3,473 matches
-
5 Ed. by Ac. Ștefan Pascu, Profesor Ștefan Ștefănescu (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987), 260 p. 6 București, Univers, 1981, 582 p. 7 București, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1979, 973 p., în 4°. Cu acest prilej și un colocviu; Dicționarele literare și locul N te 364 Adrian Marino lor în cadrul culturii românești contemporane, Iași, 7-8 decembrie 1979. Extras din Anuar de lingvistică și istorie literară, XXVII, 1979-1980, pp. 297-329. 8 București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1978, 527 p. 9
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lui Robert Buron la Objectif 7211. La sfîrșitul anilor '60, una dintre întrebările care îi preocupă pe Jacques Robin și Robert Buron este următoarea: ce loc trebuie să rezerve științei Objectif 72? În 1967, Objectif 72 organizează la Pantin un colocviu la care sînt invitați Edgar Morin (sociolog), Henri Laborit (biolog) și Alfred Kastler (fizician). Henri Laborit își prezintă concepțiile despre biologie și politică, iar Edgar Morin vorbește despre sociologie și politică. Constatînd imensul interes trezit de intervențiile acestora, Jacques Robin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
imensul interes trezit de intervențiile acestora, Jacques Robin și Robert Buron se simt întăriți în dorința lor de a crea o structură informală, independentă față de Objectif 72, care să permită stimularea discuțiilor între oameni de știință și politicieni. În urma acestui colocviu, au loc discuții frecvente între Robert Buron, Jacques Robin, Henri Laborit și Edgar Morin, și ideea de a crea un grup care să reunească oameni de știință și politicieni începe să se concretizeze, fiecare din-tre cei mentionați gîndindu-se la posibili
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a întors entuziasmat de la această întîlnire. Buron era creștin și Laborit credea în importanța lui Isus: acest aspect a contribuit, poate, la apropierea lor. În orice caz, cei doi au învățat să se înțeleagă. După numeroase întîmplări neașteptate, la primul colocviu organizat de Objectif 72, în decembrie '68, s-a consacrat o zi întreagă problemelor legate de raporturile dintre cunoștințele științifice și politică. Îi rugasem pe Edgar Morin, Henri Laborit și Alfred Kastler care tocmai obținuse premiul Nobel pentru fizică în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Caiet al Grupului celor Zece. Era captivat de atitudinile ofensive de non-violență. Am simțit că sala era extrem de interesată, dar puțin dispusă să pună întrebări, aceste subiecte uimeau prin noutatea lor. Participarea publică a fost însă importantă în cadrul altei manifestări, colocviul intitulat L'hom-me et la société de l'an 2000 (Omul și societatea anului 2000), organizat pe 22 aprilie 1972 la Hénin-Beaumont, al cărui primar era Jacques Piette. Acest colocviu a reunit aproape patru sute de persoane, profesori și învățători, și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lor. Participarea publică a fost însă importantă în cadrul altei manifestări, colocviul intitulat L'hom-me et la société de l'an 2000 (Omul și societatea anului 2000), organizat pe 22 aprilie 1972 la Hénin-Beaumont, al cărui primar era Jacques Piette. Acest colocviu a reunit aproape patru sute de persoane, profesori și învățători, și expunerile noastre au provocat dezbateri animate. Am fost surprinși de atenția oamenilor, de interesul pe care îl arătau. B.C. A existat vreo urmare? J.R. Mulți dintre ei au stabilit o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
connaissance (Copacii cunoașterii) (în colaborare cu Michel Au-thier și Pierre Lévy) pentru l'Université hors les murs (Universitatea dincolo de ziduri), ale cărei perspective le-a dezvoltat începînd cu 1990. Michel Serres a regretat mult dispariția Grupului celor Zece: la un colocviu despre științele cognitive organizat de AFCET, desfășurat la Versailles în 1982, mi-a trimis un bilet în care mă întreba: Cînd reîncepem Grupul celor Zece?". Cred că a prețuit acea perioadă, chiar dacă au existat disensiuni între el și unii membrii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mulțumită descoperilor științifice și posibilităților tehnice?" 