4,544 matches
-
pe discul „Aniversare 35” (1997). Piesă compusă în 1975 de Nicolae Covaci, Günther Reininger și Josef Kappl. Textul aparține lui Șerban Foarță. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), înregistrată de către N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică, O. Lipan - baterie. Piesă compusă de Nicolae Covaci în anii '80, inițial cu text englezesc, sub titlul „Morning Light”. Varianta românească, având versuri scrise de Dinu Olărașu, a apărut pe albumul „Baba Novak
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Lipan - baterie. Piesă compusă de Nicolae Covaci în anii '80, inițial cu text englezesc, sub titlul „Morning Light”. Varianta românească, având versuri scrise de Dinu Olărașu, a apărut pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, C. Gram - chitară solo, Ionuț Contraș - backing vocals. La piesele de mai sus se adaugă alte două, apărute pe EP-ul
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Nicolae Covaci în anii '80, inițial cu text englezesc, sub titlul „Morning Light”. Varianta românească, având versuri scrise de Dinu Olărașu, a apărut pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, C. Gram - chitară solo, Ionuț Contraș - backing vocals. La piesele de mai sus se adaugă alte două, apărute pe EP-ul Vremuri (1968), dar care nu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
inițial cu text englezesc, sub titlul „Morning Light”. Varianta românească, având versuri scrise de Dinu Olărașu, a apărut pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, C. Gram - chitară solo, Ionuț Contraș - backing vocals. La piesele de mai sus se adaugă alte două, apărute pe EP-ul Vremuri (1968), dar care nu au fost compoziții ale formației
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
scrise de Dinu Olărașu, a apărut pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, C. Gram - chitară solo, Ionuț Contraș - backing vocals. La piesele de mai sus se adaugă alte două, apărute pe EP-ul Vremuri (1968), dar care nu au fost compoziții ale formației Phoenix. Este vorba de „Lady Madonna” (John Lennon - Paul McCartney) a formației
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
au fost compoziții ale formației Phoenix. Este vorba de „Lady Madonna” (John Lennon - Paul McCartney) a formației Beatles și „Friday on my Mind” (Harry Vanda, Stevie Wright - George Young) a formației Easybeats. Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - chitară solo și electrică, voce, M. Bordeianu - solist vocal, B. Kamocsa - chitară bas, voce, C. Rotaru - chitară solo și de acompaniament, voce, F. Dumitru - baterie, G. Reininger - pian, voce. În 1969, piesa „Lady Madonna” a beneficiat de o filmare lângă Timișoara
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
John Lennon - Paul McCartney) a formației Beatles și „Friday on my Mind” (Harry Vanda, Stevie Wright - George Young) a formației Easybeats. Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - chitară solo și electrică, voce, M. Bordeianu - solist vocal, B. Kamocsa - chitară bas, voce, C. Rotaru - chitară solo și de acompaniament, voce, F. Dumitru - baterie, G. Reininger - pian, voce. În 1969, piesa „Lady Madonna” a beneficiat de o filmare lângă Timișoara, în imagini apărând: Nicu Covaci, Moni Bordeianu, Bela Kamocsa, Pilu Ștefanovici
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
formației Beatles și „Friday on my Mind” (Harry Vanda, Stevie Wright - George Young) a formației Easybeats. Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - chitară solo și electrică, voce, M. Bordeianu - solist vocal, B. Kamocsa - chitară bas, voce, C. Rotaru - chitară solo și de acompaniament, voce, F. Dumitru - baterie, G. Reininger - pian, voce. În 1969, piesa „Lady Madonna” a beneficiat de o filmare lângă Timișoara, în imagini apărând: Nicu Covaci, Moni Bordeianu, Bela Kamocsa, Pilu Ștefanovici, Claudiu Rotaru și Günther Reininger
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
fost tot alegerea sa; Merca a rămas singurul membru care nu a părăsit vreodată formația. Student al Politehnicii bucureștene, Merca a fost însoțit inițial de câțiva colegi care vor activa doar puțin timp în grup: Mihai Constantinescu (voce), Dan Panaitescu (chitară solo) și Horia Bădău (claviaturi). Alături de ei, în prima componență au mai figurat: Gabriel Drăgan (voce), Dragoș Vasiliu (chitară ritmică) și bateristul Florin Dumitru. Toți erau studenți ai Politehnicii, motiv pentru care au cântat la început în clubul „303”, aparținând
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
