul poate fi nu numai frământare, ci el reprezintă și efortul de a reuși să se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
suferința ce-l frământă pe individul care a comis un act reprobabil pentru care se simte vinovat și trebuie să răspundă. Dincolo de aspectele formale ale chinului, trebuie Însă văzute sensurile profunde psihomorale ale acestuia. De ce se chinuiesc sau de ce sunt chinuiți oamenii? Orice chin este o frământare interioară a unui individ. Este o experiență sufletească de viață unică și exclusiv personală. Chinul poate fi nu numai frământare, ci el reprezintă și efortul de a reuși să se Îndepărteze de obstacolele care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Quand on a tout perdu, quand on n'a plus d'espoire, La vie est un oprobe et la mort un devoire. 4. Tortura Tortura este rezultatul chinurilor fizice aplicate unei persoane. A tortura semnifică a produce dureri fizice, a chinui. Este o practică corporală care urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând o regresiune psihologică profundă, În scopul obținerii din partea unei persoane a acceptării unor situații impuse din afară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei, a celui care le face. Ele duc la o stare de „cădere a omului”, prin impurificarea dată de absorbția răului și Înlocuirea de către acesta a Binelui. Ființa umană virtuoasă se pervertește. Apăsată de păcat sau vinovăție, ea va trăi chinuită de complexe și remușcări. Ce trebuie făcut În aceste situații? Se poate vorbi despre o terapeutică psihomorală a păcatului și vinovăției? Da. Omul se poate restaura. Poate fi purificat. El trebuie să se „desprindă” de Rău și să redobândească starea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru mulți este un remediu” (omnibus finis, multis remediumă, spune Seneca. Pentru Seneca, ultima zi a vieții trebuie Înțeleasă ca „o lege naturală, nu ca o pedeapsă”, și atunci va dispărea și teama de moarte, care omoară și otrăvește sufletul, chinuindu-l În timpul vieții sale. Din acest motiv, „câteodată și a trăi Înseamnă a fi curajos”, Îi scrie Seneca lui Luciliu (Scrisoarea 78Ă. Așadar, este „o mare nenorocire să, renunțăm la curajul de a muri și să nu-l mai avem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încât nu am rezistat prea mult Înăuntru și, cu toate că păstrasem o distanță apreciabilă de soba Încălzită până la incandescență pentru a evita trecerea bruscă de la rece la cald, m-am ales, inevitabil, cu un reumatism serios la ambele picioare, care mă chinui vreme de patru luni În timpul iernii, dar care o dată cu apropierea primăverii se vindecă total. Dintre numeroasele remedii pe care le-am folosit, Lawsonia inermis 64 s-a dovedit a fi cel mai eficient. În fiecare seară, Înainte de a merge la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Însoțeau armata nu scăpase și că Însuși Ismail Pașa fusese masacrat. La Cairo m-am bucurat de mult succes cu tratamentele mele. Printre alții am tratat un negustor grec din Constantinopol, care suferea de piatră la vezică, boală ce-l chinuia de patruzeci de ani, așa Încât dorea să se opereze. L-am vindecat administrându-i timp de șase săptămâni acid muriatic diluat. Recent am Încercat același remediu cu alți pacienți, dar fără nici un rezultat. Deduc de aici că În ultimele cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cauzată de h³bbet-ul-kei? Îmi răspunse că boala poate fi recunoscută după următoarele indicii: 1. Sângerare, iar toate celelalte tratamente nu duc la nici un rezultat. 2. Bolnavul are o respirație neplăcută, iar saliva devine vâscoasă și urât mirositoare. 3. Pacientul este chinuit zi și noapte de o durere locală arzătoare, fapt care - după spusele lui Ibrahim - este cel mai evident simptom al bolii (kei)73. Dar În afară de aceasta, Ibrahim nu știa prea multe despre alte boli; totuși, nimeni n-ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pașa mi-a cerut să-l Îngrijesc a fost un tânăr țăran care lucra În manufactura lui de mătase și a cărui boală fusese tratată fără succes de majoritatea medicilor din Bagdad. Tânărul, În vârstă de aproximativ doisprezece ani, era chinuit de niște insecte ce-i intraseră În ureche și-i cauzau o asemenea durere, Încât plângea mai tot timpul; uneori paraziții puteau fi văzuți În pavilionul urechii. Unii dintre ei au murit după ce am injectat de câteva ori, cu ajutorul seringii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a Început să vomite violent, era cuprins de dureri și avea un somn agitat; așa Încât probabil că aceasta i-a accelerat moartea. Celălalt băiat și-a revenit. Un an mai Înainte, asistat de doctorul A.Hening, am operat un băiat chinuit de aceeași boală; operația s-a făcut după ce inhalase vapori de eter, și a rămas anesteziat și adormit timp de trei zile. Vindecarea s-a produs totuși cu rapiditate, chiar dacă două pietre mari au trebuit să fie extrase din gâtul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
totuși să persevereze. După două săptămâni a recunoscut că se simțea considerabil mai bine; iar după o lună, sănătatea Îi era complet refăcută. Al doilea caz era acela al unui copil de douăsprezece luni care, pentru că Îi ieșeau dinții, era chinuit de convulsii, nu se putea bucura de nici un fel de mâncare, devenind vizibil mai slab, și fiecare era convins că nu mai avea multe zile de trăit. Lipitori, incizii ale gingiilor, băi calde, tranchilizante și purgative, toate acestea fuseseră folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a oceanului. Pe coasta Africii, lângă Ecuator, am Întâlnit un vas care, pe baza relatării făcute de căpitan, venea de la Bombay, cu direcția Calcutta, dar fusese purtat de furtunile potrivnice În această parte a Atlanticului! Echipajul și pasagerii erau extrem de chinuiți de dorința de a căpăta provizii și, neștiind nici măcar numele căpitanului, i-am aprovizionat gratis cu orez, cartofi, bere și altele. În anumite perioade ale zilei, chiar și când soarele era numai puțin vizibil, căpitanul și ofițerii au făcut observații
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Bojincă (nu toți greco-catolici), ajungând la universități din Budapesta, Viena, Roma, Paris. Entuziasmați de cele aflate în marile biblioteci, s-au înapoiat în ținutul natal hotărâți să se consacre cu toate puterile intelectuale și sufletești lucrării în serviciul neamului. Erau „chinuiți de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieți, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălțimea unui «veac prea luminat». Ei se simt chemați să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
prejudecată literară, complicația psihologiei, căderile și înălțările ei. Prozatorul nu vrea să dea o explicație a psihologiei, construiește numai un caracter și introduce un număr de situații în care caracterul se verifică. Matilda are în interiorul ei „dușmani bizari [...] care îi chinuiau puternica ei forță vitală”, însă care sunt acești dușmani nici naratorul (victima) nu știe. Femeie instruită (este arhitectă), Matilda cade periodic sub puterea acestui rău incontrolabil și atunci femeia tandră și atrăgătoare devine de nerecunoscut: dă un spectacol lamentabil în fața
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
unei sexualități prepubertare, mai ales atunci când a vorbit despre complexul lui Oedip; la copii se consideră că există în germene tendința către anomaliile viitoare ale adultului; în legătură cu aceste aspecte sunt menționate următoarele devianțe posibile: sadismul (manifestat prin plăcerea de a chinui animalele), masochismul (manifestat prin tendința de a fi umilit, bătut sau de a suferi dureri), narcisismul, pitiatismul; în ceea ce privește remediile, se vor găsi derivative în activitățile sportive, jocuri active, gimnastică, religie, artă sau educație morală; g) sentimentele morale și religioase pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]