3. "Domeniul ideilor este la rîndul său amenințat; rolul colectivităților nu este oare astăzi, înainte de toate, acela de a garanta accesul li-ber al tuturor la acesta? Pe 22 aprilie 1972, la Hénin-Beaumont, cu ocazia colocviului despre Omul și societatea anului 2000, Robert Buron vorbește despre folosirea cunoașterii obiective în politică. Citează maxima unui umorist englez din secolul al XVIII-lea: "Politica este arta de a obține bani de la bogați și voturile celor săraci, pretinzînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Cu ajutorul lui Jacques Monod, apoi cu cel al lui François Jacob, întreprinde constituirea Centrului internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală (CIEBAF). Găzduit la abația din Royaumont, devine Centrul Royaumont pentru o știință a omului (1972-1978). Sînt organizate diverse colocvii interna-ționale. Un mare colocviu bioantropologic intitulat Unitatea omului are mare succes și oferă ocazia publicării unei cărți: L'unité de l'homme/ Unitatea omului (în colaborare cu Massimo Piattelli-Palmarini, 1974). În 1973 apare Le Paradigme perdu: la nature humaine (Paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apoi cu cel al lui François Jacob, întreprinde constituirea Centrului internațional de studii bioantropologice și de antropologie fundamentală (CIEBAF). Găzduit la abația din Royaumont, devine Centrul Royaumont pentru o știință a omului (1972-1978). Sînt organizate diverse colocvii interna-ționale. Un mare colocviu bioantropologic intitulat Unitatea omului are mare succes și oferă ocazia publicării unei cărți: L'unité de l'homme/ Unitatea omului (în colaborare cu Massimo Piattelli-Palmarini, 1974). În 1973 apare Le Paradigme perdu: la nature humaine (Paradigma pierdută: natură umană), sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
omului are mare succes și oferă ocazia publicării unei cărți: L'unité de l'homme/ Unitatea omului (în colaborare cu Massimo Piattelli-Palmarini, 1974). În 1973 apare Le Paradigme perdu: la nature humaine (Paradigma pierdută: natură umană), sinteză a lucrărilor acestui colocviu, apoi, din 1977, La Méthode (Metoda). Și anii `80 și `90 sînt bogați în publicații: Pour sortir du XXe siècle (Pentru a ieși din secolul XX) (1981), Journal d'un livre (Jurnalul unei cărți) (1981), Science avec conscience (Știință cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o garanție pentru conservatorismul unei societăți dominate de capitalism? J.S. Absolut de acord, însă asta se întîm-plă pentru că nu se ia în considerare un lucru foarte important pentru mine: noțiunea de emergență. B.C. Se vorbește mult despre emergență acum. Un colocviu despre auto-organizare și emergență a avut loc în Belgia, la Louvain, în aprilie 1995. La sfîrșitul colocviului, nimeni nu mai îndrăznea să pronunțe cuvîntul "emergență", de-oarece devenise evident că fiecare participant înțelegea altceva prin el. Ce înseamnă pentru dumnea-voastră
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru că nu se ia în considerare un lucru foarte important pentru mine: noțiunea de emergență. B.C. Se vorbește mult despre emergență acum. Un colocviu despre auto-organizare și emergență a avut loc în Belgia, la Louvain, în aprilie 1995. La sfîrșitul colocviului, nimeni nu mai îndrăznea să pronunțe cuvîntul "emergență", de-oarece devenise evident că fiecare participant înțelegea altceva prin el. Ce înseamnă pentru dumnea-voastră emergența? J.S. O proprietate nouă despre care ni-mic nu ne permite să credem că există separat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
începuturile computerului și care se apleacă acum asupra proble-mei șomajului. Dar, înaintea interviului, sînt reproduse aici cîteva pasaje din expunerea L'infor-matique et la science humaine (Informatica și știința umană), pe care a prezentat-o pe 22 aprilie 1972 în cadrul colocviului organizat la Hénin-Beaumont: Omul și societatea anului 2000. Jean-François Boissel definea acolo cibernetica drept o metodă "născută din confluența di-feritelor discipline, în principal biologia și electronica", ce își propunea ca scop să administreze eficient sisteme complexe, cu finalitate, adică "orientate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
guvernamentale comune. Așadar, aveam deja experiența redactării unui raport guvernamental, și cînd Pierre Mauroy a devenit prim-ministru în 1981, unul dintre consilierii săi, François Gros, mi-a cerut să întocmesc raportul pentru crearea CESTA. Am participat și la organizarea colocviului care a avut loc în 1982, în urma consultării naționale cu privire la cercetare, lansată de ministrul Cercetării, Jean-Pierre Chevènement. Această consultare pornea de la ideea că trebuie create baze în întreaga Franță și că ideile trebuie făcute să urce puțin cîte puțin, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ministrul Cercetării, Jean-Pierre Chevènement. Această consultare pornea de la ideea că trebuie create baze în întreaga Franță și că ideile trebuie făcute să urce puțin cîte puțin, pînă la vîrf, ca în cazul unui model piramidal, pentru a ajunge la un colocviu mare care să reunească pe toată lumea. La vremea respectivă, guvernul Mauroy se întreba cum să transforme Institutul Auguste Comte aflat pe Montagne Sainte-Geneviève. Acest institut era rezervat unei elite și servea la formarea de manageri. Scopul CESTA era, dimpotrivă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mine, așa cum fără îndoială că sînt și