7,719 matches
-
unor noi structuri organizaționale, capabile să dezvolte responsabilitatea și inițiativa și să lărgească ar ia individuală de competențe; resurse-suport - așa-numitele organizații „care învață” trebuie să-și adapteze stilul de management numeroaselor remanieri structurale, prin evoluția către o formă de coaliție orizontală sau o structură transversală a organizației. Învățarea organizațională se dezvoltă „în și prin” schimburi informaționale între salariații întreprinderii, independent de nivelul lor ierarhic sau de funcția pe care o ocupă; structuri informaționale - conținut, reguli și norme, integrare și integrita
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
pierde și destructurează în fenomenele încorporării. De la sedimentele identității până la fluidele recombinărilor, subiectul avataric cunoaște o gamă largă de întrupări și localizări, de impurități și de mixaje corporale, mintale și societale. Aflată sub semnul vitalității nomade, identitatea la interfață face coaliție cu alteritatea, relaxându-și și negociindu-și granițele, cu riscul asumat al pierderii siguranței și stabilității. Își caută afinități și vecinătăți în cele mai îndepărtate zone existențiale și tehnoculturale și în cele mai tribulante situații, fiind tolerantă și permeabilă cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
birocrației. Suportul extern. O sursă majoră de putere este sprijinul pe care agențiile guvernamentale îl primesc din partea publicului larg, din partea grupurilor de interese, din partea parlamentului sau a președinției. Puterea este mai mare. O altă formă de sprijin extern provine din coalițiile constituite între birocrați și alți actori din arena politică. Deci, birocrațiile uneori participă în diferite alianțe care pot include grupuri clientelare, alte agenții, parlamentari care prezidează comisii relevante. Analiștii numesc aceste alianțe politici subguvernamentale, deoarece actorii implicați exercită efectiv autoritatea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
se explică fie prin faptul că problema, așa cum a fost inițial definită, nu se potrivește cu principalul curent de gândire socială de la un moment dat, fie prin aceea că o nouă definiție dată problemei poate oferi oportunitatea angajării unei noi coaliții de personaje. O idee foarte importantă este aceea că pot exista discrepanțe mari între formularea problemei și soluțiile disponibile, caz în care redefinirea problemei este mai mult decât necesară. În consecință, soluțiile disponibile pot avea un rol decisiv în stabilirea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
importante eforturile inițiate pentru măsurarea descentralizării regionale și locale la nivelul statelor dezvoltate și în curs de dezvoltare. În plus, guvernanța multinivel este analizată, de teoreticieni, în termeni de cerere și ofertă pentru jurisdicții. Propunerea unor jurisdicții flexibile de „tipul coalițiilor voluntare pentru finanțarea și alegerea unor bunuri publice” constituie o provocare pentru eficiența guvernelor tip monopol, teritorial fixe. Studiul guvernării locale în Statele Unite și în Europa occidentală se bazează pe guvernanța multinivel policentrică. Unul dintre pilonii acestei abordări conceptuale este
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
aspirații, un nivel de trai superior celui existent etc. Scopurile unei grupări răspund unor interese comune ale membrilor, iar caracteristica principală a grupării este aceea că asocierea se produce ca urmare a acțiuni conștiente a membrilor. În categoria grupărilor intră coalițiile, colectivitățile, coloniile (de vacanță), confreriile, facțiunile, unitățile. Ele pot fi de ordin intelectual sau artistic (academie, club, cerc, școală), religios (conciliu, ordin), politic, social, economic (alianță, birou, bloc, celulă, clasă, cooperativă, corporație, echipă, fraternitate, linie, tovărășie, secție, uniune) (Anzieu, Martin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de presiunetc "Grupurile de presiune" Clarificări teoreticetc "Clarificări teoretice" Creșterea cheltuielilor publice are la bază atât acțiunea statului de a furniza bunuri și servicii, cât și acțiunea sa de a răspunde revendicărilor unor grupuri de presiune care se constituie în coaliții de redistribuție (Olson, 1999, p. 86) și solicită diferite indexări și rectificări bugetare. Pentru a putea influența politicile în scopul satisfacerii propriilor interese, grupurile de interese trebuie să depășească eventualele probleme de acțiune colectivă. Acestea constau în faptul că indivizii
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
scopul mobilizării membrilor, organizațiile trebuie să fie îndeajuns de puternice încât să poată oferi, pe lângă partea cuvenită fiecăruia din beneficiul colectiv, și o serie de produse secundare și servicii noncolective 1. Una dintre implicațiile teoriei acțiunii colective este că „înmulțirea coalițiilor de redistribuție duce la creșterea complexității reglementărilor, a rolului guvernului și a complexității înțelegerilor, modificând direcția evoluțiilor sociale” (Olson, 1999, p. 104). Cu alte cuvinte, coalițiile de redistribuție devin atât de puternice și de influente, încât pot să influențeze politicile
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
