6,563 matches
-
sînt parțial asociate cu factorii ecologici și economici. De exemplu, latitudinea ridicată (și în consecință, climatul rece) corelează semnificativ cu o distanță față de putere redusă. Individualismul este puternic corelat atît cu dezvoltarea economică, cît și cu latitudinea ridicată (țările cu climă moderată sau rece tind spre individualism, în timp ce țările cu climat cald tind spre colectivism). Studiul longitudinal realizat de Hofstede și colaboratorii (2010) sugerează că țările mai dezvoltate sînt individualiste, iar odată cu creșterea indicatorilor care atestă nivelul de dezvoltare economică și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
chiar și în afara clasei, există o distanță mare în relația profesor-elev, pe cînd în culturile cu DFP mică, în relația profesor-elev fiecare se raportează la "celălalt" ca la un egal (Hofstede, 1986). Pentru Hofstede (1991), predictorii distanței față de putere sînt: climă măsurată prin latitudine, mărimea populației, indicii de dezvoltare economică, experiența istorică, distribuția bogăției. S-a constatat cum culturile cu climă moderată și rece tind să se caracterizeze prin scor scăzut la DFP, pe cînd culturile cu un climat tropical tind
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profesor-elev fiecare se raportează la "celălalt" ca la un egal (Hofstede, 1986). Pentru Hofstede (1991), predictorii distanței față de putere sînt: climă măsurată prin latitudine, mărimea populației, indicii de dezvoltare economică, experiența istorică, distribuția bogăției. S-a constatat cum culturile cu climă moderată și rece tind să se caracterizeze prin scor scăzut la DFP, pe cînd culturile cu un climat tropical tind să aibă un scor mai înalt la acest indicator. Volumul mare al populației și rezidența predominant urbană reprezintă un predictor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca urmare, ambițiile privind cariera sînt libere, opțiunile fiind deschise pentru oricare dintre sexe, spre deosebire de culturile masculine, în care responsabilitățile sînt bine împărțite, iar cariera este importantă în special pentru bărbați. Un predictor neobișnuit pentru explicarea dinamicii acestei dimensiuni este clima, care se arată a fi, de obicei, caldă pentru culturile cu scor înalt și rece pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea masculinitate. în școală, efectele dimensiunii masculinitate feminitate se observă în legătură cu următoarele elemente (Hofstede, 1986): tipul de comportament, alegerea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ambiguitate și cu mai mare toleranță pentru diversitatea de opinii. O astfel de societate este mai puțin orientată spre reguli, mai pregătită să accepte schimbări și își asumă riscuri mai numeroase și mai mari. Predictori specifici ai varianței dimensiunii sînt: clima (tropicală și subtropicală, pentru culturile cu scor înalt, și moderată pînă la rece, pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea evitarea incertitudinii), economia (dezvoltare redusă sau economie în schimbare pentru culturile cu scor ridicat și economie înalt dezvoltată și stabilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
depozitare, ajung de cele mai multe ori să fie deversate În albiile râurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Fălticeni care a afectat și teritoriul județului Iași). În județul Iași, solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de climă din această zonă, cu diferențe mari de temperatură zi-noapte, cât și de la anotimp la anotimp. Astfel, suprafețe foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogașe, cornișe de desprindere), alunecări de teren, exces de umiditate de natură freatică, acidifieri
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
viața noastră. Casă este considerată o a treia piele, cu ajutorul căreia se percepe mediul său Înconjurător cu simțurile sale. La fel ca doua viori, una din lemn, cealaltă din material plastic, care au un sunet total diferit, la fel si climă din locuința noastră depinde de ce materiale de construcție folosim. Azbestul este numai un exemplu de cât pot fi materialele de construcție de nesănătoase și periculoase. De aceea, fiecare constructor trebuie să Înțeleagă că e necesar să se Întoarcă la materiale
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Liviu HERțANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93122]
-
folosire, nu este voie să degaje nici un fel de gaze, praf sau radiații. Astăzi, pește 90% din timpul nostru Îl petrecem În Încăperi Închise. De aceea, este de la sine Înțeles, ca la construcție nu se folosesc materiale care influențează negativ climă din Încăpere. Sigur, nu materialele de construcție cum ar fi lutul, vărul, țigla și lemnul au dus la apariția alergiilor și la boli cauzate de mediu. Încărcarea atmosferei din casele noastre cu substanțe dăunătoare pornește În cea mai mare parte
