5,141 matches
-
impunea, conservatoare". 8 Ivo Andric, Cronică din Travnik, E.P.L.U., București, 1967, p. 293-294. 9 Mesa Selimovic, Dervișul și moartea, Univers, București, p. 295. 10 Idem, p. 301. 11 Omul bizantin, ed. cit., p. 257. 12 Cf. Virgil Cândea, op. cit, p. 279 și 280. 13 în temeiul adevărului că "geografia și geopolitica nu prezintă arii și formații eterne" Alexandru Duțu specifica faptul că "în epoca medievală, Balcanii fuseseră o unitate clară, în timp ce în epoca modernă apare net o tendință centrifugă
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
antropologice și psihosociale în favoarea unei mentalități balcanice recunoscute tind să devină metafizică socială dacă nu oferă răspunsuri convingătoare la întrebarea legată de specificul balcanic" (p. 168). Vezi și Măria Todorova, op. cit., p. 280-282. 16 Alexandru Duțu, Ideea de Europa..., ed. cit., p. 57 și urm. 17 Cf. Literatura română și spiritul..., ed. cit, p. 59 și 117-118 dar și în Dinspre Sud-Est, Libra, București, 1999, p. 41. 18 Cf. Marina Marinescu, Drumuri și călători în Balcani, Fundația Culturală Română, București, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
socială dacă nu oferă răspunsuri convingătoare la întrebarea legată de specificul balcanic" (p. 168). Vezi și Măria Todorova, op. cit., p. 280-282. 16 Alexandru Duțu, Ideea de Europa..., ed. cit., p. 57 și urm. 17 Cf. Literatura română și spiritul..., ed. cit, p. 59 și 117-118 dar și în Dinspre Sud-Est, Libra, București, 1999, p. 41. 18 Cf. Marina Marinescu, Drumuri și călători în Balcani, Fundația Culturală Română, București, 2000, p. 29. 19 Cf. Literatura română și spiritul ..., ed. cit, p. 193
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
spiritul..., ed. cit, p. 59 și 117-118 dar și în Dinspre Sud-Est, Libra, București, 1999, p. 41. 18 Cf. Marina Marinescu, Drumuri și călători în Balcani, Fundația Culturală Română, București, 2000, p. 29. 19 Cf. Literatura română și spiritul ..., ed. cit, p. 193, 214-215 ș. a. 20 Idem, p. 27-55 (cap. Bizanțul dincolo de moarte). 21 Cf. de pildă La marginea geometriei, ed. cit., p. 63-68 {Literatura veche și dreptul scris). 22 Cf. Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Drumuri și călători în Balcani, Fundația Culturală Română, București, 2000, p. 29. 19 Cf. Literatura română și spiritul ..., ed. cit, p. 193, 214-215 ș. a. 20 Idem, p. 27-55 (cap. Bizanțul dincolo de moarte). 21 Cf. de pildă La marginea geometriei, ed. cit., p. 63-68 {Literatura veche și dreptul scris). 22 Cf. Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo Cavallo, Introducere la Omul bizantin, ed. cit., p. 17, cu completarea semnificativă: "în chip se concentrează forța interioară, în el se
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Cf. Literatura română și spiritul ..., ed. cit, p. 193, 214-215 ș. a. 20 Idem, p. 27-55 (cap. Bizanțul dincolo de moarte). 21 Cf. de pildă La marginea geometriei, ed. cit., p. 63-68 {Literatura veche și dreptul scris). 22 Cf. Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo Cavallo, Introducere la Omul bizantin, ed. cit., p. 17, cu completarea semnificativă: "în chip se concentrează forța interioară, în el se exprimă individualismul imaginii". 24 Cf. Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit., p. 295. 25
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
p. 27-55 (cap. Bizanțul dincolo de moarte). 21 Cf. de pildă La marginea geometriei, ed. cit., p. 63-68 {Literatura veche și dreptul scris). 22 Cf. Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo Cavallo, Introducere la Omul bizantin, ed. cit., p. 17, cu completarea semnificativă: "în chip se concentrează forța interioară, în el se exprimă individualismul imaginii". 24 Cf. Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit., p. 295. 25 Cf. Dighenis Akritas, trad. De N.I.Pintilie și Nikos Gaidagis, Univers, București, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo Cavallo, Introducere la Omul bizantin, ed. cit., p. 17, cu completarea semnificativă: "în chip se concentrează forța interioară, în el se exprimă individualismul imaginii". 24 Cf. Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit., p. 295. 25 Cf. Dighenis Akritas, trad. De N.I.Pintilie și Nikos Gaidagis, Univers, București, 1974. \^ 26 Cf. lucrarea noastră Alchimia \-mileniului, ed. cit, p. 183-189 w {Similitudini tipologice între literaturile sud-est europene din secolul al XlX-lea). 27 Virgil