eu unul pentru ei. Accept cu greu certitudinile, aroganța și intoleranța care îmi par înseși semnele anti-științei. Căci, efectiv, știin-ța e în primul rînd un discurs deschis respingerii argumentate. Am auzit la un colocviu recent expresia "căutarea adevărului", care conține un cu-vînt tare și unul periculos. Într-adevar, există două feluri de a discuta: dacă fiecare crede că deține adevărul, adevărurile se înfruntă, ne divizăm și ne epuizăm în van forțele fără vreo șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacob, Jonas Salk, Salvador Luria ne-a permis să organizăm această operațiune la abația din Royaumont. Dacă n-ar fi fost aceste persoane excepționale, n-am fi creat centrul a cărui activitate cea mai profitabilă a constat în organizarea cîtorva colocvii. Cel despre Unitatea omului, din 1972, a avut un impact important, dar am organizat și alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
n-ar fi fost aceste persoane excepționale, n-am fi creat centrul a cărui activitate cea mai profitabilă a constat în organizarea cîtorva colocvii. Cel despre Unitatea omului, din 1972, a avut un impact important, dar am organizat și alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul, în Toscana, a tratat tema inteligenței. Aceste întîlniri reuneau zece-cinsprezece persoane. După această serie de colocvii, m-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul, în Toscana, a tratat tema inteligenței. Aceste întîlniri reuneau zece-cinsprezece persoane. După această serie de colocvii, m-am retras din acțiunile comune pentru a-mi începe lucrarea generală, La Méthode (Metoda). Însă au mai fost alte întîlniri, precum cea legată de Problema feminină, la care n-am participat. Apoi Centrul Royaumont pentru științele omului a dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
spera pentru a-și continua lucrările. Existența sa a fost mult mai scurtă decît cea a Grupului celor Zece: activitățile centrului au început în 1971 și au dispărut încetul cu încetul. După Problema feminină, n-a mai avut loc decît colocviul organizat de Massimo Piatelli-Palmarini: Teoria limbajului, te-oria învățării, un interesant dialog între Chomsky și Piaget, dar cred că trebuia să se treacă dincolo de ambii. B.C. Participați la întîlnirile Grupului ce-lor Zece cînd ați creat Centrul Royaumont. Care e
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
drept "capacitatea unei societăți de a se cunoaște pe sine însăși", se afla în centrul interesului acestui grup care voia să remedieze problema constatată, că "două culturi", cea științifică și cea umanistă, se ignorau adesea una pe cealaltă. La întrunirile colocviului Cercetare și Tehnologie, a fost vorba despre CESTA și despre misiunea sa de informare asupra tehnologiilor de vîrf. Acest colocviu, ale cărui Zile naționale au avut loc de pe 13 pe 16 ianuarie 1982, a urmat celor treizeci și una de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să remedieze problema constatată, că "două culturi", cea științifică și cea umanistă, se ignorau adesea una pe cealaltă. La întrunirile colocviului Cercetare și Tehnologie, a fost vorba despre CESTA și despre misiunea sa de informare asupra tehnologiilor de vîrf. Acest colocviu, ale cărui Zile naționale au avut loc de pe 13 pe 16 ianuarie 1982, a urmat celor treizeci și una de întîlniri regionale despre cercetare și tehnologie, ce reuniseră reprezentanți ai organismelor de cercetare, ai universităților, între-prinderilor, sindicatelor și organismelor profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de cercetare și coordonare, susținută prin programe mobilizatoare. Pe de altă parte, a fost încurajată o informare mai bună cu privire la tehnologiile de vîrf (viitorul CESTA) și s-a programat o cooperare internațională crescută. Printre membrii comitetului de organizare a acestui colocviu figurau François Gros, președinte, Philippe Lazar, raportor general, și Michel Callon, raportor general adjunct. Jacques Robin, în calitate de fost director general al laboratorului Clin-Midy, era însărcinat să coordoneze secțiunea Cercetare, Tehnologie și Industrie 81. Organizarea acestui colocviu i-a oferit lui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de organizare a acestui colocviu figurau François Gros, președinte, Philippe Lazar, raportor general, și Michel Callon, raportor general adjunct. Jacques Robin, în calitate de fost director general al laboratorului Clin-Midy, era însărcinat să coordoneze secțiunea Cercetare, Tehnologie și Industrie 81. Organizarea acestui colocviu i-a oferit lui Jacques Robin ocazia de a lucra cu sociologul Yves Stourdzé, care a condus mai tîrziu CESTA. Avînd în vedere rolul său de raportor al comisiei colocviului național consacrat cercetării, tehnologiei și industriei, și interesul său pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]