Merca a fost însoțit inițial de câțiva colegi care vor activa doar puțin timp în grup: Mihai Constantinescu (voce), Dan Panaitescu (chitară solo) și Horia Bădău (claviaturi). Alături de ei, în prima componență au mai figurat: Gabriel Drăgan (voce), Dragoș Vasiliu (chitară ritmică) și bateristul Florin Dumitru. Toți erau studenți ai Politehnicii, motiv pentru care au cântat la început în clubul „303”, aparținând de institut. Primele schimbări de componență nu au întârziat să apară: chiar în 1966 sunt cooptați noi membri, studenți
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
Mihai Constantinescu îl aduce pe „conservatoristul” Romeo Vanica (pian), interesat mai ales de compoziție. Constantinescu pleacă la scurt timp, iar în locul său vine Radu Stoica (tot voce), student la Institutul de arhitectură. Li se alătură mai târziu și Gabriel Litvin (chitară solo, student la Facultatea de construcții), în locul lăsat de Panaitescu. Pornind de la cei doi soliști vocali, foarte diferiți ca orientare, s-au dezvoltat în primii ani două stiluri distincte: unul „liric, spre Bee Gees sau Moody Blues” (Romeo Vanica), interpretat
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
1970, parte din foștii componenți ai Mondial au vizitat, din nou, orașul Chișinău. Dragoș Vasiliu comentează în același interviu: După turneul sovietic, la finele lui 1970 pleacă din formație Radu Stoica, iar Vlad Gabrielescu ia locul lui Dragoș Vasiliu la chitară ritmică. Gabriel Litvin va pleca și el în 1971, întemeind F.F.N. (Formația fără nume). Dincolo de instabilitatea componenței, popularitatea Mondial continuă să crească. Se înregistrează piesele: "Codrul" și "Romanța inimii" (ultima, compusă de Romeo Vanica). Un LP-ul eponim va fi
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
nu a participat în turneu). După acest moment are loc prima „remaniere masivă” (după cum a numit-o Romeo Vanica). Astfel, anul 1973 găsește formația în următoarea componență: Mihai Cernea (tobe), Nicolae (Nicu) Enache (clape), Filip Merca (bas) și Iuliu Merca (chitară și voce, în locul lui Sorin Tudoran). Plecat din trupă, Mircea Drăgan înființează formația Romanticii, percepută de mulți ca un al doilea Mondial. Mihai Cernea părăsește și el formația în 1973 și se transferă la Sfinx; îl va înlocui Puiu Hațeganu
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
alte proiecte (Roșu și negru, iar mai apoi, Sfinx). După plecarea lui Enache, formația îl va avea mai târziu ca membru pe Idu Barbu (claviaturi), unul dintre fondatorii Sfinx. În 1977 este cooptat Doru Tufiș (fost membru în Romanticii), la chitară și voce. Succesele formației sunt de proporții mai mici decât în perioada anterioară: "Amicii mei", "Patida-dam-dam", "Sînt eu" (compuse de Iuliu Merca, o prezență inconstantă în formație), "Regina străzilor". Publicul dorea, însă, șlagărele din prima perioadă de creație a grupului
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
copil al cuplului format din Ion și Eugenia Manole; la un an distanță se naște Marian, singurul frate al Mădălinei.Interpreta a moștenit pasiunea pentru muzică de la mama sa, care cânta muzică populară. În copilărie, fiind dornică să cunoască tainele chitarei, tânăra artistă ia lecții de la Ana Tetelea Ionescu, o cântăreață de muzică folk din Ploiești. La vârsta de cincisprezece ani devine membră a Cenaclului Tineretului prahovean, condus la vremea respectivă de poetul Lucian Avramescu. Concomitent, și-a continuat studiile frecventând
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
Galaicu-Păun observa că versurile lui Eugen Cioclea în tot acest interval de timp au constituit „o cutie de rezonanță”, care parcă a mai adăugat poemelor „un plus de gravitate”. A fost de multe ori comparat cu un bard căruia doar chitara îi lipsea. Adevărul e că pentru o bună parte dintre scriitorii din Moldova, de la opzeciști până la generația lui Dumitru Crudu, Ștefan Baștovoi, Pavel Păduraru, Vasile Ernu, Mihail Vakulovski, Vlad Gatman ș.a., Cioclea a însemnat cam același lucru ce odată pentru
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
este o formație de rock alternativ, din Chișinău, Republica Moldova, fondată la 13 decembrie 1998, activă în prezent, a cărei componență îi cuprinde pe Marcel Bostan - voce, clape; Sergiu Krasnov - bas; Marin Nicoară - chitară, clape și Eugen Berdea - tobe. a fost fondată de doi prieteni liceeni în 1998, prima repetiție având loc la 13 decembrie. Pe parcursul anilor, formația și-a schimbat componența, având în prezent doar 2 persoane din formula inițială, Marcel și Marin
Alternosfera () [Corola-website/Science/304858_a_306187]
-
exersată, cât și puterea de a "urca" foarte mult. Melodicitatea lor specifică este dată și de faptul că majoritatea pieselor au "lead"-ul de pian clasic. "Alternosfera iese în față cu formula unei compoziții melodioase împănate cu distorsuri violente de chitară peste care este presarată o limbă româna tainică”, spune Bogdan Șerban, realizator Top Show Radio Guerrilla.