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
se concentrează forța interioară, în el se exprimă individualismul imaginii". 24 Cf. Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit., p. 295. 25 Cf. Dighenis Akritas, trad. De N.I.Pintilie și Nikos Gaidagis, Univers, București, 1974. \^ 26 Cf. lucrarea noastră Alchimia \-mileniului, ed. cit, p. 183-189 w {Similitudini tipologice între literaturile sud-est europene din secolul al XlX-lea). 27 Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit, p. 295. 28 Idem, p. 225-327 {Intelectualul sud-est european în sec. al XVH-lea). Vezi și comentariile noastre în Alchimia
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Cf. Dighenis Akritas, trad. De N.I.Pintilie și Nikos Gaidagis, Univers, București, 1974. \^ 26 Cf. lucrarea noastră Alchimia \-mileniului, ed. cit, p. 183-189 w {Similitudini tipologice între literaturile sud-est europene din secolul al XlX-lea). 27 Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit, p. 295. 28 Idem, p. 225-327 {Intelectualul sud-est european în sec. al XVH-lea). Vezi și comentariile noastre în Alchimia mileniului, ed. cit, p. 151-158 {Umanism românesc și sud-est european). 29 Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Dacia, Cluj, 1979, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
w {Similitudini tipologice între literaturile sud-est europene din secolul al XlX-lea). 27 Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit, p. 295. 28 Idem, p. 225-327 {Intelectualul sud-est european în sec. al XVH-lea). Vezi și comentariile noastre în Alchimia mileniului, ed. cit, p. 151-158 {Umanism românesc și sud-est european). 29 Alexandru Duțu, Modele, imagini, priveliști, Dacia, Cluj, 1979, p. 105: "înțeleptul și cavalerul au apărut sub alte chipuri după Renaștere și apoi, după Romantism; dar îi putem recunoaște pentru că trăsăturile dominante persistă
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Umaniști români și cultura europeană, Minerva, București, 1974, p. 128-156 {Cavalerul, umanistul și cărturarul) și Cultura română în civilizația europeană modernă, Minerva, București, 1978, p. 47-85 {Formarea filosofului și a patriotului). Vezi și comentariile noastre în La marginea geometriei, ed. cit, p. 42-47 și în Cântecul lui Leonardo, E.D.P., București, 1995, p. 47-50. 30 Cf. lucrarea noastră Cântecul lui Leonardo, ed. cit, p. 67-72 {Europa Centrală - Europa de Sud-Est). 31 Mircea Eliade, Mit și istorie în literatura populară, în "Jurnalul literar
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Minerva, București, 1978, p. 47-85 {Formarea filosofului și a patriotului). Vezi și comentariile noastre în La marginea geometriei, ed. cit, p. 42-47 și în Cântecul lui Leonardo, E.D.P., București, 1995, p. 47-50. 30 Cf. lucrarea noastră Cântecul lui Leonardo, ed. cit, p. 67-72 {Europa Centrală - Europa de Sud-Est). 31 Mircea Eliade, Mit și istorie în literatura populară, în "Jurnalul literar", nr. 1, 2001. 32 Cf. Permanențe..., ed. cit., p. 41-61, Călcâiul lui Delacroix, ed. cit., p. 115-120 {Laptele morții) și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
E.D.P., București, 1995, p. 47-50. 30 Cf. lucrarea noastră Cântecul lui Leonardo, ed. cit, p. 67-72 {Europa Centrală - Europa de Sud-Est). 31 Mircea Eliade, Mit și istorie în literatura populară, în "Jurnalul literar", nr. 1, 2001. 32 Cf. Permanențe..., ed. cit., p. 41-61, Călcâiul lui Delacroix, ed. cit., p. 115-120 {Laptele morții) și, mai recent, Kostandin și Doruntina, în Apostrof, nr. 7-8, 2001.
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
lucrarea noastră Cântecul lui Leonardo, ed. cit, p. 67-72 {Europa Centrală - Europa de Sud-Est). 31 Mircea Eliade, Mit și istorie în literatura populară, în "Jurnalul literar", nr. 1, 2001. 32 Cf. Permanențe..., ed. cit., p. 41-61, Călcâiul lui Delacroix, ed. cit., p. 115-120 {Laptele morții) și, mai recent, Kostandin și Doruntina, în Apostrof, nr. 7-8, 2001.