secundare și servicii noncolective 1. Una dintre implicațiile teoriei acțiunii colective este că „înmulțirea coalițiilor de redistribuție duce la creșterea complexității reglementărilor, a rolului guvernului și a complexității înțelegerilor, modificând direcția evoluțiilor sociale” (Olson, 1999, p. 104). Cu alte cuvinte, coalițiile de redistribuție devin atât de puternice și de influente, încât pot să influențeze politicile guvernamentale și să beneficieze de avantaje impunând costuri asupra altor categorii sociale. Acțiunea coalițiilor de redistribuție conduce la creșterea numărului de acțiuni redistributive în raport cu cele productive
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
înțelegerilor, modificând direcția evoluțiilor sociale” (Olson, 1999, p. 104). Cu alte cuvinte, coalițiile de redistribuție devin atât de puternice și de influente, încât pot să influențeze politicile guvernamentale și să beneficieze de avantaje impunând costuri asupra altor categorii sociale. Acțiunea coalițiilor de redistribuție conduce la creșterea numărului de acțiuni redistributive în raport cu cele productive. Sporirea numărului deacțiuni redistributive atrage după sine creșterea nivelului de implicare a guvernului în procesul redistribuției și, implicit, creșterea sectorului public. Prin activitate și revendicări, grupurile de interese
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cele productive. Sporirea numărului deacțiuni redistributive atrage după sine creșterea nivelului de implicare a guvernului în procesul redistribuției și, implicit, creșterea sectorului public. Prin activitate și revendicări, grupurile de interese reduc eficiența alocării resurselor în societate și se constituie în coaliții de redistribuție care au ca scop redistribuirea avuției existente, și nicidecum sporirea sa (Olson, 1999, p. 73). Presiunea socială a grupurilor de interese organizate la nivelul societății atrage după sine creșterea rolului statului și a implicării guvernamentale în interacțiunile dintre
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
implicării guvernamentale în interacțiunile dintre ele. Relația, interacțiunile dintre agențiile guvernamentale și grupurile de interese influențează formularea și implementarea politicilor publice. Luarea deciziilor și elaborarea politicilor publice sunt influențate de grupuri de interese speciale 2, care se manifestă sub forma coalițiilor de redistribuție. Aceste grupuri afectează performanța economică și libertatea actorilor de a acționa liberi pe piață 3. Influența grupurilor de interese speciale asupra guvernului face ca redistribuirea produsului social să se realizeze în așa fel încât membrii lor să obțină
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de relații sociale necesar menținerii activităților economice pe linia de plutire. Grupurile de interese ale sistemului socialist nu sunt oficial organizate și recunoscute de organul politic central ca parteneri de negociere. Ele apar în sectorul informal și se manifestă asemănător coalițiilor de redistribuție. În sistemul socialist, întreprinderile aveau, pe lângă rolul economic, un rol social. Întreprinderile socialiste furnizau și o serie de servicii sociale, precum creșe, școli, oportunități de petrecere a concediilor, care au încetat să mai fie furnizate odată ce întreprinderile au
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pot fi lipsa de transparență și asimetria informației privind programele de asistență. În acest caz există riscul concentrării de informații la un grup restrâns de experți, consultanți sau persoane avizate, așa cum a observat și Mancur Olsen, care i-a denumit „coaliție de distribuție”. Lianu (2004) consideră acest risc ca fiind unul crescut într-o economie de piață, deoarece există și fluxuri financiare și de resurse „în care procedurile de acordare sau acces necesită un aparat birocratic considerabil și cunoștințe de management
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
și Finlanda).121 Datorită faptului că reprezentarea proporțională a fost folosită în majoritatea statelor, echilibrul dintre partidele tradiționale a rămas destul de stabil, nici centrulstânga (PSE), nici centrul-dreapta (PPE) neavând puterea de a forma o majoritate absolută. Astfel, este necesară o coaliție largă în jurul centrului pentru a asigura o majoritate care să voteze legislația sau bugetul.122 Alegerile se desfășoară, din 1979, în luna iunie, pe parcursul mai multor zile. Până în prezent au avut loc alegeri generale de 6 ori, în 1979, 1984
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
amnistiați începînd cu 1880, organizarea politică va putea trece la un stadiu superior, iar orientările strategice se vor putea preciza și, în același timp, diversifica. Primul congres muncitoresc adevărat, care are loc la Marsilia în 1879, va însemna victoria unei coaliții mai apropiată de opțiunile liberale decît de cele marxiste, contrar a ceea ce s-a afirmat adesea. El deschide o perioadă de înflorire și de redefinire a mișcării socialiste din Franța. La inițiativa lui Jules Guesde 22, în același an este
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