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Liviu HERțANU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93122]
-
Însă În detaliu despre celelalte ecosisteme care se formează, iar mai apoi să putem face ceva În menținerea acestui echilibru natural. În ecologie, un ecosistem este o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din: apă, vânt, energie solară, climă, umiditate și populațiile legate teritorial și capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul cuprinde deci și relațiile dintre biotop și biocenoză. Ca urmare a dezechilibrului ecologic provocat de țările industrializate atât pe teritoriul lor cât și pe teritoriul altor state s-a
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Panainte Elena Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93129]
-
de factorii de decizie, există mai multe explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că Încălzirea se datorează activității umane, În special prin eliberarea de gaz carbonic În atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Grupul interguvernamental de experți În evoluția climei afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii În a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cojocaru Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93130]
-
a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor Încălzirii globale se duce o luptă susținută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanților care influențează viteza Încălzirii. Ciclul glaciar Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de acum 1,8 milioane de ani) și până astăzi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul stației Vostok, carotaje care pot extrage gheață de la adâncimea de 3500 m.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cojocaru Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93130]
-
și al fostei Uniuni Sovietice), Marea Egee și Marea Adriatică, aceasta formează un vast ansamblu maritim de 2 969 000 km², populat astăzi, de o parte și de alta a coastelor sale, de 386 milioane de oameni. Țările mediteraneene au în general clime calde, care permit o maturare rapidă a fructelor fără a apela la îngrășăminte. În jurul Mediteranei există o concentrație a viticulturii care nu se mai regăsește în nicio altă regiune a lumii. Mai bine de jumătate din suprafața viticolă mondială (57
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mare parte a limbilor Europei); în timp ce sfântul Urban (episcop de Langres, în Franța, mort în 450), prăznuit pe 19 decembrie și cinstit mai ales în Alsacia și în Germania (în special în Franconia), are drept misiune protejarea viilor împotriva asprimii climei 95. Se ajungea până într-acolo încât, în aceeași regiune viticolă, pentru a beneficia de o protecție generală contra tuturor obstacolelor naturale din calea obținerii unei recolte bune, sfântul cinstit primea asistența unui sfânt "secundar" pentru a rezolva cutare sau
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
despre caracatițe inteligente, ce construiesc orașe pe fundul mării, distrug vase de pescuit și batiscafe. Cu orice prilej li s-a spus copiilor că în fiecare minut sunt distruse o sută de hectare de pădure, cu implicații înfricoșătoare asupra schimbării climei. De aceea, ecologii vor putea doar specula asupra numărului de specii încă necatalogate ce dispar o dată cu copacii. Se estimează că 50% din speciile animale vor pieri în următorii 25 de ani. Copiii de azi vor fi adulții care vor trebui
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Manuela CHIŞLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93141]
-
și Noua Guinee, s-au formulat primele ipoteze cu privire la comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup social; ritualurile religioase. Abordările din perioada contemporană (F. Davis, 1984; P. Calefato, 2004; M. Carter, 2003a; Y. Kawamura, 2004; M. Barnard, 2007) nu citează în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la un stadiu superior de dezvoltare, determină distincțiile de clasă (H. Spencer 1897/1900, 183). Tocmai de aceea "uzanțele civilizate ale hainei au estompat adevărul potrivit căruia oamenii nu au folosit la început hainele din motive de decență sau din cauza climei"; "îmbrăcămintea, ca și insigna, a fost în primul rând purtată pentru dorința de a fi admirat" (H. Spencer, 1897/1900, 180). Potrivit lui Herbert Spencer, evoluția vestimentației a cunoscut trei faze: trofeul, emblema și îmbrăcămintea. Caracteristica comună a acestora constă nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îndepărtare pe cale chirurgicală a coastelor libere, pentru a spori efectul. 