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
13-14, reluat în Gh Săsărman, N. Lascu, A. Deac (editori), Gîndirea estetică în arhitectura românească (București: Meridiane, 1983), pp. 83-4. 5 Ibidem. 6 G. M. Cantacuzino "Modernismul și arhitectura românească", Revista Fundațiilor Regale 11/1935, pp.683-6, preluat în op. cit, pp.86-90. 7 Ibidem. 8 Probabil mult mai eficient (din perspectivă cultică), efortul de a dota cartierele locuite de populație ortodoxă cu biserici de parohie ar fi costat statul român sume echivalente. 9 Pentru mai multe detalii asupra acestui exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
actualitatea proiectului câștigător al lui C.Joja, publicate în Arhitectura 3-4/1942, pp. 33-8. 15 "Unii au confundat mausoleul cu o biserică oarecare. Alții au copiat ultimele aiureli moderniste sau au confundat mausoleul cu un sarcofag roman." Cegăneanu, în op. cit, p.53. 16 Ibidem. 17 Ibidem, sublinierea mea A.I. 18 Să nu ne mire așadar revenirea multora dintre aceste teme latinizante la doar douăzeci -treizeci de ani după acest moment interbelic, când Tropaeum Traiani chiar va fi restaurat (iar obiecțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
financiare cu scopul de a modifica comportamentului statului vizat, iar retorsiunea este alcătuită din totalitatea măsurilor luate de un stat ca replică, dată unui actor internațional, datorată practicii neconforme cu dreptul internațional sau nerespectării legăturilor diplomatice.<footnote Cristian Băhnăreanu, op cit, p. 25; footnote> „Dacă circumstanțele sunt favorabile, sancțiunile pot contribui la atingerea numeroaselor ținte ale politicii externe, cuprinzând acele ținte modeste, ajungând și la cele foarte semnificative.”<footnote Richard N. Haass , Sanctions and American Diplomay, Editura Brookings Institution Press, New York
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
fost pusă în față agresiunii militare exercitate de un surogat comunist asupra unei țări pe care Washingtonul o declarase în afara perimetrului de apărare al Americii și din care toate forțele americane fuseseră retrase în anul precedent.”<footnote Kissinger Henry, op. cit, p. 415; footnote> La izbucnirea războiului din Coreea, Statele Unite și partenerii săi N.A.T.O. au impus o carantină economică atât Chinei cât și Coreei de Nord. Armistițiul din 1953 a descoperit noi aliați pentru această politică și care contestă cu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
decizii în privința Iranului sau vânzarea de arme către China, relații speciale cu Coreea de Nord. „Președintele Putin s-a alăturat președintelui Jacques Chirac al Franței și Cancelarului Germaniei, Gerhard Schroder, în a se opune invaziei americane asupra Irakului.”<footnote Robert Legvold, op. cit, p.148; footnote> Cercetătorii sunt de părere că politica externă a Rusiei post-comuniste nu se înscrie în modelul anticipat de gânditorii realiști. Politica purtată de America în privința Federației Ruse a alternat între liberalism și realism. Modelul politicii externe rusești a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Federația Rusă deține între 27 și 28 la sută din rezerva mondială de gaze naturale. Iranul deține 15 la sută din rezervele naturale de gaze naturale fiind pe locul doi în lume după Federația Rusă.<footnote Marshall I. Goldman, op cit., p. 139; footnote> Însă deși se bucură de resurse naturale care îi consolidează statutul internațional, există și numeroase probleme de ordin intern în privința economiei. Printre aceste dificultăți cu care se confruntă economia internă a Rusiei inegalitate dezvoltării regiunilor este una
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
urma, strategiile de securitate economică, cel puțin în lumea occidentală, vor fi mai importante decât cele militare. În această lume războiul nu mai este un instrument de promovare a politicii în mediul internațional de multă vreme.”<footnote Constantin Hlihor, op. cit, p. 62; footnote> Începând cu anii `80 statele încep să perceapă problemele economice în strânsă legătură cu securitatea națională. Datorită numeroaselor probleme precum înfometarea și imposibilitate împlinirii nevoilor esențiale în numeroase regiuni ale lumii, dezvoltarea economică a fost întotdeauna o
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
obiective și corecte. 3. DREPTUL persoanelor cu autism la o educație accesibila și adecvata. 4. DREPTUL persoanelor cu autism (si al reprezentanților acestora) de a se implica în toate deciziile ce le afectează viitorul; dorințele individului trebuie să fie, pe cit posibil, aflate și respectate. 5. DREPTUL persoanelor cu autism la locuințe accesibile și corespunzătoare. 6. DREPTUL persoanelor cu autism la echipament, servicii de asistenta și de sprijin necesare pentru a duce o viață deplin productivă, cu demnitate și independență. 7
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
cu axare pe cultura cerealelor și plantelor tehnice, în principal. Creșterea animalelor și piscicultura ocupând un rol secundar.Din punct de vedere pedologic, predomină solurile cenușii tipice și cambice, în zonele de platou, sub pădurile de amestec (fag și gorun), cit si sub pădurile de stejar.Principala rețea rutieră a comunei este dată de: DJ 248A (IașiVoinești-Tibana județul Vaslui). Din localitatea Țibana urmează o rută ocolitoare, (DC 76) prin Gârbești-Glodenii GânduluiRăzboieni-ȚibăneștiDJ 246.Pe teritoriul comunei Tibănești (9407 ha), trăiesc aproximativ 7654
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
o pregătire psihologică” continuă în raport cu noile coordonate ale vieții sociale și personale. Fără această învățare psihologică, susține Dumazedier, există pericolul ca valorile, imaginea de sine și simțul identității, relațiile interpersonale să fie perturbate, alterate sau anihilate(apud. C. Dumitriu, op. cit, p.5). Astfel, individul uman „nepregătit psihosocial” pentru schimbare poate deveni alienat față de sine, de ceilalți, de activitate, nereușind să mai controleze interacțiunea sa cu existența socială, necesitând o pregătire psihologică adecvată. Creativitatea devine astfel dimensiunea fundamentală a societății, în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]