să rămînă pînă în noiembrie 1921, dar criza economică pe care o traversează Belgia îl va obliga să-și revizuiască această politică. Alegerile din 1925 marchează o nouă progresie (78 de aleși), permițînd formarea, împreună cu centrul-stînga, a unui cabinet de coaliție, care va suferi o înfrîngere. Socialiștii belgieni vor participa atunci la un guvern de uniune națională pe care îl abandonează la sfîrșitul anului 1926. În cadrul mișcării muncitorești belgiene, ei rămîn totuși majoritari, în timp ce Partidul Comunist nu dispune decît de o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în existența ISM. Unele partide foarte puternice guvernează singure, cel mai tipic exemplu fiind cel al Partidului Laburist; în nici un caz slabele forțe ale Partidului Comunist nu-i pot face o concurență serioasă. Alte organizații participă la un guvern de coaliție: este cazul socialiștilor din Europa Orientală (polonezi, cehi, români, unguri, bulgari), angajați într-o alianță cu comuniștii și cu alte grupări liberale și țărăniste, care se bazează pe modelul Frontului Popular. De altfel, această orientare nu este unanim acceptată, producînd
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de desfacere și de ajutoare economice susceptibile de a le stimula dezvoltarea, CEE oferă o perspectivă atrăgătoare: acestea sînt concepțiile socialiștilor din Benelux, Franța și Italia. În aceste ultime două țări, partidele socialiste sînt mult mai slabe și supuse instabilității coalițiilor guvernamentale. Toate aceste rațiuni explică adoptarea unui text de compromis: Conferința "admite ca unitatea de acțiune a CEE să fie păstrată, dar numai în cadrul unei mari asociații europene a liberului schimb". Astfel, negocierile nu sînt întrerupte, dar prin lipsa sa
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
alianță sau de cooperare între o organizație socialistă și una comunistă. Totuși, această revizuire nu încurajează nici o condamnare a Internaționalei, mai mult încă, ea va fi urmată la puțin timp, în 1966, de constituirea în Finlanda a unui guvern de coaliție între social-democrați și comuniști, guvern pe care IS îl acceptă, în ciuda profundei schimbări de orientare pe care această politică o presupune. Această neîmpotrivire manifestată de IS are două cauze complementare care au acționat în mod diferit: • structurile șubrede -, precum și modul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
inițială față de comunism. Motive de politică internă pot conlucra în egală măsură pentru mai multe din partidele sale, fie că este vorba despre Franța, o dată cu alianța electorală dintre SFIO și PC, din 1962 sau despre Finlanda, unde un guvern de coaliție între comuniști și socialiști ajunge la putere în 1966. Contrar cazului fostei ISM, această revizuire de fond a uneia dintre dogmele Cartei de la Frankfurt refuzul oricărei alianțe cu comuniștii nu provoacă nici o dispută de anvergură în rîndul mișcării și încă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și noii apropieri a socialiștilor de Uniunea Sovietică și de partidele comuniste. Am amintit deja cum s-a trecut în Franța, ca și în Finlanda, în 1962 și 1966, de la anatemă la dialog sau, mai degrabă, de la alianță electorală la coaliție guvernamentală. Această orientare produce efecte și în politica externă: "die Ostpolitik" întreprinsă începînd cu 1969 de Willy Brandt este cea mai vizibilă manifestare a acesteia. Încă din 1956, lumea comunistă a intrat într-o fază de destrămare: suprimarea Kominformului 4
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din 1977 vom înțelege atunci că, de-a lungul anilor '70, fizionomia socialismului european s-a transformat profund. Această evoluție este încărcată și de consecințe față de Lumea a Treia: pe măsură ce partidele socialiste acced la putere sau participă la guverne de coaliție, IS devine tot mai mult un mediu politic influent unde se întîlnesc și discută un număr mare de oameni de Stat, investiți cu responsabilități guvernamentale. Unii dintre aceștia manifestă o apropiere oarecum diferită față de țările Lumii a Treia. Prea puțin
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
orientarea prosovietică după 1971, când a renunțat la “serviciile” consilierilor sovietici, înlocuindu-i treptat cu cei americani și trecând în tabăra prooccidentală. Irakul a cunoscut același fenomen după 2003, dată la care a fost răsturnat regimul Saddam Hussein în urma intervenției coaliției multinaționale și înlocuit cu un guvern loial intereselor S.U.A. Somalia, aliat declarat al U.R.S.S. până în 1977, a trecut brusc alături de S.U.A. în momentul în care Moscova a susținut Etiopia în conflictul cu Somalia privind regiunea Ogaden. Libia s-a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
blocu comunist (U.R.S.S., România, Bulgaria, Cehoslovacia) concesiuni pentru construirea de drumuri, obiective de interes economic, lucrări de amenajare a teritoriului etc. Un alt tip de servituți este acela în care un stat pune la dispoziția altui stat sau unei coaliții, o parte din teritoriul său național pentru declanșarea operațiunilor de luptă împotriva unei terțe țări, așa cum au procedat monarhiile din Golf (Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, E.A.U.), ce au permis folosirea teritoriului lor de către forțele coaliției multinaționale conduse de S.U.A., pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]