1.2.6. Knight Dunlap: funcția de protecție Probabil cea mai populară și cea mai vizibilă explicație cu privire la originea vestimentației este funcția de protecție. Suntem conștienți de acest fapt atunci când clima din regiunile geografice în care oamenii locuiesc sau călătoresc îi determină să adopte un anumit stil de îmbrăcăminte. Din moment ce necesitatea de confort termic a corpului uman "creionează" variabilitatea regională a veșmintelor, ipoteza funcției protective a hainelor pare plauzibilă. Toți autorii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbrăcăminte. Din moment ce necesitatea de confort termic a corpului uman "creionează" variabilitatea regională a veșmintelor, ipoteza funcției protective a hainelor pare plauzibilă. Toți autorii prezentați până acum Charles R. Darwin, Wilhelm M. Wundt, Ernest Grosse și Edward Westermarck au recunoscut influența climei în utilizarea vestimentației. Această teză a fost explicit formulată de psihologul american Knight Dunlap într-un articol din 1928, el fiind recunoscut ca autorul care a fundamentat teoria funcției de protecție a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236; E.C. Davis, 1928
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moralității sexuale ar dispărea. Teoria a fost îndelung contestată de argumentul funcției decorative a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236). Totodată, biologia a furnizat evidențe potrivit cărora poziția bipedă a omului l-a determinat să-și acopere zonele genitale, și nu clima (M.J. Horn, 1968, 15; D. Morris, 1967/2008, 98). Alte opinii care au contestat această teorie se sprijineau pe exemplul unor categorii de populații care, deși trăiesc în zone cu climă rece, cum este cazul indienilor din arhipelagul cu climă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a determinat să-și acopere zonele genitale, și nu clima (M.J. Horn, 1968, 15; D. Morris, 1967/2008, 98). Alte opinii care au contestat această teorie se sprijineau pe exemplul unor categorii de populații care, deși trăiesc în zone cu climă rece, cum este cazul indienilor din arhipelagul cu climă subpolară, "Țara de Foc", nu cunosc fenomenul îmbrăcămintei (ibidem). De multe ori literatura dedicată funcțiilor veșmintelor se grăbește să enunțe "sterilitatea" acestei teorii. În anii '30 ai secolului trecut, teoria a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clima (M.J. Horn, 1968, 15; D. Morris, 1967/2008, 98). Alte opinii care au contestat această teorie se sprijineau pe exemplul unor categorii de populații care, deși trăiesc în zone cu climă rece, cum este cazul indienilor din arhipelagul cu climă subpolară, "Țara de Foc", nu cunosc fenomenul îmbrăcămintei (ibidem). De multe ori literatura dedicată funcțiilor veșmintelor se grăbește să enunțe "sterilitatea" acestei teorii. În anii '30 ai secolului trecut, teoria a cunoscut reinterpretări și a fost fundamentată psihologic în lucrarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
alte relații suprasenzoriale. Nu este numai un mod de acoperire a corpului, ci și un fel de imitație prin care oamenii exprimă unele dintre sentimentele sociale subiective (E. Harms, 1938, 239). Dacă primul mediu al omul preistoric a fost o climă rece, atunci primul impuls al îmbrăcării a fost nevoia de protecție împotriva frigului, dar dacă ar fi apărut mai întâi într-un climat în care o astfel de protecție nu era necesară, atunci împodobirea sau modestia sau altceva similar poate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
femei, subliniază autoarea, sunt mai degrabă simboluri ale fertilității, iar motivațiile care au dus la acoperirea trupului ar trebui studiate pornind de la comportamentele societăților actuale (idem, 30). Astfel, autoarea distinge trei motive ale adoptării vestimentației de către om: emoția de rușine, clima și înfrumusețarea, pe care le confruntă cu scrierile predecesorilor și contemporanilor săi, Edward Westermarck, Alfred L. Kroeber și Knight Dunlap. Un alt antropolog format sub îndrumarea lui Franz Boas a fost lingvistul și psihologul american Edward Sapir (1884-1939). De obicei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
al III-lea, țar al Rusiei În 1460-80, adună o armată de mercenari, porni Împotriva lor și Îi Împinse Înapoi spre Boristen. Atunci Țiganii folosindu-se de Înfrângerea aceasta, obosiți și plictisiți de vieața lor zbuciumată, ispitiți poate și prin clima și prin rodnicia pământului se răspândiră, formând grupuri mici sau mici triburi, În Basarabia mai Întâiu și mai pe urmă În Moldova și Munteniaunde de grab necăjiți și urmăriți fugiră spre munți. Alții se duseră În Boemia, Ungaria și Germania
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vatra din lut. Cuptorul construit din lespezi de grezie locală sau piatră de râu, prevăzut cu boltă și horn pentru degajarea fumului, s-a folosit de abia din perioada secolelor V-VI d.Hr., ca urmare a răcirii accentuate a climei pe întinse areale europene, fiind utilizat până târziu în secolele XI-XII, deoarece o astfel de instalație avea proprietatea de a menține mai mult timp căldura. În ceea ce privește construcția locuințelor, gropile de la stâlpii din lemn de susținere a pereților și a acoperișului
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]