Alternosfera () [Corola-website/Science/304858_a_306187]
-
peste 60 de filme. Născut în Birmingham, Myers a studiat la celebrul liceu King Edward's din Edgbaston, o suburbie a Birmingham-ului. A fost rudă cu celebrul cântăreț Andrew Myers. Este cel mai cunoscut pentru "Cavatina", o piesă pentru chitară care a servit ca temă principală pentru celebrul film din 1978, "The Deer Hunter", pentru care Myers a câștigat premiul Ivor Novello. O versiune modificată a acestei lucrări, interpretată de John Williams, a apărut în filmul "The Walking Stick" din
Stanley Myers () [Corola-website/Science/304917_a_306246]
-
la casa de discuri „Electrecord.” De această dată, titlul albumului este trecut corect, potrivit dorinței liderului Nicolae Covaci. Coperta este semnată de către Valeriu Sepi. Această reeditare conține în plus o piesă, „Ceata I”, întregistrată în 1996 în componența Nicolae Covaci (chitară solo, voce), Josef Kappl (chitară bas, voce), Ovidiu Lipan (baterie, percuție). Muzica: Nicolae Covaci (1-4, 6, 8-12); cântec popular macedon (5); Ciprian Porumbescu (7) Textul: Nicolae Covaci (1-3, 10-12); George Coșbuc (4); cântec popular macedon (5); Dinu Olărașu (6); Paul
În umbra marelui U.R.S.S. () [Corola-website/Science/305553_a_306882]
-
De această dată, titlul albumului este trecut corect, potrivit dorinței liderului Nicolae Covaci. Coperta este semnată de către Valeriu Sepi. Această reeditare conține în plus o piesă, „Ceata I”, întregistrată în 1996 în componența Nicolae Covaci (chitară solo, voce), Josef Kappl (chitară bas, voce), Ovidiu Lipan (baterie, percuție). Muzica: Nicolae Covaci (1-4, 6, 8-12); cântec popular macedon (5); Ciprian Porumbescu (7) Textul: Nicolae Covaci (1-3, 10-12); George Coșbuc (4); cântec popular macedon (5); Dinu Olărașu (6); Paul H. Jellis (8); texte populare
În umbra marelui U.R.S.S. () [Corola-website/Science/305553_a_306882]
-
10 ianuarie 1979 în orașul Chișinău din Republica Moldova — la acea dată parte a Uniunii Sovietice — având origini ruso-ucrainiene. Tatăl interpretei, de profesie inginer constructor, este și el pasionat de muzică, cântând la o serie de instrumente, printre care acordeon sau chitară, în timp ce mama sa a moștenit o afacere de familie, numită "Cooperativa". Inițial condusă de bunicul din partea mamei, iar mai apoi de mama artistei, compania producea un ansamblu de articole vestimentare și de încălțăminte. În primii ani de viață, interpreta a
Anna Lesko () [Corola-website/Science/305659_a_306988]
-
mare sub coarda cea mai gravă (Mi), adică Do. Este utilă pentru piesele care cer note foarte grave, obținute altfel prin reacordarea ("scordatura") unui contrabas cu patru corzi. Pentru acordajul la patru corzi, un paralelism de remarcat este cel cu chitara bas. Totuși, când se folosesc cinci corzi, a cincea va fi, în cazul chitarei bas, Si și nu Do (deci, cu un semiton mai jos). În interpretările „tradiționale” de muzică barocă sau clasică, contrabasul dublează adesea partea violoncelului; studiile recente
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
cer note foarte grave, obținute altfel prin reacordarea ("scordatura") unui contrabas cu patru corzi. Pentru acordajul la patru corzi, un paralelism de remarcat este cel cu chitara bas. Totuși, când se folosesc cinci corzi, a cincea va fi, în cazul chitarei bas, Si și nu Do (deci, cu un semiton mai jos). În interpretările „tradiționale” de muzică barocă sau clasică, contrabasul dublează adesea partea violoncelului; studiile recente dovedesc, totuși, că practica dublajului la octavă era în epocă, nu de puține ori
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
curente ale muzicii de consum după Al Doilea Război Mondial, contrabasul însoțește pentru câțiva ani și formațiile de muzică ușoară, de jazz comercial sau de rock (Elvis Presley în primii ani, de pildă). În cele mai multe cazuri, va fi înlocuit de chitara bas în anii șaizeci, rămânând un caz rarisim pe scenele de pop sau rock. Contrabasul ajunge un „număr” de amuzament pentru basiști (chitară bas) precum Paul McCartney (Beatles), John Deacon (Queen), Sting (The Police), Mark Hoppus (blink-182) ș.a. Totuși, există
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]